CÂND S-A RUGAT DOMNUL ISUS (1)

„El se ducea în locuri pustii, şi Se ruga…” (Luca 5:16)

     Dacă dorești să știi și să experimentezi mai multe lucruri despre rugăciune, analizează viața Domnului Isus: 1) El S-a rugat când presiunile vieții au crescut. „Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Iar El se ducea în locuri pustii, şi Se ruga” (Luca 5:15-16). Atunci când crezi că nu ai timp să te rogi, e momentul în care trebuie să te rogi cel mai mult. Secretul puterii primite de la El se găsește în timpul petrecut cu Dumnezeu. 2) Isus Hristos S-a rugat când a trebuit să ia decizii importante. Când a trebuit să-și aleagă prietenii cei mai apropiați, Domnul Isus a căutat călăuzirea Tatălui Său. „Isus S-a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli.” (Luca 6:12-13). Când stai și te gândești – adevărul te lovește în moalele capului! Petrecem un an, ca să nu mai vorbim și de resursele materiale aferente, ca să ne organizăm nunta. Cu toate acestea, în mod uimitor, nu căutăm călăuzirea lui Dumnezeu când trebuie să ne alegem partenerul cu care ne vom petrece restul vieții! Dumnezeu nu este numai Creatorul universului; este și Stăpânul care îl conduce. Îți poți imagina ce cunoștințe are în materie de a conduce o afacere cu succes? Biblia spune: „Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos, şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi” (Isaia 48:17). Înainte de a angaja pe cineva, de-a te căsători, de a întocmi un plan sau de a face o investiție, Dumnezeu te invită să discuți cu El și să înțelegi punctul Său de vedere. „Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:6)

PENTRU CE VEI FI ȚINUT MINTE?

„Cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele…” (Daniel 12:3)

     Dr. James Kennedy a scris: „Să ne gândim la piramida de la Giza (Gizeh), una din cele mai masive structuri din lume. Cineva a construit o casă memorială în cinstea lui însuși. E vorba de regele Khufru (Kefren), nume nu prea cunoscut! Șahul Indiei a construit Taj Mahalul ca ofrandă în cinstea soției sale, dar cu toate acestea și el a construit degeaba; la urma urmelor, cine cunoaște numele Arjumand? Dar Marele Zid chinezesc? Astronauții îl pot vedea din spațiu, dar cu toate acestea nimeni nu-și mai aduce aminte de Qin Shihuang, cel care a fost responsabil inițial de cea mai mare construcție din lume ridicată de mâna omenească. Chiar dacă acești oameni au fost uitați, tu poți lăsa o amprentă permanentă asupra lumii. Cum? Conducându-i pe alții la Hristos!” Biblia spune: „Cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele…” Louis Pasteur, pionierul și părintele imunologiei, a trăit într-o perioadă în care mii de oameni mureau în fiecare an de rabie. El a lucrat ani de zile la un vaccin, și exact când era pe cale să-l testeze pe el însuși, un băiețel de nouă ani, pe nume Joseph Meister a fost mușcat de un câine turbat. Mama lui Joseph l-a implorat să testeze vaccinul pe fiul ei. Așa că, Pasteur i-a injectat vaccin timp de zece zile – și băiatul a supraviețuit! Zeci de ani mai târziu, dintre toate epitafurile pe care le-ar fi putut alege, Pasteur a cerut ca pe piatra lui funerară să fie încrustate cuvintele: JOSEPH MEISTER A TRĂIT! Cea mai mare moștenire a ta poate fi formată din toți aceia care vor trăi veșnic, datorită faptului că le-ai împărtășit Evanghelia. Domnul Isus a zis: „Cuvintele pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă” (Ioan 6:63). Ce mișcă inimile oamenilor? Ce schimbă vieți? Cuvintele Domnului Isus!

