CUM SĂ SPORESTI EFICIENTA PASTORULUI TĂU (5)

„El a dat pe unii… în vederea lucrării de slujire…” (Efeseni 4:11-12)

     Astăzi vom vorbi despre alte două modalități prin care poți susține și îmbunătăți eficiența pastorului tău: 1) Nu-i trasa limitări prin ceea ce s-a întâmplat în trecut. Umbra trecutului unui pastor poate bloca planul lui Dumnezeu pentru biserică. Nu spune: „Pe vremuri, când era pastorul X, nu făceam așa.” Asta oprește creșterea bisericii și obstrucționează eficiența pastorului. Dumnezeu e mereu în mișcare și ne cere să ținem pasul cu El. Nu aștepta ca pastorul să facă lucrurile exact ca predecesorii săi. Apreciază ceea ce a făcut Dumnezeu în trecut, dar înțelege că binecuvântările Sale – asemenea milei Sale – „se înnoiesc în fiecare dimineață”! Mana culeasă ieri nu mai este bună astăzi; Dumnezeu îi va dărui pastorului tău mană proaspătă și viziune proaspătă pentru a duce biserica înainte, pe alte culmi spirituale. Datoria pastorului este să îndrume – a ta este să urmezi. 2) Pastorul tău nu poate face totul singur. Dumnezeu are în vedere și pe alții din biserică pentru lucrarea de slujire. Pavel scrie: „Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n-au toate aceeaşi slujbă, tot aşa, şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora. Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul proorociei, să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui”… (Romani 12:4-6) Cine este responsabil pentru creșterea bisericii? Tu! Dacă nu știi locul care ți se potrivește, întreabă-l pe Dumnezeu și pe pastorul tău, și vei primi călăuzire. Până nu-ți cunoști locul, ești un mădular nefolositor al bisericii. Așa că, pune-ți darurile în negoț, contribuie la viziunea pe care Dumnezeu i-a dat-o pastorului tău și Dumnezeu va fi onorat, iar tu vei fi binecuvântat.

CUM SĂ SPORESTI EFICIENTA PASTORULUI TĂU (4)

„Faceţi ucenici din toate neamurile…” (Matei 28:19)

     Nu fi ostil conducerii bisericii în problema bugetului… pentru că bugetul unei biserici vorbește despre inima acelei biserici, și trebuie să reflecte în egală măsură valorile și prioritățile lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „Faceţi ucenici din toate neamurile… și învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit.” (Matei 28:19-20). Responsabilitatea noastră este dublă: să-i evanghelizăm pe păcătoși, și să-i echipăm pe sfinți. Multe biserici îi leagă pe pastori de mâini prin zgârcenie, și astfel nu-și împlinesc marele mandat. E lăudabil să fii înțelept în chivernisirea banilor, dar bisericile mânate de teamă adună economii „pentru aici și acum” și nu fac investiții pentru veșnicie. Lucrul acesta nu numai că afectează lucrarea, dar în același timp descurajează dărnicia. Când oamenii știu că există bani într-un cont bancar, ei sunt îndreptățiți să spună: „De ce să dăruiesc eu din resursele mele limitate?” Bisericile concentrate pe misiune nu se tem să cheltuiască banii pe misiune, și drept rezultat Dumnezeu mișcă inimile oamenilor să dăruiască cu generozitate. Îți aduci aminte de cei trei ispravnici din Matei 25 care au avut responsabilitatea de a administra banii stăpânului lor? Doi dintre ei au pus banii în negoț și au câștigat apreciere prin dublarea investiției. Al treilea ispravnic, temător, a ascuns banii, dând înapoi doar suma primită. Prin urmare, stăpânul a zis: „Luați-i dar talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Pentru că celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua și ce are! Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților” (Matei 25:28-30). Datoria bisericii nu este să strângă fonduri, ci să meargă prin credință, lăsându-i pe slujitorii lui Dumnezeu să-și facă lucrarea nestânjeniți și să își pună încrederea în Dumnezeu în orice vreme.

