DESPRE PRIETENIE (1)

„Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui” (Proverbe 18:24)

     Cu puține excepții, reușita noastră în viață depinde de capacitatea noastră de a stabili și de a păstra relațiile cu persoanele potrivite. Potrivit unui raport al Asociației Americane de Management, părerea generală a două sute de manageri, care au participat la un studiu, a fost că cea mai importantă abilitate pe care trebuie s-o aibă un director executiv este aceea de a se înțelege bine cu oamenii. Ei au clasat-o ca fiind mai vitală decât inteligența, hotărârea, cunoștințele sau competențele la locul de muncă. Sincer vorbind, niciunul dintre noi nu-și face foarte mulți prieteni adevărați în viață – cel puțin așa ar fi bine! Solomon ne avertizează: „Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui.” Prietenia necesită timp, energie, sacrificiu și implicare personală. Și nu toți așa-zișii prieteni se vor dovedi că ne sunt prieteni, așa cum Ieremia l-a avertizat pe împăratul Zedechia: „Prietenii tăi cei buni te-au înşelat şi te-au înduplecat; dar când ţi s-au afundat picioarele în noroi, ei au fugit!” (Ieremia 38:22). Prietenul fals te va trăda, așa cum a făcut Iuda cu Domnul Isus. Așadar, iată o regulă bună de urmat: „Fii prieten bun cât mai multora, dar prieteni buni cât mai puțini să ai.” Solomon a zis: „Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire” (Proverbe 12:26). Charles Spurgeon a spus: „Omul se cunoaște după compania în care se găsește, precum și după compania pe care o păstrează.” Cuvântul ebraic pentru „a alege” este tur, iar în Vechiul Testament, acesta se referă la un om care analizează atent pământul. Deci, dacă ești înțelept, vei sonda și vei evalua oamenii înainte de a ți-i face prieteni. Iar dacă spui: „Dar sunt singur!”, iată cum ți-ar răspunde George Washington: „Mai bine să fii singur decât în compania nepotrivită!”

CE POȚI FACE ÎN TIMP CE AȘTEPȚI

„Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi… mi-a ascultat strigătele” (Psalmul 40:1)

     Orice lucru construit bine a fost gândit încet și cu grijă. Nerăbdarea este un semn al imaturității; copiii nu au răbdare să aștepte. Încearcă să înțelegi un lucru: Lipsa răbdării nu-L va face pe Dumnezeu să Se miște mai repede. El lucrează conform propriului Său orar. Pavel scrie: „Știm că toate lucrurile lucrează împreună… după planul Său.” (Romani 8:28). Din cauză că ușa nu s-a deschis încă nu înseamnă că Dumnezeu S-a răzgândit. Poate momentul nu este potrivit pentru El ca să obțină cea mai mare slavă, iar tu să ai parte de cel mai mare beneficiu. Așadar, ce ar trebui să faci în timp ce aștepți? Cel puțin două lucruri: 1) Roagă-te pentru voia lui Dumnezeu. Nu lăsa să intre în viața ta lucruri care sunt contrare voii lui Dumnezeu, mai ales graba sau îngrijorarea. Învață să-ți dozezi timpul, energia și banii, inclusiv persoanele cu care trebuie sau nu trebuie să-ți petreci timpul. Dumnezeu spune: „Eu am vestit de la început ce are să se întâmple” (Isaia 46:10). Înainte ca Dumnezeu să înceapă ceva, El are o imagine clară a produsului final și El stabilește etapele care te conduc într-acolo. 2) În timp ce aștepți – bucură-te. „Chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!” (Habacuc 3:17-18). Astăzi, mulțumește-I lui Dumnezeu pentru ce a făcut deja pentru tine și pentru tot ce va face în viitor în locul tău, și în dreptul tău. Deci, pune-ți încrederea în Domnul!

BUCURĂ-TE DE TINE ÎNSUȚI, DUMNEZEU O FACE

„Se va bucura de tine cu mare bucurie” (Țefania 3:17)