CÂRTIREA NU NE ESTE DE NICIUN FOLOS

„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile” (1 Tesaloniceni 5:18)

     În esență, Biblia are de spus un singur lucru despre văicăreală – nu o practica! Tu spui: „Dacă ai avea problemele mele și tu te-ai plânge!” Dacă simți asta, ascultă sfatul apostolului Pavel: „Faceţi toate lucrurile fără cârtiri” (Filipeni 2:14). De ce? 1) De obicei, cârtirea nu face decât să agraveze lucrurile. Și iată cum se întâmplă: ai o problemă, așa că te plângi și rămâi blocat. Te simți rău, așa că te plângi și mai mult… și ajungi să fii stresat, fără să ai în schimb vreo soluție. 2) Cârtirea nu te duce unde trebuie să ajungi. În loc să-I încredințezi situația lui Dumnezeu, Îi pui la îndoială înțelepciunea și ajutorul. Mii de iudei au murit în pustie din această cauză. Pavel scria: „Să nu cârtiți, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciţi… Aceste lucruri… au fost scrise pentru învăţătura noastră…” (1 Corinteni 10:10-11) Când nu iei în seamă binecuvântările și te concentrezi doar asupra problemelor, îți pierzi bucuria. 3) Cârtirea poate duce la boli legate de stres. „O inimă liniştită este viaţa trupului.” (Proverbe 14.30) Fii sincer: câți cârtitori cu „o inimă liniștită” cunoști? În loc să te plângi, începe să-ți numeri binecuvântările. Autoarea Barbara Johnson ne dă acest exemplu oarecum ironic: „Pe un bilețel scris de mână, lipit pe un stâlp de telegraf, scria așa: „Pierdut câine cu trei picioare, orb de ochiul stâng, cu colțul urechii drepte lipsă, recent castrat și care răspunde la numele Lucky (n.tr. Norocosul)!” Fiindcă ești copilul răscumpărat al lui Dumnezeu, norocul nu are nimic de-a face cu tine, deoarece tu ești binecuvântat! Așadar, Cuvântul pentru tine astăzi este acesta: „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.”

SPARGE TIPARUL!

„Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da.” (Numeri 14:8)

     Când unii dintre iudei au văzut uriași în Țara Promisă și au vrut să se întoarcă în Egipt, Caleb a spus: „Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da.” În acea clipă s-au petrecut două lucruri: „Toată adunarea vorbea să-i ucidă cu pietre…” și „slava Domnului s-a arătat peste Cortul Întâlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel.” (Numeri 14:10) Când cei din jurul lui Caleb au spus „nu”, Dumnezeu a spus „da”! – iar noi nu avem nevoie de altceva decât de aprobarea Lui! Când o ai, îi poți trece cu vederea pe cei ce pun bețe-n roate, și poți merge mai departe. Dacă aștepți să fie cineva de acord, să te aprobe și să te aplaude, nu vei ajunge nicăieri. A existat o vreme când omenirea a crezut că pământul este plat și că omul nu va păși niciodată pe lună. În 1899, Biroul de Patente din Statele Unite aproape s-a închis pentru că funcționarul, Charles H. Duell a declarat: „Tot ce s-a putut inventa, a fost inventat!” Privind în retrospectivă, această afirmație este ridicolă, însă unii dintre noi gândesc la fel. Încetăm să mai învățăm, pentru că avem impresia că suntem prea bătrâni. Ne este frică să ne schimbăm cariera, ca să nu ne punem în pericol pensia. Nu ne urmăm visele, ca să nu dăm greș sau ca să nu fim ridiculizați. Suntem atât de obișnuiți cu limitele auto-impuse și ne spunem: „nu pot face asta”, încât credem că nu putem face nimic. În esență, ne-am creat o cutie, ne-am târât înăuntru și acum căutăm ceva sau pe cineva pentru a-l învinovăți pentru lipsa noastră de credință. Nu Dumnezeu te-a închis într-o cutie, tu singur ai intrat acolo – și acum trebuie să iei inițiativa să ieși din ea. Astăzi, hotărăște-te s-o faci – iar Dumnezeu îți va binecuvânta strădania!

