REZISTĂ, AJUTORUL ESTE GATA SĂ VINĂ

„Părul capului lui a început iarăşi să crească” (Judecători 16:22)

     Când ne gândim la Samson, de obicei ne gândim la eșecurile sale, după cum reies din istorisirea înfierbântată dintre el și Dalila. Este adevărat că Samson a pierdut totul: părul, puterea, văzul, poziția, familia și reputația. Cel mai puternic om pe care l-a văzut Israelul vreodată se afla acum într-o închisoare filisteană: orb, umilit, și măcinând porumb. Însă lucrurile nu se sfârșesc decât atunci când Dumnezeu spune că s-au sfârșit! În starea lui cea mai de jos, Samson a strigat către mila lui Dumnezeu și a primit-o. „Părul capului lui a început iarăşi să crească”. Părul, care a reprezentat secretul puterii sale, a crescut. Drept rezultat, cele mai extraordinare momente ale lucrării sale au fost ultimele! Astăzi, el este amintit cu onoare în cartea Evrei (11:32), în capitolul eroilor credinței. Promisiunea lui Dumnezeu este următoarea: „Dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă și nu obosesc, umblă și nu ostenesc.” (Isaia 40:31). Poate suferi chiar acum, dar ai răbdare, ajutorul vine când nici nu te aștepți. Poate te-ai rugat: „Doamne, am căzut și nu mă mai pot ridica.” Rezistă, Dumnezeu îți va veni în ajutor. El va veni să te scape și să te elibereze. El te va elibera de robie și te va restaura. În Vechiul Testament, când patriarhul Iov se lupta cu boala, cu falimentul și cu pierderea grea, el a spus: „Dacă omul odată mort ar putea să mai învieze, aş mai trage nădejde în tot timpul suferinţelor mele, până mi se va schimba starea în care mă găsesc” (Iov 14:14). Dumnezeu l-a restaurat pe Iov și i-a dat de două ori mai mult decât a pierdut. Iar El dorește să facă la fel și pentru tine. Așadar rezistă – ajutorul este gata să vină!

LASĂ DEOPARTE MĂSURĂTOAREA

Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?” (Psalmul 130:3)

     Trăim într-o societate orientată spre rezultate, în care suntem răsplătiți după performanța școlară, sportivă și profesională. Însă Dumnezeu nu gândește așa. Gândurile și căile Sale sunt mult diferite de ale noastre (vezi Isaia 55:8-9). El nu este impresionat de „arderi-de-tot şi de jertfe” (1 Samuel 15:22). Sentimentele și emoțiile sunt puternice, dar rareori obiective. Când valoarea ta de creștin este fundamentată pe performanțele tale de ființă umană cu slăbiciuni, dușmanul are câștig de cauză. Satan este numit „pârâșul fraților noștri” (Apocalipsa 12:10); el așteaptă să întocmească o listă a eșecurilor și greșelilor tale. În felul acesta te poate chinui, reamintindu-ți de toate momentele în care îți pierzi cumpătul, critici, nu spui adevărul sau lași o părere greșită să rămână neverificată, numai ca tu să pari mai bun. David a zis: „Dacă ai păstra, Doamne, nelegiuirile, cine ar sta în picioare…” Chiar și cel mai disciplinat credincios are domenii în care duce lupte și greșește. De aceea avem nevoie de harul și iertarea lui Dumnezeu tot timpul. „El ştie din ce suntem făcuţi; Îşi aduce aminte că suntem ţărână” (Psalmul 103:14) și nu este niciodată surprins când, în ciuda celor mai bune intenții ale noastre, greșim. Reimar Schultze spune: „Dumnezeu nu ne măsoară după performanța noastră, ci după dragostea noastră pentru Domnul Isus. Firește, în Împărăția lui Dumnezeu dragostea noastră pentru Isus este performanța noastră. Orice altceva este secundar. Dorința de a fi cu El, de a asculta de El, de a sta în părtășie cu El, de a face voia Lui este ceea ce-și dorește Stăpânul nostru.” Așadar, lasă deoparte „măsurătoarea” și bucură-te că Dumnezeu nu te evaluează după performanța ta, ci după performanța lui Hristos.

SMEREȘTE-TE!