     Unii dintre noi avem o părere atât de rea despre noi înșine, încât preferăm să ne implicăm într-o relație nepotrivită decât să nu avem niciuna. Faptul că ești înconjurat de oameni nu garantează că nu te vei simți singur. În realitate, faptul că ești cu persoanele nepotrivite garantează că vei ajunge să te simți gol și folosit. Până nu-ți învingi teama de a fi singur și până nu aștepți ca Dumnezeu să-ți dea relația potrivită, vei continua să te simți singur. Uneori, singurătatea ține mai mult de faptul că nu te iubești pe tine însuți, decât că nu ai persoane în jurul tău care să te iubească. Altfel, de ce ai consuma atâta energie ca să eviți respingerea, în loc să clădești relații sănătoase? Poate crezi că dacă nu te implici, nu vei suferi… Sau îți este teamă să te deschizi ca nu cumva să fii criticat pentru că împărtășești ceva personal. Astfel de neliniști nu fac decât să contribuie la sentimentul izolării. Scriitorul și conferențiarul Zig Ziglar a spus: „Ceea ce îți imaginezi în mintea ta, aceea va încerca mintea ta să împlinească. Când îți schimbi imaginea, automat îți schimbi faptele.” Așa că: 1) Ai nevoie de o imagine reală a modului în care te vede Dumnezeu. Pavel spune: „În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale” (Efeseni 1:11). Țefania scrie: „Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine.” 2) Ai nevoie de o imagine reală despre tine însuți. David a zis: „Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, și ce bine vede sufletul meu acest lucru.” (Psalmul 139:13-14). Cu aceste două lucruri clare în minte, vei reuși să ai o imagine de sine adecvată, și să urmărești ceea ce e nevoie într-o relație!

NU TE MAI ÎNGRIJORA!

„Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre” (1 Petru 5:7)

     Autorul John Mason a scris: „Nu puteam simți pacea. Dacă nu rezolvam totul, deveneam neliniștit, agitat, nervos, îngrijorat și morocănos… la fel ca un dependent de droguri care are nevoie de o doză. Nu era la fel de grav, dar simptomele semănau… Eram creștin și presupuneam că umblu prin credință. Credeam în Domnul Isus în privința mântuirii, dar în alte domenii credeam în mine însumi.” Te regăsești și tu în această descriere? Iată avertismentul lui William Ward, care spunea: „Îngrijorarea este credința în lucrurile negative, încrederea în cele neplăcute, siguranța dezastrului și convingerea că vei fi înfrânt. E un magnet care atrage condiții negative. Credința este o forță mai puternică ce dă naștere unor circumstanțe pozitive. Îngrijorarea înseamnă irosirea timpului prezent și blocarea oportunităților de mâine cu necazurile de ieri.” Când un bătrân a fost întrebat ce i-a furat bucuria vieții, el a răspuns: „Lucrurile care nu s-au întâmplat niciodată.” Îți mai aduci aminte ce îngrijorări ai avut acum un an? Nu-i așa că ai investit multă energie în ele? Și nu-i așa că majoritatea dintre ele s-au rezolvat? Aproape 99% din lucrurile pentru care ne îngrijorăm nu se întâmplă! Știai că o ceață densă care acoperă șapte blocuri de zece etaje este formată din mai puțin de un pahar cu apă? Doar un pahar! Dar practic blochează vederea. O cană plină de îngrijorări poate face același lucru. Biblia spune: „Soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii spre ţintă” (Ieremia 10:23). Așadar, nu mai încerca să controlezi orice rezultat posibil. Viața este mai frumoasă atunci când te hotărăști să te încrezi în Cuvântul lui Dumnezeu și când ai convingerea că El îți poartă de grijă!

POARTĂ-TE CU BUNĂTATE FAȚĂ DE VRĂJMAȘII TĂI

„Dacă este flămând vrăjmașul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea.” (Proverbe 25:22)

     Nu este suficient să-i lași în pace pe vrăjmașii tăi; trebuie să dovedești dragostea lui Dumnezeu față de ei. Însuși Mântuitorul a citat aceste versete din Proverbele lui Solomon: „Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea. Căci făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti.” Ce înseamnă „să aduni cărbuni aprinși pe capul lui?” Charles Swindoll explică faptul că în vremurile străvechi, mâncarea se gătea pe niște sobe mici, portabile, asemănătoare cu grill-urile din zilele noastre, și tot așa se încălzeau și casele. Se întâmpla frecvent ca cineva să rămână fără jăratic și trebuia să-și refacă rezerva. Coșul era de obicei purtat pe cap. Așa că, atunci când o persoană trecea pe sub ferestre, oamenii grijulii care aveau jăratic în plus, deschideau fereastra și le puneau jarul în acel coș de pe cap. Mulțumită generozității câtorva persoane, ajungeau acasă cu o grămadă de cărbuni aprinși pe cap și cu un foc gata făcut pentru gătit și încălzit. „A aduna cărbuni aprinși pe capul cuiva” a ajuns să fie o expresie obișnuită care desemnează faptele spontane și generoase pe care cineva le face față de o altă persoană. Când te porți astfel față de dușmanul tău, Biblia promite că „Domnul îţi va răsplăti.” Deci tu ai de făcut o alegere: Poți experimenta satisfacția de moment pentru că te-ai răzbunat – și să ai necazuri cu Dumnezeu pentru asta, sau să dai dovadă de milă și de bunătate – și să fii răsplătit de Dumnezeu pentru asta. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Poartă-te cu bunătate față de vrăjmașii tăi!