CREDE ȘI NU TE-NDOI

„El… măreşte puterea celui ce cade în leşin” (Isaia 40:29)

     Un băiețel nu se putea mișca și doctorii au spus că nu mai puteau face nimic pentru a-l ajuta. Așa că mama lui a luat un coș portocaliu, l-a pus înăuntru, a legat o sfoară în jurul coșului, și-a legat sfoara de talie și îl trăgea după ea peste tot. După o vreme, băiețelul și-a dezvoltat un obicei pe care mama lui nu l-a agreat: a început să balanseze coșul. Uneori îl balansa atât de tare, încât se răsturna și cădea din el. Indiferent de câte ori îl punea mama sa la loc, el continua să facă același lucru. În cele din urmă, și-a balansat coșul când era singur și a reușit să iasă din el. Apoi, spre marea mirare a tuturor, a învățat să umble și a reușit să aibă o viață extraordinară. Acel băiețel a făcut un lucru pe care nici doctorii și nici măcar mama sa nu au crezut că se poate întâmpla: a refuzat să se mulțumească cu viața trăită într-un coș în care l-a pus cineva. Te-a pus și pe tine cineva în vreun coș? Dacă e așa, balansează-l până vei reuși să te eliberezi! Unii sunt „experți” auto-declarați în a ne spune ce putem și ce nu putem face. Ei nu se pot bucura de niciun lucru care este ieșit din comun. Una din marile promisiuni ale Bibliei este aceasta: „El… măreşte puterea celui ce cade în leşin.” Te rog, ia aminte la aceste versete încurajatoare: „Dar eu sunt plin de putere, plin de Duhul Domnului.” (Mica 3:8). Iată un altul: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.” (Matei 19:26). Astăzi declară: „Doamne, ai promis… cred – și asta rezolvă totul!”

CUNOAȘTE-ȚI CHEMAREA (2)

„Cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu” (Ioan 14:12)

     Chemarea ta va avea mereu legătură cu o nevoie neîmplinită sau cu ocazia de a face binele. Moise și-a descoperit chemarea atunci când a dat ascultare strigătelor poporului său aflat în robie. La fel și William Wilberforce – care și-a dedicat viața eradicării sclaviei în Marea Britanie. Nelson Mandela a fost avocat și a avut ocazia să câștige bani. Dar a ales un alt drum – unul care a implicat ani de zile petrecuți în închisoare. Și când a fost în cele din urmă eliberat, el nu a căutat răzbunare, ci dreptate și egalitate pentru poporul său, schimbând în felul acesta țara și poporul. Ezechiel scrie: „Am ajuns la Tel-Abib, la robii de război… După şapte zile, Cuvântul Domnului mi-a vorbit…” (Ezechiel 3:15-16). Dacă vrei să-ți descoperi chemarea, începe să te rogi pentru situațiile care te tulbură profund. De obicei încercăm să evităm disconfortul, însă dacă simți că ești chemat să-i ajuți pe cei nevoiași, petrece timp cu astfel de persoane. Lasă ca inima ta să fie mișcată; trăiește cu convingerea că lucrurile trebuie să se schimbe, și roagă-te neîncetat: „Doamne, fă-mă un agent al schimbării!” Când i-a chemat pe ucenici, Domnul Isus a ales oameni provenind din medii diferite și cu meserii diferite. În esență, El le-a zis: „Eu cred în voi. Ceea ce știu Eu, vă voi învăța și pe voi” și le-a promis că oricine „crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu.” Concluzie: Domnul Isus le-a dat putere urmașilor Săi să meargă și să trăiască așa cum a trăit El. Astăzi, El te cheamă și pe tine să faci la fel!

