DUMNEZEU ESTE MEREU CU UN PAS ÎNAINTE (3)

„Nici o urgie nu se va apropia de cortul tău” (Psalmul 91:10)

     Pentru Keith Pulles, un băiețel de nouă ani, pregătirea piscinei familiei pentru iarnă semnala sfârșitul verii. El scrie: „Priveam trist de la fereastră cum tata deschidea un recipient și începea să verse chimicale în piscină. Apoi mai scotea un recipient și mai vărsa și din acela. „Multe chestii se pun în piscină”, mă gândeam eu. Apoi a sunat telefonul și am alergat să verific identitatea celui care a sunat. „Persoană necunoscută, număr necunoscut.” Mama și tata m-au avertizat să nu vorbesc cu străinii, dar în acea zi o voce mi-a spus: „Răspunde!” Îndemnul a fost atât de puternic, încât am ridicat receptorul și am răspuns. „Pot să vorbesc, vă rog, cu domnul Steve Pulles?” Nu am recunoscut vocea. Probabil vreun agent de vânzări, dar ceva m-a făcut să spun: „Așteptați, mă duc să-l chem.” M-am dus afară, cu telefonul în mână și am strigat: „Tată, la telefon!” Tata a venit pe la garajul din spatele curții și a luat telefonul fără fir. „Alo? Alo? Cu cine vorbesc?” a întrebat tata. Deodată s-a auzit un zgomot asurzitor venit din spatele curții. „Piscina!” a strigat el. Ce s-a întâmplat? Tata a amestecat două substanțe chimice pe care nu ar fi trebuit să le amestece. Amestecul a explodat în apă, producând un fum toxic. Dacă tata ar fi fost acolo în acea clipă, ar fi putut muri. Persoană necunoscută? Nu prea cred. Persoana care ne-a sunat în acea zi cu siguranță avea numărul corect.” Psalmistul a zis: „Nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.” În acest fel te ocrotește Dumnezeu pe tine și pe cei dragi ai tăi.

DUMNEZEU ESTE MEREU CU UN PAS ÎNAINTE (2)

„Scut şi pavăză este credincioşia Lui!” (Psalmul 91:4)

     La o sărbătoare câmpenească, un vânzător i-a oferit lui Mavis Gustafson Pigford o Biblie gratuită. A pus-o în poșetă și a lăsat-o acolo. Mai târziu, în timp ce se plimba, a apărut o mașină, iar șoferul a îndreptat spre ea un pistol spunându-i să urce. Ea scrie: „Am făcut așa cum mi-a spus. Apoi șoferul a tras pe dreapta și a început să mă lovească cu toată forța. M-am zbătut și în cele din urmă m-a împins afară din mașină. Înainte ca picioarele mele să atingă pământul, am auzit un foc de armă și am simțit o durere ascuțită în coaste. M-am prăbușit, după care a apărut bărbatul acela, mi-a luat portmoneul, mi-a pus poșeta pe cap și a tras în ea. Am simțit un impact înfiorător. Încă în stare conștientă, am auzit mașina plecând și eu m-am târât până la cea mai apropiată casă. Femeia a sunat după ajutor și în timp ce eram dusă la spital, poliția a prins șoferul acela nebun și drogat care m-a atacat. Înainte de operația prin care urmau să-mi extragă glonțul dintre coaste, a venit să mă vadă sora mea. „Știi ce ți-a salvat viața?”  m-a întrebat ea. Mi-a dat Biblia pe care o aveam în poșetă. Înăuntru era înțepenit un glonț, cu vârful oprit exact la Psalmul 37:14-15: „Cei răi trag sabia … ca să junghie pe cei cu inima neprihănită. Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile.” Iată încă un exemplu al faptului că Dumnezeu este mereu cu un pas înainte: „El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. El te va acoperi cu penele Lui, şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui! El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; Fiindcă Mă iubeşte-zice Domnul-de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.” (Psalmul 91:3-4,11,14).