ASCULTĂ CU ATENȚIE, FĂRĂ SĂ ÎNTRERUPI!

„Priveşte cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, şi ia aminte la toate lucrurile pe care ţi le voi arăta” (Ezechiel 40:4)

     Dacă îți faci obiceiul de a asculta cu atenție ceea ce spune cineva, acea persoană îți va spune cine este și ce este înainte de a intra într-o relație cu ea. E mai bine să previi decât să tratezi! Deoarece de multe ori, când cineva începe să ne avertizeze cu privire la slăbiciunile sale și la așteptările pe care trebuie să le ai sau nu, intervențiile noastre motivaționale precum: „O, nu, nu se poate să fie adevărat” îl încurajează să se implice mai departe în relație… Trebuie să învățam arta neprețuită a ascultării fără a întrerupe. Te vei scuti astfel de ani de lacrimi, de dezamăgiri știute doar de tine și de experiențe negative. În loc să-ți folosești optimismul și stilul persuasiv pentru a constrânge o persoană să-ți accepte idealurile și obiectivele, trebuie să-ți dai seama când o persoană nu poate deveni cine ai vrea tu să fie, sau cine crezi că ar putea deveni… Ea nu poate alerga cu energia ta! Caracterul și maturitatea ta nu vor compensa lipsa acestora din viața ei. Fără înțelegerea acestui principiu, astfel de relații te pot necăji și îți pot deturna ori secătui energiile ani de zile. În relațiile personale sau profesionale, dacă trebuie să-l motivezi pe celălalt tot timpul ca să se apuce de treabă, va trebui să o faci tot timpul și pentru a menține relația. Pe de altă parte, dacă te uiți, asculți, te rogi și ești supus, poți decide dacă merită efortul să te angajezi într-o astfel de relație de la început. Și dacă Îl rogi pe Dumnezeu, El te va călăuzi cu privire la relațiile cu ceilalți, deoarece Cuvântul Său spune: „Priveşte cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, şi ia aminte la toate lucrurile pe care ţi le voi arăta.”

TĂIAT ȘI CURĂȚAT

„…Ca să aducă şi mai multă roadă.” (Ioan 15:2)

     Domnul Isus a spus că Dumnezeu este ca vierul care taie „orice mlădiţă, care n-aduce roadă; şi pe orice mlădiţă care aduce roadă, o curăţă, ca să aducă şi mai multă roadă.” Să învățăm două lucruri din acest verset: 1) Dumnezeu taie anumite lucruri. Care-ar fi acestea? Pot fi lucruri care îți plac, dar care stau în calea desăvârșirii tale. Lucruri pe care nu El le-a ales pentru tine și care îți vor aduce necazuri. Lucruri care nu se vor schimba sau care și-au împlinit deja scopul. 2) Dumnezeu curăță. Un pom fructifer care a fost curățat cu siguranță nu arată foarte bine. Când Dumnezeu începe să curețe viața ta de anumite lucruri, pentru a-ți redirecționa energiile, o vreme nici tu nu vei arăta prea bine. Uneori asta înseamnă să renunți la lucruri despre care ai crezut că vor exista mereu, și să restabilești ordinea priorităților. Alteori, va însemna să te descurci o vreme cu mai puțini bani, sau să nu fii capabil să le explici celor dragi de ce treci prin acest proces de curățare. Însă energia dătătoare de viață care curge printr-o creangă uscată este o pierdere! Tot la fel este și atunci când timpul, atenția și energia sunt luate de la lucrurile esențiale și investite în lucruri de mâna a doua sau a treia. Să înțelegem ceva important: Dumnezeu știe ce trebuie tăiat și ce trebuie curățat din viața ta. Și chiar dacă e posibil să nu înțelegi ce face, roagă-te: „Trimite-mi orice vrei și ia-mi orice dorești. Te voi lăuda când va veni și te voi lăuda când va pleca, pentru că aprobarea Ta este răsplata mea și planul Tău este rațiunea vieții mele.”

DUMNEZEU ESTE ADEVĂRAT!