CUNOAȘTE-ȚI CHEMAREA (1)

„Ce ai în mână?” (Exod 4:2)

     Când Dumnezeu l-a chemat pe Moise, una dintre întrebările pe care i le-a pus a fost: „Ce ai în mână?” Moise ținea toiagul său de păstor – cel de care se folosea în fiecare zi pentru a-și conduce și a-și proteja oile. Dumnezeu însă avea un alt plan cu acel toiag – unul mai măreț! El l-a folosit pentru a despărți Marea Roșie și a conduce poporul Israel spre Țara Promisă. Când Dumnezeu te întreabă: „Ce ai în mână?”, El dorește să te gândești la darurile, experiențele, relațiile, educația, resursele, gândirea și temperamentul tău. Dr. Martin Seligman vorbește despre „calitățile care ne definesc.” Ele se împart în șase categorii: 1) Înțelepciune și cunoaștere. Acestea includ și curiozitatea, aplecarea spre învățătură, judecata sănătoasă și inteligența socială. 2) Curajul. Aici se regăsesc perseverența și integritatea. 3) Umanitatea. În care intră și capacitatea de a fi bun și de a manifesta mila. 4) Dreptatea. Din aceeași familie: Capacitatea de a pune în aplicare corectitudinea și spiritul de lider. 5) Cumpătarea. Alături de care se regăsesc calități precum stăpânirea de sine, prudența și smerenia. 6) Transcendența. Ai în vedere aici și aprecierea frumuseții, exprimarea recunoștinței, capacitatea de a spera și de a fi bucuros. Cu toții avem competențe pentru fiecare din aceste calități, însă cele care rezonează cel mai profund cu tine sunt de fapt „calitățile care te definesc.” Odată ce le identifici, începi să-ți înțelegi chemarea. Însă ai grijă: dușmanul vrea să te convingă că Dumnezeu nu te poate folosi din cauza slăbiciunilor tale, când de fapt e adevărat tocmai contrariul. Cine le poate vorbi celor aflați în doliu mai bine decât cei ce au trecut printr-o pierdere? Chuck Colson a fost avocatul șef al Casei Albe până la afacerea Watergate, însă numai după ce a trecut prin închisoare a început lucrarea Prison Fellowship. Așadar, ce ai în mână? Apucă-te de lucru!

ATITUDINEA POTRIVITĂ

„Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus…” (Filipeni 2:5)

     Câte locuri de muncă nu se pierd din cauza unor atitudini nepotrivite? Câte promovări nu sunt trecute cu vederea din cauza felului în care se abordează munca? Câte căsnicii nu se destramă? Ar fi imposibil să calculăm. Nimeni nu ar trebui să-și piardă locul de muncă, să rateze o promovare sau să distrugă o căsnicie datorită unei atitudini nepotrivite. De ce? Pentru că atitudinea nu este ceva prestabilit, este o alegere. Chuck Swindoll scrie: „Pentru mine, atitudinea este mai importantă decât educația, decât banii, decât circumstanțele, decât eșecurile, decât reușitele, decât ce cred ceilalți, ce spun sau ce fac… E mai importantă decât înfățișarea, decât talentele sau abilitățile cuiva. Atitudinea poate întări sau poate distruge o companie, o biserică, o familie. De remarcat este faptul că avem de făcut alegeri în fiecare zi, în primul rând în ce privește atitudinea pe care dorim s-o avem în ziua respectivă. Nu putem schimba trecutul, nu putem schimba faptul că oamenii se comportă într-un anume fel, și nu putem schimba inevitabilul. Singurul lucru pe care îl putem face este să mizăm pe soluția pe care o avem la îndemână, și aceasta este atitudinea noastră. Sunt convins că viața este 10% ceea ce mi se întâmplă și 90% modul în care reacționez la ceea ce mi se întâmplă. La fel este și cu tine. Noi suntem responsabili de atitudinile noastre.” Să nu uităm nici îndemnul apostolului Pavel: „Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus.” El S-a apropiat întotdeauna de oameni cu dragoste, cu blândețe și cu o inimă slujitoare, nu cu dorința de a fi slujit. Așadar, dacă atitudinea ta nu a fost cea mai bună până acum, fă din ziua de azi un punct de început. Roagă-te: „Tată, ajută-mă să am o atitudine asemănătoare cu a lui Hristos față de toți cei cu care mă întâlnesc!”

TAȚILOR, BINECUVÂNTAȚI-VĂ COPIII!

