ANUL ACESTA ASCULTĂ DE DUMNEZEU ȘI PĂSTREAZĂ-ȚI LINIȘTEA

„Ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii, până se va săpa groapa celui rău!” (Psalmul 94:13)

     Există anumite lucruri pe care Dumnezeu le va face pentru noi, iar altele pe care El Se așteaptă să le facem singuri. „Ferice (fericit, favorizat, demn de invidiat) de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din Legea Ta, ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii, până se va săpa groapa celui rău.” (Psalmul 94:12-13) Ai vrea să ai capacitatea să-ți păstrezi liniștea indiferent de împrejurări? Să fii rece când totul este fierbinte? Să fii un instrument al păcii oriunde te-ai duce? Să fii deasupra circumstanțelor și nu îngropat de ele? Astăzi, Dumnezeu îți răspunde: „Trăiește după Cuvântul Meu în toate domeniile din viața ta. Învață să fii sensibil la glasul Meu; grabnic la ascultare și la supunere. Jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară. Nu-ți voi da niciodată o situație prea greu de gestionat sau prea greu de dus. Aruncă asupra Mea îngrijorările tale una câte una, pe măsură ce apar. Bucură-te de asigurarea dragostei Mele, a ajutorului și a ocrotirii Mele, și îți voi da tot ce îți dorește inima. Pentru că diavolul este „pârâșul”, el întotdeauna va arăta cu degetul spre slăbiciunile tale și îți va spune că nu ești demn. Nu-l asculta – el este tatăl minciunilor! Te-am mântuit prin harul Meu și te-am așezat în Hristos. Mă uit la tine prin sângele care curăță, de aceea ești acceptat în ochii mei întotdeauna. Aruncă asupra Mea toate fricile și îngrijorările tale. Începe să trăiești în prezent, nu în trecut sau în viitor. Caută binecuvântările Mele și le vei găsi. Bucură-te de viață în toată plinătatea ei, căci acesta este planul Meu pentru tine anul acesta.” Este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine, astăzi!

CHIAR AȘA TE-AI NĂSCUT?

„În păcat m-a zămislit mama mea.” (Psalmul 51:5)

          Fie că te lupți cu alcoolul, cu drogurile, cu relațiile ilicite, cu mânia, cu bârfa, cu neiertarea, cu hoția, cu minciuna sau cu jocurile de noroc, un lucru e sigur – cu toții ne-am născut cu înclinarea firească spre anumite comportamente. Așadar, nu e o chestiune de genetică, ci e o problemă spirituală. Nu vorbim despre știință, ci despre păcat. Fiecare dintre noi ne putem trezi luptându-ne cu unul din aceste lucruri, nu pentru că le-am moștenit genetic, ci pentru că am moștenit natura căzută a lui Adam, în ziua în care am fost concepuți. David a prins ideea când a scris: „Iată că sunt născut în nelegiuire, şi în păcat m-a zămislit mama mea.” Solomon a spus că nu există excepții: „Pe pământ nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.” (Eclesiastul 7:20). Așadar, răspunsul este: da, cu toții ne-am născut așa. Motivul pentru care aceste comportamente ni se par naturale, nu este din cauză că nu ne putem abține, ci pentru că natura noastră păcătoasă este mai puternică decât dorința noastră de a-i fi plăcuți lui Dumnezeu. Chiar și atunci când încercăm, uneori pierdem lupta! Pavel, cel mai mare dintre creștini, a recunoscut că a avut parte de eșec atunci când a încercat să facă binele. „Am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.” (Romani 7:18). Așadar, dacă toți ne-am născut așa, care este vestea bună? Ne-o spune tot apostolul Pavel: „Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!” (Romani 7:24-25). Când  te-ai născut, ai primit firea coruptă a lui Adam, dar prin nașterea din nou, ai primit natura neprihănirii lui Hristos, cea care biruiește păcatul și care schimbă viața!

CHIAR AȘA TE-AI NĂSCUT?

„În păcat m-a zămislit mama mea.” (Psalmul 51:5)

     Fie că te lupți cu alcoolul, cu drogurile, cu relațiile ilicite, cu mânia, cu bârfa, cu neiertarea, cu hoția, cu minciuna sau cu jocurile de noroc, un lucru e sigur – cu toții ne-am născut cu înclinarea firească spre anumite comportamente. Așadar, nu e o chestiune de genetică, ci e o problemă spirituală. Nu vorbim despre știință, ci despre păcat. Fiecare dintre noi ne putem trezi luptându-ne cu unul din aceste lucruri, nu pentru că le-am moștenit genetic, ci pentru că am moștenit natura căzută a lui Adam, în ziua în care am fost concepuți. David a prins ideea când a scris: „Iată că sunt născut în nelegiuire, şi în păcat m-a zămislit mama mea.” Solomon a spus că nu există excepții: „Pe pământ nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.” (Eclesiastul 7:20). Așadar, răspunsul este: da, cu toții ne-am născut așa. Motivul pentru care aceste comportamente ni se par naturale, nu este din cauză că nu ne putem abține, ci pentru că natura noastră păcătoasă este mai puternică decât dorința noastră de a-i fi plăcuți lui Dumnezeu. Chiar și atunci când încercăm, uneori pierdem lupta! Pavel, cel mai mare dintre creștini, a recunoscut că a avut parte de eșec atunci când a încercat să facă binele. „Am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.” (Romani 7:18). Așadar, dacă toți ne-am născut așa, care este vestea bună? Ne-o spune tot apostolul Pavel: „Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!” (Romani 7:24-25). Când  te-ai născut, ai primit firea coruptă a lui Adam, dar prin nașterea din nou, ai primit natura neprihănirii lui Hristos, cea care biruiește păcatul și care schimbă viața!