CUM SĂ SPORESTI EFICIENTA PASTORULUI TĂU (3)

„Prezbiterii… să fie învredniciţi de îndoită cinste.” (1 Timotei 5:17)

     Când vine vorba de pastorul tău: 1) Trebuie să te rogi pentru el. Nimic nu dă mai multă putere lucrării pastorului decât rugăciunea celor din adunarea lui. Pavel a recunoscut că eficiența lucrării sale a depins de rugăciunile oamenilor: „Faceţi… prin Duhul tot felul de rugăciuni şi cereri… şi pentru mine… ca să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei.” (Efeseni 6:18-19) Satan îi țintește pe pastorii care predică adevărul. Lucrul care îl înspăimântă cel mai tare pe diavol este Cuvântul lui Dumnezeu: „Noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti” (Efeseni 6:12). Deseori, când pastorii predică, lupta spirituală este atât de intensă încât, la sfârșit, ei sunt epuizați. Când te rogi „în duhul” pentru pastorul tău, el primește putere, iar eficiența lui în evanghelizarea celor pierduți și ajutarea celor mântuiți să ajungă la maturitate spirituală – crește (vezi 1 Corinteni 1:21). 2) Trebuie să-l respecți. Într-o vreme în care biserica a devenit ceva „obișnuit”, e ușor să-ți pierzi respectul pentru liderii lui Dumnezeu. Evreii au făcut acest lucru… și nu uita ce-au pățit: „În mânia Lui Domnul i-a împrăştiat şi nu-Şi mai îndreaptă privirile spre ei! Vrăjmaşul n-a căutat la faţa preoţilor, nici n-a avut milă de cei bătrâni.” (Plângerile lui Ieremia 4:16) Standardele lui Dumnezeu nu s-au schimbat: „Prezbiterii să fie învredniciţi de îndoită cinste”. Când respecți pastorul și prezbiterii bisericii, ești un model de sfințenie în lucrarea lui Dumnezeu pentru generația prezentă și pentru cea viitoare.

CUM SĂ SPORESTI EFICIENTA PASTORULUI TĂU (2)

„Propovăduieşte Cuvântul, stăruieşte asupra lui… mustră… ceartă… îndeamnă…” (2 Timotei 4:2)

     Încercăm să identificăm și alte modalități prin care îți poți ajuta pastorul să fie mai eficient: 1) Înțelege că responsabilitatea pastorului tău este aceea de a te ilumina, nu de a te distra. Pavel spune: „Domnul pedepseşte pe cine iubește…” (Evrei 12:6). Pastorul tău este instrumentul lui Dumnezeu pentru creșterea ta spirituală, nu pentru amuzamentul tău. Când nu-ți place predica, poate motivul este că „pune degetul pe rană.” Nu disprețui mesagerul, ci reanalizează mesajul în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Ia modelul creștinilor din Bereea care „au primit Cuvântul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa.” (Faptele Apostolilor 17:11) 2) Vorbește cu pastorul tău, și nu vorbi  despre el. Dacă ai o problemă, ai obligația biblică de a vorbi prima dată cu Domnul, apoi personal cu pastorul tău – și întotdeauna cu dragoste și blândețe (vezi Matei 18:15; Efeseni 4:15). Nu uita: pastorii sunt făcuți din același material ca tine. Și ei uită, și ei au zile libere, și ei greșesc și sunt câteodată insensibili. Adevăratul pastor va primi adevărul când este spus în dragoste. El va lua în considerare îngrijorările tale, va recunoaște când a greșit și va căuta să crească în urma acestei situații. Pe de altă parte, când vorbești despre pastorul tău, poți crea ceartă în biserică. Asemenea drojdiei, „puţin aluat dospeşte toată plămădeala” (1 Corinteni 5:6). În concluzie, să nu ignorăm cuvintele lui Dumnezeu: „Nu vă atingeţi de unşii Mei” (1 Cronici 16:22), vorbindu-i pe la spate… și să nu dăm crezare celor care o fac!