„Am ridicat ochii spre cer, şi mi-a venit iarăşi mintea la loc” (Daniel 4:34)

     Dumnezeu răspunde de fiecare dată cu dragoste unei inimi smerite și respinge mereu inimile trufașe. La un moment dat, regele Nebucadnețar se lăuda că a construit cea mai avansată civilizație din lume. În clipa următoare, și-a pierdut mințile și se târa pe labe, mâncând iarbă ca un animal. Însă când s-a pocăit, Dumnezeu l-a repus pe tron. El a zis: „Eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Prea Înalt… Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte, şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!” (Daniel 4:34,37). E rău și neplăcut să cazi, dar să cazi și să nu strigi după ajutor, sau să refuzi să te pocăiești pentru păcatul tău, este mai rău decât căderea însăși. Poate îți este rușine să afle toată lumea că ai căzut. Imaginea ta publică este atât de importantă, încât ești dispus să-ți plângi în continuare de milă? Ești atât de dezamăgit, încât refuzi să recunoști că ai nevoie de Dumnezeu? Nu mai fi atât de mândru! Nu mândria a fost cea care te-a făcut să cazi de la început? Mândria este periculoasă, pentru că te face să rămâi într-o stare de neajutorare zile în șir – uneori chiar ani. În realitate, dacă ai fi cerut ajutor mai devreme, te-ai fi putut ridica și ți-ai fi putut vedea de viață. Dar vestea cea bună este că nu e prea târziu să te pocăiești și să recunoști că ai nevoie de Dumnezeu. Când Nebucadnețar a făcut asta, și-a venit în fire și i s-a redat tronul împărăției sale. Același lucru ți se poate întâmpla și ție!

SCHIMBĂ-ȚI GÂNDIREA, SCHIMBĂ-ȚI VIAȚA!

„Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre…” (Romani 12:2)

     Uneori încercăm să ne scuzăm negativismul spunând: „A fost numai o idee, nu înseamnă nimic.” Dar nu e așa! Atunci când îi dai voie unui gând greșit să pătrundă în mintea ta, el poate prinde rădăcină și poate crește, ajungând ceea ce Biblia numește „întăritură” (vezi 2 Corinteni 10:4). Când un gând devine atât de puternic, el începe să-ți controleze perspectiva, atitudinea și faptele. De aceea Biblia spune: „Să vă transformați prin înnoirea minţii voastre” (Romani 12:2). Nu uita, unde îți este mintea, acolo îți vor merge și picioarele! Cu toții ne confruntăm cu provocări și cu dificultăți în viață. Poate îți îngădui să ai gânduri precum: „nu mai suport” ori „dacă se mai întâmplă ceva, o s-o iau razna!” sau „dacă lucrurile nu se schimbă în cel mai scurt timp, mă dau bătut!” Acest fel de gândire te pregătește pentru înfrângere înainte ca măcar să întâmpini o problemă. Gândirea care spune „nu mai suport” sau „renunț” nu are în ea nicio urmă de putere, de forță, de motivare sau de izbândă. Toate acestea sunt atitudinile unui învins, nu ale unui victorios. În schimb, ar trebui să gândești: „Dacă atacul este atât de mare, înseamnă că binecuvântarea din spatele lui este și mai mare!” Sau: „Dacă Satan mă atacă atât de dur, înseamnă că Dumnezeu mi-a pregătit ceva nemaipomenit.” Trebuie să te străduiești să devii o persoană pregătită din punct de vedere spiritual, emoțional și mental pentru orice provocare care îți depășește priceperea și să nu te lași descurajat așa de ușor sau învins. Poți face lucrul acesta – dacă „îți înnoiești mintea” prin Cuvântul lui Dumnezeu!

LINIȘTIT ÎN LOCURI INCOMODE

„Ne mângâie în toate necazurile noastre” (2 Corinteni 1:4)

     Dumnezeu te poate ajuta să te simți liniștit în locurile și în momentele incomode ale vieții. El te poate scoate din situații cărora tu n-ai fi crezut că le vei supraviețui, sau în care ai crezut că vei rămâne blocat pentru totdeauna. El îți poate da pacea, când ești sub presiune. Cu siguranță, în această lume vei experimenta pierderea. Firește, pierderea anumitor lucruri te ajută de fapt să apreciezi lucrurile pe care le ai. Testul eșecului este cel care face ca succesul să fie atât de dulce. Tu vei trăi neștiind ce poate aduce ziua de mâine, dar știind că Dumnezeu are un plan pentru toate zilele de mâine. Viitorul tău nu se află în mâinile șefului, ale funcționarului de la bancă, ale soțului sau a soției sau în mâinile oricărei alte persoane, dar nici în mâinile tale. Tot viitorul tău se află în mâinile lui Dumnezeu. Numai pentru că nu înțelegi calea pe care te găsești, nu înseamnă că El nu te călăuzește. El promite: „Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină, înaintea lor, şi locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face, şi nu-i voi părăsi.” (Isaia 42:16). Așadar, cunoaște-L pe Dumnezeu, pentru că vei avea nevoie de El. El va fi alături de tine atunci când ceilalți te-au dezamăgit. El va fi alături de tine în locurile întunecoase. Psalmistul scrie: „Mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia” (Psalmul 30:5). Oricât de lungă ar fi noaptea, va veni dimineața – și împreună cu ea bucuria Sa. Privind în urmă, îți vei da seama că harul Său te-a ocrotit, ți-a venit în ajutor, te-a liniștit și te-a ajutat să răzbești. Vremurile și soroacele se schimbă, nu și Domnul. El este acelaşi ieri şi azi şi în veci!” (Evrei 13:8).