DUMNEZEU ESTE MEREU CU UN PAS ÎNAINTE

„Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” (Isaia 65:24)

     Când soțul Wildei Lahmann s-a trezit la primele ore ale dimineții răsuflând greu și ținându-se de piept, nu mai aveau timp pentru a chema salvarea. Ea l-a pus în mașină, a trântit ușa și a plecat în grabă spre spital. Ea scrie: „Treizeci de kilometri până la spital. Nu vom reuși. Doamne, te rog trimite-ne un ajutor! După vreo doi kilometri am văzut ceva. Oare vederea îmi juca feste? Era o ambulanță cu un paramedic lângă. Ne aștepta oare pe noi? Cine ar fi putut suna după salvare? Am frânat puternic și am alergat strigând după ajutor. Au început tratamentul pe loc și l-au dus pe Randy în grabă la spital. Următoarele trei zile au fost critice. Nu am plecat de la căpătâiul său, rugându-mă să se trezească. Când s-a trezit, a întrebat: „Ce s-a întâmplat?” „Ai avut un atac de cord puternic. Încă vreo două minute și cine știe?” „Ai sunat paramedicii?” a întrebat Randy. „Nu,” am răspuns eu. „Salvarea fusese chemată pentru un accident petrecut în acea intersecție. Echipajul a sunat la sediu pentru a li se confirma locația. Apoi, după câteva clipe am apărut noi.” Accidentatul din intersecție era soțul meu. Atacul de cord al lui Randy ar fi fost fatal dacă paramedicii nu ar fi fost acolo.” Deseori, când apare o criză nu mai ai timp să-ți suni pastorul sau partenerul de rugăciune. În astfel de clipe, e bine să știi că Dumnezeu a zis: „Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” El este gata să intervină izbăvindu-ți „viaţa din groapă” (Psalmul 103:4) cu mult timp înainte ca tu să știi că ai dat de necaz!

NU TE RUGA DOAR – CREDE!

„Orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea” (Marcu 11:24)

     Unul din pericole atunci când ne rugăm este să nu așteptăm ca Dumnezeu să răspundă. Biblia spune: „fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Singura monedă de schimb folosită de Dumnezeu este credința, iar „credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17). Când te adâncești în Scriptură, credința prinde rădăcini și începe să crească. Credința face ca rugăciunea ta să fie eficientă. Dar dacă credința ta este după Cuvântul lui Dumnezeu, iar răspunsul întârzie? Continuă să te rogi și să crezi! „Să nu vă părăsiţi, deci, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire! Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit” (Evrei 10:35-36). Vă reamintim ilustrația foarte sugestivă referitoare la credință: Când o comunitate rurală de fermieri a fost lovită de o secetă puternică, biserica locală a organizat o întâlnire de rugăciune. Aproape toți sătenii au participat (interesant cum necazul ne poate atrage atenția). Când pastorul a stat înaintea bisericii pline până la refuz, el a observat în rândul din față o fetiță de unsprezece ani, radiind de entuziasm. Lângă ea, pe banchetă, se afla o umbrelă de un roșu aprins, gata să fie folosită. Frumusețea și inocența acelui tablou l-a făcut pe pastor să zâmbească, în timp ce compara credința copilei cu cea a tuturor celorlalți din biserică. Uitându-se la adunare, el a anunțat: „Noi toți am venit să ne rugăm pentru ploaie, dar ea a venit așteptând ca Dumnezeu să răspundă!” Așadar, nu te ruga doar – crede!

FII DESCHIS LA ÎNVĂTĂTURĂ!

„Binevoiască Domnul, Dumnezeul tău, să ne arate drumul pe care trebuie să mergem şi să ne spună ce avem de făcut!” (Ieremia 42:3)

     Douăsprezece albine au fost puse într-un borcan și lăsate într-o încăpere întunecoasă. După un timp, au pus un fascicul de lumină la baza borcanului și au înlăturat capacul borcanului. Din instinct, albinele au zburat spre lumină și nu au putut scăpa din borcan. Așa că au murit încercând să-și găsească ieșirea prin partea de jos a borcanului. Apoi, cercetătorii au luat douăsprezece muște obișnuite și au repetat experimentul. În câteva secunde, muștele au găsit calea de ieșire din borcan. Albinele sunt mai inteligente decât muștele și au un instinct de supraviețuire mai puternic dar cu toate acestea, chiar acel instinct le-a sortit pieirii. Iată ce învățătură putem trage de aici. Poți fi foarte inteligent și totuși ideile preconcepute te pot duce la eșec în viață. Presupunerile, rigiditatea și puterea obiceiului te pot determina să faci lucruri care nu vor funcționa și care nu au nici un sens. Dr. James Dobson spune: „Până în anul 1992, mi-am scris cărțile cu creionul, pe carnețele cu foi galbene. Am făcut așa ani de zile, până când au apărut procesoarele de cuvinte. Secolul al douăzecilea era aproape pe sfârșite când m-am hotărât și eu să le folosesc.” Îți e teamă să abandonezi un vechi sistem de gândire, să dobândești o deprindere nouă sau să abordezi un nou proiect? Când ai terminat de învățat, ești terminat! Singurele limitări adevărate sunt cele pe care ni le punem singuri atunci când refuzăm să învățăm. „Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!” (Proverbe 9:9). „O inimă pricepută dobândește ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa.” (Proverbe 18:15). Nu lăsa ca temerile și ideile preconcepute să te împiedice să crești; fii deschis față de învățătură.