CUM SĂ SPOREȘTI EFICIENȚA PĂSTORULUI TĂU (1)

„Prezbiterii care cârmuiesc bine, să fie învredniciţi de îndoită cinste.” (1 Timotei 5:17)

     Atitudinea și faptele tale îți afectează pastorul și biserica din care faci parte. Când îți binecuvântezi pastorul, binecuvântezi biserica; și când ești un obstacol în calea pastorului, ești un obstacol în calea bisericii. În următoarele zile ne vom uita la câteva modalități prin care poți spori eficiența pastorului tău. A-i oferi un salariu decent ar fi o modalitate.  În Vechiul Testament o dată, iar în Noul Testament de două ori, Dumnezeu ne face responsabili de generozitatea arătată față de pastorul nostru. Vechea zicală: „Doamne, să-l ții smerit, iar noi îl vom ține  sărac!” nu e motiv de glumă și este împotriva învățăturii Scripturii. Numeroși pastori sunt constrânși să trăiască din venituri insuficiente, fapt care le produce stres și îngrijorare în ceea ce privește nevoile financiare ale familiei. Dumnezeu a stabilit legea compensației pentru cei care se îngrijesc de nevoile noastre trupești și sufletești, când a spus: „Să nu legi gura boului care treieră grâul.” (1 Corinteni 9:9-10). Puterea și capacitatea unui bou de a-și îndeplini sarcina eficient depindea de posibilitatea lui de a mânca suficient din grânele pe care le secera. „Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici? Sau vorbeşte El înadins pentru noi?” – se (și ne) întreabă Pavel… care aplică același principiu când vine vorba de răsplătirea celor care se îngrijesc de sufletele noastre: „Presbiterii care cârmuiesc bine, să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora. Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate”; şi: „Vrednic este lucrătorul de plata lui” (1 Timotei 5:17-18). Ori de câte ori este posibil lucrul acesta, eliberează-l pe pastor de grija financiară. Lasă-l să se concentreze asupra potențialului tău și al bisericii din care faci parte, precum și asupra Împărăției Sale din comunitatea ta!

DUMNEZEU ÎȘI VA RESPECTA CUVÂNTUL

„Da, Eu am spus, şi Eu voi împlini.” (Isaia 46:11)

     Prietenii își pot încălca promisiunile, dar nu și Dumnezeu! El Și-a pus în joc reputația, promițându-ți că va îndeplini fiecare cuvânt pe care l-a rostit (Psalmul 138:2). Dacă Dumnezeu a zis, va face! Dar există o premisă: dacă El a stabilit o condiție, trebuie s-o îndeplinești pentru a avea parte de promisiunea Sa. După confruntarea cu proorocii lui Baal pe muntele Carmel, Ilie i-a spus regelui Ahab: „Suie-te de mănâncă şi bea; căci se aude vuiet de ploaie.” (1 Împărați 18:41) Ahab a mâncat și a băut, dar Ilie s-a suit pe munte și a căzut cu fața la pământ  înaintea lui Dumnezeu, deoarece nu plouase de trei ani și jumătate. Ilie a îndeplinit condiția pusă de Dumnezeu, iar ploaia de care aveau nevoie disperată a venit. Deseori invocăm promisiunile lui Dumnezeu fără să verificăm care sunt condițiile. Cu toate acestea, condițiile puse de El sunt parte integrantă în multe din promisiunile Sale – și El așteaptă ca noi să le împlinim. Dumnezeu va îndeplini la rândul Său ce a promis, dacă urmezi pașii simpli pe care i-a făcut Ilie: 1) Crede promisiunea. 2) Îndeplinește condiția. 3) Roagă-te constant, cu credința că Dumnezeu Își va ține cuvântul. 4) Ai răbdare. Ilie și-a trimis servitorul de șapte ori să vadă dacă apar semnele ploii, fără a pune la îndoială promisiunea lui Dumnezeu. Și a șaptea oară, ploaia a venit! Întrebare: Ești împlinitor al condițiilor care însoțesc promisiunea pe care o invoci? Fă-ți partea, și vei vedea că Dumnezeu Își va onora Cuvântul față de tine: „Da, Eu am spus, şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui” – spune Domnul Dumnezeu.