DATORIA TA FAȚĂ DE COPILUL TĂU (3)

„Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului”  (Proverbe 29:17)

     După afecțiune și îndrumare, al treilea lucru pe care i-l datorezi copilului tău este mustrarea. Mulți părinți fac greșeala de a le spune copiilor când greșesc, fără a le și explica cum trebuie să se comporte și să-și îndrepte și păstreze un comportament bun. Mustrarea biblică le implică pe ambele. Pentru părinți, fericirea numărul unu (dar care nu apare explicit în Biblie!) este aceasta: „Ferice de părinții chibzuiți.” Dacă mereu îi impui copilului tău reguli, dar nu te joci niciodată cu el, ți-ai pierdut echilibrul. Studiază cu atenție ceea ce a spus Solomon: „Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului.” Cuvântul „a pedepsi” înseamnă a mustra, a dezaproba sau a obliga s-o apuce pe calea dreaptă. Ține minte mereu că disciplina este ca o sabie cu două tăișuri; ea nu este folosită numai pentru a corecta copiii când greșesc, ci și pentru a-i îndruma spre o cale bună. Vei avea parte de rezultate mai bune când întărești o regulă în mod pozitiv, decât atunci când o întărești în mod negativ. Înțelege un lucru: nu este datoria ta să-ți faci copilul fericit; datoria ta este să-l hrănești ca să ajungă la maturitate. Când faci lucrul acesta, fericirea lui este garantată! Așadar, ai face bine să renunți la încercarea de a câștiga premiul de popularitate pentru a fi apreciat de copilul tău. El te va iubi mereu, dar cu siguranță vor exista momente în care nu te va avea la suflet! Nu te lăsa descurajat: „Și asta va trece”! Însă trebuie să administrezi amestecul potrivit de hrană și disciplină… și în cele din urmă va ajunge să te placă din nou. Mai mult decât atât, când va crește, când se va căsători și va avea copii, va avea un model și un plan pentru succes.

DATORIA TA FAȚĂ DE COPILUL TĂU (2)

„Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va dezlipi de el”    (Proverbe 22:15)

     Un al doilea lucru pe care i-l datorezi copilului tău (după afecțiune) este îndrumarea. Biblia spune: „Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va dezlipi de el.” Nu este vorba de copilul care se distrează sau care face greșeli; lucrul acesta face parte din lecțiile copilăriei. Biblia vorbește despre „nebunie” – un cuvânt care are mai multe înțelesuri, cum ar fi lipsa de maturitate, lipsa de înțelepciune sau tendința de se revolta împotriva regulilor. Dacă îți iubești copilul, îl vei învăța că viața se clădește pe reguli – dacă le respecți, ai succes, iar dacă nu, suferi. De exemplu, când copilul tău este prins depășind viteza, poliția nu-l va lăsa să scape. Iar când nu-și va putea plăti ratele, banca nu-l va mai lăsa să locuiască în acea casă. Biblia spune că acestea sunt concepțiile greșite pe care trebuie să le scoți afară din inima copilului tău. Așa cum o mașină are tendința de-a devia și are nevoie de corectarea direcției, la fel și copilul tău s-a născut „în afara regulilor” și trebuie corectat de către părinți. Solomon spune: „Copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.” (Proverbe 29:15) De ce? Pentru că un copil lăsat de capul lui rămâne în starea în care s-a născut, iar starea în care s-a născut se numește „nebunie.” De aceea, copiii trebuie învățați să respecte autoritatea și regulile; ei trebuie să învețe că pentru fiecare faptă nepotrivită există întotdeauna o consecință! Este datoria ta față de copilul tău să-i explici toate acestea.