PREGĂTESTE-I PENTRU ADOLESCENTĂ

„Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană”  (Proverbe 20:11)

     Când vezi în copilul tău semne ale adolescenței, e vremea să vorbești cu el. Ca părinte de preadolescent, datoria ta seamănă cu cea a unui antrenor de fotbal care și-a pregătit echipa toată vara până la începutul toamnei. Acum, primul meci stă să înceapă, iar indicațiile directe nu mai pot fi date de către antrenor. Așa că, antrenorul își strânge jucătorii în vestiar și le ține un ultim discurs înainte ca echipa să intre pe teren. Le reamintește principiile fundamentale ale jocului și le ține vechea prelegere despre victorie. Tot astfel, ca părinte de preadolescent, în perioada grădiniței și în anii școlii primare l-ai învățat să facă diferența dintre bine și rău, ce să creadă și cum să se comporte. Proba cea mare, numită adolescență stă să înceapă și echipa ta va intra pe teren. Din acel moment, foarte puține sfaturi părintești se mai pot da. Un psiholog creștin recomandă ca părinții să-i ducă pe copiii de unsprezece-doisprezece ani într-o „excursie de pregătire pentru adolescență”, în care să li se repete și să se accentueze valorile morale și principiile familiei: educația sexuală și schimbările apărute în corp la adolescență, cum să facă față presiunii sociale și alte elemente cheie care trebuie discutate. După aceasta, ți-au mai rămas de făcut încă două lucruri: 1) Asigură-l de dragostea ta și de faptul că-i vei fi mereu alături și că asta nu se va schimba niciodată. 2) Roagă-te pentru copilul tău în fiecare zi. Nu te limita doar la rostirea de rugăciuni, ai încredere în puterea rugăciunilor tale: „Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov 5:16).

CUM SĂ-I TII PIEPT LUI SATAN (4)

„Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt” (Matei 4:8)

     Biblia spune: „Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor, şi I-a zis: „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.” „Pleacă, Satano” i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” (v. 8-10). Să reformulăm: Satan i-a zis Domnului Isus: „Dacă-mi slujești mie, te ajut să ajungi în vârf.” Când cea mai mare dorință a ta este să-L slăvești pe Dumnezeu, ești condus de Dumnezeu. Dar când cea mai mare ambiție a ta este să devii faimos, ești condus de Satan. El va apela la mândria ta, căci mândria este chiar în centrul ființei sale. Căderea sa din cer a fost precedată de aceste aspirații semețe: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.” (Isaia 14:13-14). Satan vrea să-i ia locul lui Dumnezeu, dar Dumnezeu este Atotputernic. Satan râvnește la tronul lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu abdică. Satan vrea să te câștige de partea lui, dar Dumnezeu nu te va lăsa niciodată. În realitate, nu-l poți învinge pe Satan prin propria ta forță, dar nici nu trebuie. Biblia spune: „Să ne apropiem, deci, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie” (Evrei 4:16).