ÎMPĂRTĂSESTE-TI FRĂMÂNTĂRILE!

„Mărturisiţi-vă unii altora păcatele…” (Iacov 5:16)

     Persoanele cu diverse dependențe doar atunci când chiar nu mai pot sunt dispuse să îmbrățișeze un program de recuperare și să respecte îndrumările unui mentor care să-i ajute, trăgându-i la răspundere. Unde își au originea principiile sfătuirii și tragerii la răspundere? În Scriptură! Biblia spune: „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi”. Problema ta nu a făcut decât să se agraveze în toți acești ani în care ai ascuns-o? Dacă e așa, un pas important spre rezolvare este să ai pe cineva în viața ta care înțelege, care dorește să te vadă liber, care îți va sta alături, care se identifică cu frământarea ta și care știe să păstreze discreția mărturisirii pe care i-ai făcut-o. Trebuie să fie o persoană în care ai încredere și pe care o respecți. Altfel, nu o vei lua în serios. Trebuie să cădeți la învoială că veți lucra împreună până când are loc o schimbare de durată. Asta înseamnă să găsești pe cineva care nu va fi șocat de problema ta și „nu te va face de rușine” indiferent ce s-ar întâmpla. Cei zdrobiți devin experți în recuperare, așa că, găsește pe cineva care a câștigat deja lupta pe care o duci tu acum. Asigură-te că îți împărtășește credința și valorile. De ce trebuie să-ți mărturisești frământările altcuiva? Pentru  că secretele pe care le avem ne împovărează și ne macină sufletele! Domnul Isus a zis: „Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:19-20) Când îți deschizi inima față de cineva și ceri ajutorul în rugăciune, faci un pas important spre o viață mai bună.

ÎNCEARCĂ SĂ FII MAI RĂBDĂTOR!

„Să fiţi răbdători cu toţi.” (1 Tesaloniceni 5:14)

     Ați auzit probabil povestea cu persoana care se ruga: „Doamne, dă-mi răbdare… și dă-mi-o acum!” Nu e însă la fel de amuzant atunci când atitudinea aceasta reflectă modul tău de viață. Dacă te deranjează să aștepți, nerăbdarea te poate răni. Singura persoană care poate face ca lucrurile să se întâmple așa cum dorește este Dumnezeu. Chiar și așa, El este plin de bunătate și ne respectă voința, așteptând până când ne ajustăm la voința Lui. Întrucât noi nu suntem Dumnezeu, să ne gândim ce deplasată e supărarea noastră – pe vânzătoarea de la magazin, pe casiera de la bancă sau pe șoferul lent care conduce cu viteza melcului. Domnul Isus a zis: „Prin răbdarea voastră, vă veţi câştiga sufletele voastre.” (Luca 21:19) Aici, cuvântul suflet se referă la emoții. Cu alte cuvinte, Domnul ne spune: „Controlează-ți emoțiile și dă dovadă de o atitudine asemănătoare cu a lui Hristos!” Capacitatea ta de a face față întârzierilor, dezamăgirilor și schimbărilor de situație va determina nivelul tău de bucurie și de pace. Când îți dai seama că nu poți controla ceea ce se petrece în jurul tău, ia hotărârea să controlezi ceea ce se petrece în lăuntrul tău. Biruința asupra nerăbdării implică trei lucruri: 1) Recunoașterea faptului că ai o problemă. Câtă vreme găsești scuze și îți justifici atitudinea, nu vei crește. 2) Angajamentul că-l vei lăsa pe Duhul Sfânt să producă în tine roada răbdării. Răbdarea nu vine în urma hotărârilor luate la Anul Nou sau până numeri la zece; e „rodul” Duhului care crește prin cooperarea ta (vezi Galateni 5:22). 3) Decizia de a trăi în prezent! Nu mai trebuie să te preocupi de ceea ce-o să se întâmple în viitor, trăiește în prezent!