DATORIA TA FAȚĂ DE COPILUL TĂU (1)

„Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată”   (Proverbe 13:24)

     Ca părinte, sunt trei lucruri pe care i le datorezi copilului tău. Primul este afecțiunea. Biblia spune că dacă îți iubești copilul, îl vei disciplina. Lucrul acesta îl vei face în dragoste, nu la mânie. Nu cădea în plasă, crezând că părinții buni nu-și disciplinează copiii pentru că „îi iubesc prea mult.” De fapt, dacă tu nu-ți disciplinezi copiii nu înseamnă că nu o faci pentru că îi iubești prea mult pe ei, ci pentru că te iubești prea mult pe tine. Un sondaj a relevat faptul că peste 90 la sută din absolvenții de liceu și-ar fi dorit ca părinții și profesorii să-i iubească suficient de mult ca să-i disciplineze mai des și să pretindă mai mult de la ei. La fel ca apa, noi urmăm calea rezistenței minime. E mult mai ușor să treci cu vederea anumite probleme, să eviți confruntarea, să-ți bagi capul în nisip și să speri că lucrurile se vor îmbunătăți, decât să suferi durerea disciplinării unui copil pe care îl iubești. Biblia spune: „Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un părinte pe copilul pe care-l iubește.(Proverbe 3:12) Însușește-ți-l! Cel mai extraordinar și mai înțelept tată dintre toți este Dumnezeu. El nu numai că iubește, dar El este dragoste. Cu toate acestea, citim aici că Dumnezeul nostru iubitor este unul care disciplinează. Orice părinte care refuză să-și disciplineze copilul spune de fapt că este un părinte mai bun decât Dumnezeu. Dragostea face întotdeauna ce este mai bine pentru cealaltă persoană. Sunt clipe în care dragostea cere disciplinare și instruire!

STRĂDUIEȘTE-TE SĂ ADUCI O REZOLVARE

„Du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău…” (Matei 5:24-25)

     Ți se pare că talentele tale nu sunt recunoscute și acceptate? Ai un talent special, și cu toate acestea Dumnezeu pare că nu te binecuvântează cu succes?! Iată care ar putea fi problema: „Dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău…” (Matei 5:23-25) Nu te lăsa condus de eul tău rănit; fii condus de Cuvântul lui Dumnezeu. Tu spui: „Persoana cu care am avut o problemă nu mai este aici, și totuși sunt încă frământat!” Citește aceste două versete: 1)„Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov 5:16) 2) „Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor ce le veţi ţine vor fi ţinute.” (Ioan 20:23) Împărtășește-ți sentimentele cuiva care este demn de încrederea ta. Roagă-te și mărturisește-ți deschis greșelile și vinovăția pe care o simți. Rugăciunea și prezența unui prieten te pot ajuta să-ți recapeți pacea minții pe care o cauți. După ce David l-a ucis pe Urie, soțul concubinei sale, sentimentul vinovăției a fost copleșitor și a căutat iertarea lui Dumnezeu. Însă Urie nu mai era în viață ca să-i audă mărturisirea; murise de aproape un an. Așa că David s-a întors la proorocul Natan și și-a vărsat sufletul înaintea lui, spunând: „Am păcătuit împotriva Domnului!” Şi Natan i-a zis lui David: „Domnul îţi iartă păcatul” (2 Samuel 12:13). Urmează exemplul lui David – apoi lasă problema în urmă și mergi mai departe.

PACEA MINȚII

„Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.” (Isaia 26:3)

     Pe cine te bazezi în rezolvarea problemelor tale: pe Dumnezeu sau pe tine? Înainte de a da un răspuns, citește următoarele: „Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine… Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care eşti fără prihană, netezeşti cărarea dreptului.” (Isaia 26:3,7). Ce promisiune măreață! Dacă vrei să-ți păstrezi pacea minții, trăiește după următorul principiu: „Fă tot ce poți, iar restul încredințează lui Dumnezeu!” Unii dintre noi am crescut cu ideea că este greșit să ne bucurăm atunci când avem probleme. Am fost condiționați să credem că dacă nu putem face nimic, cel puțin ne putem îngrijora și putem deveni nefericiți. Iată ce scrie Pavel în acest sens: „Fără să vă lăsaţi înspăimântaţi de potrivnici; lucrul acesta este pentru ei o dovadă… de la Dumnezeu.” (Filipeni 1:28) Satan nu știe ce să mai facă atunci când nu te poate supăra. I-ai luat o armă puternică din mână. Prin faptul că te încrezi în Dumnezeu pe deplin, nu mai ești la mila împrejurărilor, a altor oameni sau a propriilor tale emoții și limitări. Crainicul Paul Harvey a spus odată: „În vremuri ca acestea, ne este de mare ajutor să ne amintim că mereu au fost vremuri ca acestea!” Întrebarea nu este: „Vor veni necazurile?”, ci „Cum le vei face față?” Biblia spune: Noi, fiindcă am crezut, intrăm în „odihna” despre care a vorbit El.” (Evrei 4:3) Când lucrurile nu merg bine – nu merge și tu în direcția greșită împreună cu ele. Ascultă de sfatul lui Dumnezeu, bazează-te pe cuvântul Său, iar apoi odihnește-te în El și crede că El va lucra în locul tău.