„Fiule, păcatele îţi sunt iertate!” (Marcu 2:5)

     Tații din Vechiul Testament își puneau mâinile peste capul copiilor lor și rosteau anumite promisiuni peste ei, crezând că binecuvântarea lui Dumnezeu poate trece de la o generație la alta. Acesta este motivul pentru care „Isaac a chemat pe Iacov și l-a binecuvântat” (Geneza 28:1). Tot acesta este motivul pentru care Iacov a dorit să-și binecuvânteze nepoții înainte de-a muri (vezi Geneza 48:14). Copiii care nu au tați iubitori și implicați își irosesc deseori viețile căutând sentimentul identității și al stimei de sine. Tot mai mulți ajung în tovărășia unor grupuri rebele, a unor bande de pe stradă, a unor dealeri de droguri și pe mediile sociale și Internet. Vedem consecințele peste tot în jurul nostru. În loc să-și împlinească destinul dat de Dumnezeu, acești copii ajung să fie definiți și etichetați prin stilul lor de viață drept „fugari”, „condamnați”, „scandalagii”, „dependenți.” Înainte cu puțin timp de-a fi împușcat, Tupac Shakur, artistul rap cunoscut pentru versurile violente ale cântecelor sale, a spus: „Nu mi-am cunoscut niciodată tatăl adevărat. Știu sigur că dacă aș fi avut tată, aș fi avut parte de disciplină și de mai multă încredere. Mama te poate liniști, te poate mângâia, îți poate arăta în ce constă bărbăția ta. Dar ai nevoie de un bărbat care să te învețe să fii bărbat!” Când a fost adus un om la Domnul Isus ca să fie vindecat, înainte ca El să-l ierte și să-l vindece, l-a chemat „fiule…” El nu a zis: „Trebuie să-ți îndrepți comportamentul” sau „Trebuie să faci așa cum spun Eu!” Nu, El a stabilit o relație cu acest om arătându-i dragoste și acceptare. Ca tată, și tu trebuie să faci la fel. Cel mai mare dar pe care îl poți oferi copiilor tăi este să-i iubești și să-i accepți așa cum sunt, fără condiții și fără să-i condamni!

CARE SUNT PIEDICILE TALE?

„Să dăm la o parte orice piedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne…” (Evrei 12:1)

     Biblia ne îndeamnă: „să dăm la o parte orice piedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.” Care sunt lucrurile care îți pun piedică sau care te înfășoară? Viața este o cursă unică, așa că aleargă pentru a ieși câștigător. Pentru a nu te împiedica și pentru a nu-ți pierde locul în cursă, nu privi înapoi. Nu poți schimba trecutul, dar poți învăța de pe urma lui. Nu te îngrijora pentru următoarea etapă, concentrează-te asupra următorului pas. Dacă nu o faci, e posibil să cazi și să nu te mai ridici. Continuă să avansezi, și – fără să-ți dai seama – vei ajunge să ai mai multe ture în urma ta decât înaintea ta! Profită de fiecare dintre ele. Mulți dintre noi ducem în spate povara și greutatea îngrijorărilor. Persoanele mai în vârstă și mai înțelepte au ajuns să înțeleagă faptul că poverile lor nu au o importanță reală. Ne irosim puterea stingând flăcări care, dacă ar fi lăsate în pace, s-ar stinge singure. Timpul este resursa ta cea mai prețioasă. Economisește-l, și în felul acesta activele tale vor crește, iar pasivele vor scădea. Călătorește fără prea multe bagaje. Renunță la obiceiul de a te sabota singur, și la cel al temerilor inutile. În viață apar destule încercări dureroase; de ce să le mai îndurăm și pe cele de care putem scăpa? Când orbul Bartimeu a auzit că Domnul Isus se află în cetate, și-a aruncat haina ca să nu-l încurce și a alergat spre El. Credința lui a fost răsplătită: „Îndată orbul şi-a căpătat vederea, şi a mers pe drum după Isus.” (Marcu 10:52) Nu vei ști niciodată cât poți fi de victorios, până nu scapi de lucrurile care te țin în urmă și care te înfășoară.