DĂ DOVADĂ DE BUNĂTATE!

„Un răspuns blând potoleşte mânia” (Proverbe 15:1)

     Dacă ești o persoană organizată, atentă cu modul în care îți petreci timpul și pusă pe treabă, înseamnă că ești pe punctul să fii deranjat de incompetența altora și de slaba lor productivitate. Poți ajunge până acolo că îi jignești prin vorbele tale și să nu ajungi la rezultatul pe care l-ai sperat. În Proverbe capitolul 31 putem citi descrierea făcută de Solomon femeii înțelepte: „Ea deschide gura cu înțelepciune și învățături plăcute îi sunt pe limbă.” (v. 26). Unul din principiile de căpătâi ale acestei femei este că vorbește frumos cu alții și despre alții. Când te gândești puțin, îți dai seama că nu există nicio justificare pentru duritatea și lipsa de blândețe în vorbirea cu alții. Cu siguranță că, dacă ești creștin, nu trebuie să existe așa ceva! Nu a fost Dumnezeu bun cu tine? Arată și tu aceeași bunătate față de ceilalți. Vechiul proverb: „Ciomegele și pietrele mă pot răni, dar nu și cuvintele”, nu este adevărat. Cuvintele dure pot avea impact asupra unui om toată viața lui. Mulți așa-numiți „renegați ai societății” au fost victime ale abuzului verbal într-o anumită perioadă din viața lor. Au avut de suferit din partea părinților, a profesorilor, a soților și a altor persoane care s-au luptat cu problemele lor emoționale. Dacă descoperi că ai tendința de a vorbi urât cu oamenii, roagă-te pentru ajutorul lui Dumnezeu. Oricât te-ar costa, chiar dacă e nevoie și de consilierea unui pastor sau psiholog, plătește prețul. Biblia spune: „Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi” (Proverbe 16:32). Ia astăzi hotărârea de a te stăpâni; călăuzește-ți viața după principiul bunătății, și fă din el o valoare a vieții tale!

RUGĂCIUNEA UNEI SOACRE

„Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii” (Romani 12:16)

     O femeie care urma să devină soacră i-a scris ziaristei Abigail Van Buren: „Fiul meu se va căsători în vara aceasta cu iubita lui. E o fată minunată, familia noastră o prețuiește deja ca pe un membru al ei. Îmi aduc aminte de o rugăciune pe care ați publicat-o; o încurajare pe care o femeie și-o adresa ei însăși atunci când se apropia de statutul de soacră…” Și pentru că orice mărturie este o încurajare de la Dumnezeu, iată rugăciunea: „Doamne, ajută-mă să mă bucur când fiul meu își va alege soția. Dacă va aduce acasă o fată căpoasă, ajută-mă să o iubesc la fel de mult. Când el va spune: „Mamă, vreau să mă însor”, te rog să mă ferești să spun: „Nu este alegerea cea mai bună!” Ajută-mă să trec prin pregătirile de nuntă fără să mă amestec. Alungă din mintea mea gândul că dacă fiul meu ar mai fi așteptat, ar fi putut alege mai bine. Când voi deveni bunică, adu-mi aminte că nu vor dori sfaturi despre creșterea copiilor mai mult decât am dorit eu. Dacă mă vei ajuta la acestea, poate copiii mei se vor bucura când îi voi vizita, și nu o să ajung să scriu încă o scrisoare prin care să mă plâng că mă neglijează!” Un pastor spunea: „Numai pentru că cineva nu face lucrurile așa cum le fac eu, nu înseamnă că greșește. Suntem doar diferiți. E nevoie de maturitate ca să te înțelegi cu cineva care e diferit, și e nevoie de răbdare ca să nu începi o ceartă sau să te simți ofensat. Indiferent cât de extraordinar e cineva, când stai cu acea persoană mai mult timp vor exista momente în care te vei simți ofensat.” Pavel spune: „Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.” E nevoie de smerenie pentru a-ți urma propriul sfat și pentru a rezista tentației de a da sfaturi pe care copiii tăi adulți nu ți le cer!