CUM SĂ-I TII PIEPT LUI SATAN (3)

„Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos” (Matei 4:6)

     Biblia spune: „diavolul L-a dus în Sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului, şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâni, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.” „De asemenea este scris” a zis Iisus: „Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.” (v. 5-7). Nu uita că Satan va cita greșit Scripturile. Așadar, când te lupți într-adevăr cu el, trebuie să fii capabil să spui așa cum a spus Isus: „De asemenea este scris.” Domnul Isus l-a învins pe Satan prin folosirea corectă a Scripturilor – și acesta e un secret pe care Satan speră să nu-l afli niciodată. Așa că înarmează-te cu Cuvântul lui Dumnezeu. Încarcă-ți tolba cu versete și stai cu arcul pregătit. Să observăm unde a avut loc ispitirea: în biserică [templu]! „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos”. Dintre toate locurile posibile, Satan se va folosi și de biserică împângu-te să faci șiretlicuri ca să-i impresionezi pe ceilalți, să atragi atenția asupra faptelor tale bune și să manipulezi calea prin care poți ajunge să ocupi o poziție importantă. Dumnezeu te-a chemat să fii slujitor, nu stea. Să îngenunchezi, nu să te umfli în pene. „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.” Smeriţi-vă, deci, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.” (1 Petru 5:5-6). Când Satan i-a zis Domnului Isus să sară de pe streașina Templului, Domnul Isus a refuzat. Nu pentru că Dumnezeu nu l-ar fi prins, ci pentru că nu trebuia să dovedească nimănui nimic, cu atât mai puțin diavolului. Nici tu nu trebuie.

CUM SĂ-I TII PIEPT LUI SATAN (2)

„Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale” (1 Petru 5:8)

     Când Domnul Isus s-a luptat cu diavolul în pustie, Satan nu a reușit să dea nici o lovitură. De trei ori Domnul Isus i-a zis: „Este scris!” (Matei 4:4, 7, 10). Cu aceste trei argumente solide, Satan a fost doborât și nu s-a mai putut ridica. Să ne uităm la fiecare dintre cele trei ispitiri. „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini” (v. 3). Satan a atacat în două moduri: 1) „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu.” Satan te va face să te îndoiești de mântuire, de Mântuitor, de faptul că ești neprihănit înaintea lui Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 5:21). El îți va aduce aminte de toate defectele și eșecurile tale. El îți va spune: „Viața de creștin este prea grea; renunță!” Asta e o minciună; nu-l crede. Da, Duhul Sfânt îți va arăta și el defectele caracterului tău ca să le poți corecta. Însă nu ești mântuit prin propria ta neprihănire. „Prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu” (Efeseni 2:8). 2) „Porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.” Patruzeci de zile de post L-au făcut pe Isus să flămânzească. Avea stomacul gol, așa că Satan a adus în discuție subiectul pâinii. În ce domeniu ești gol? Tânjești după atenție, după succes, după intimitate? Tu trebuie să fii conștient de punctele tale slabe și să le aduci la cunoștința lui Dumnezeu înainte ca Satan să se folosească de ele și să-ți spună: „Împlinește-ți nevoile. Ia problema în propriile tale mâini. Lasă-L pe Dumnezeu afară din toate astea.” Nu, dacă ți-ai putea trăi viața creștină fără Dumnezeu, nu ai avea nevoie de El! Dar numai viața trăită în totală dependență de Dumnezeu învinge strategiile lui Satan de fiecare dată.

CUM SĂ-I TII PIEPT LUI SATAN (1)

„Nu suntem în neştiinţă despre planurile lui Satan” (2 Corinteni 2:11)

     Nimic nu-l încântă mai mult pe diavolul decât scepticismul cu care este privit în prezent. Cu cât ne îndoim mai mult de existența lui sau îi minimalizăm importanța, cu atât mai multă libertate are de a ne răni și de a ne pune bețe-n roate. Domnul Isus nu a pus niciodată la îndoială realitatea diavolului. Biblia spune: „Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul” (Matei 4:1). Însă Domnul Isus a ieșit victorios. Și a dovedit că Dumnezeu folosește planurile lui Satan pentru a ne întări. Vremurile de încercare sunt de fapt vremuri de pregătire spirituală. „Să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic” (Iacov 1:2-4). Dumnezeu te iubește prea mult pentru a te lăsa la starea de om neștiutor și imatur. „Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El. Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.” Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl?” (Evrei 12:5-10). Pavel spune: „Nu suntem în neştiinţă despre planurile lui Satan.” Când Generalul Patton l-a contraatacat pe Feldmareșalul Rommel în cel de-al Doilea Război Mondial, se spune că Patton a strigat în toiul luptei: „Îți citesc cartea, Rommel! Îți citesc cartea!” Patton a studiat cartea lui Rommel despre atacurile infanteriei. El cunoștea strategiile liderilor germani și își pregătea acțiunile în consecință. Când cunoști planurile lui Satan, te poți împotrivi atacurilor lui.