„Domnul este lumina şi mântuirea mea: de cine să mă tem?” (Psalmul 27:1)

     Ce speranță sau ce ajutor are ateul ori agnosticul? Niciuna! Scriitorul și editorialistul William Oscar Saunders scria la jumătatea secolului XX în American Magazine: „Aș vrea să vă prezint unul dintre cei mai singuri și mai nefericiți oameni de pe planetă: omul care nu crede în Dumnezeu. Vi-l pot prezenta fiindcă eu însumi sunt unul dintre ei; veți avea astfel o reprezentare a agnosticului sau a scepticului din propriul vostru cartier, căci astfel de oameni sunt peste tot. Veți fi surprinși să aflați că agnosticul vă invidiază credința în Dumnezeu,  credința fermă într-o viață de apoi în ceruri și siguranța că vă veți întâlni cu cei dragi într-un loc unde nu va exista nici tristețe, nici suferință. El ar da orice să fie în stare să îmbrățișeze acea credință și să fie mângâiat prin ea, însă pentru el există doar mormântul și persistența sau risipirea materiei. După mormânt tot ce poate el vedea este dezintegrarea materiilor din care este alcătuit corpul și personalitatea, dar în această viziune materialistă, nu găsește nici extaz, nici fericire… Poate la suprafață va brava, dar nu este fericit. Uneori tânjește după un toiag pe care să se sprijine,  pentru că și el poartă o cruce. Pentru el, acest pământ nu este decât o barcă plutitoare pe apele neînțelese ale eternității, fără niciun orizont la vedere. Inima lui tânjește după fiecare viață prețioasă de pe această barcă – care plutește, plutește, plutește, nimeni nu știe încotro…” Însă când îți pui încrederea în Hristos, poți spune fără clar și fără teamă, ca psalmistul: „Domnul este lumina şi mântuirea mea: de cine să mă tem?”

TU POȚI FI SCHIMBAT

„Noi suntem lutul, şi Tu olarul…” (Isaia 64:8)

     Ai văzut vreodată cum o bucată de lut este transformată în ceva frumos de către olar? Lutul nu se poate schimba singur; puterea aceasta se află în mâinile olarului. Isaia spune: „Noi suntem lutul, şi Tu olarul… suntem cu toţii lucrarea mâinilor Tale.” Asta înseamnă că nu trebuie să-ți trăiești tot restul vieții cu fricile și frământările tale; Dumnezeu te poate schimba. Chiar dacă până acum ai fost o persoană care se îngrijora, nu trebuie să te îngrijorezi tot restul vieții. Ce dacă te-ai născut în sărăcie sau într-un mediu plin de prejudecăți? Nu trebuie să mori la fel. De unde ideea aceasta că nu te poți schimba? De unde vin comentarii de felul: „Stă în firea mea să mă îngrijorez” sau „Întotdeauna voi fi un pesimist; așa sunt eu” sau „Mă trag dintr-o familie de alcoolici și de dependenți de droguri, așa că nu voi fi niciodată liber”?! Vei face aceleași afirmații și când vine vorba de trupul tău? „Așa sunt eu, cu piciorul rupt. Nu pot face nimic!” Sigur că nu! Dacă trupul tău nu funcționează corect, cauți ajutor. Nu ar trebui să faci la fel și cu poftele tale păcătoase, cu atitudinile acre și cu tiradele egoiste? Ceea ce lumea consideră a fi un gunoi, Dumnezeu consideră a fi o comoară. Și asemenea olarului, El te poate modela și te poate face un vas de cinste (vezi 2 Timotei 2:21). Tot ce trebuie să faci este să-ți pui viața în mâinile Sale. Nu cântăm noi: „Schimbă-mi inima, fă-mă mai curat. Tu ești olarul, iar eu lutul.”?! Când vei înceta să te schimbi singur, și când te vei preda lui Dumnezeu, în tine se va produce o schimbare adevărată și de durată.

FII PASIONAT, EFICIENT ȘI PERSEVERENT!

„Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători…” (Iacov 1:22)

     Când Neemia a văzut prima oară ruinele Ierusalimului, a plâns. Apoi și-a suflecat mânecile și s-a apucat de lucru. În ciuda istoriei necruțătoare și a împotrivirilor nesfârșite, el a reconstruit zidurile în cincizeci și două de zile. Cum? Având o viziune și având o pasiune! Întrebare: Îți este teamă să rostești: „Doamne, voi face tot ce-mi spui”? Te gândești că te va trimite unde nu vrei să mergi, sau că îți cere să faci ceva pentru care nu te simți pregătit sau calificat? Dacă răspunsul este „Da”, trebuie să ți-l schimbi!… Biblia spune că voia lui Dumnezeu este „bună, plăcută și desăvârșită” (Romani 12:2). Dar dacă voia lui Dumnezeu este bună, nu înseamnă că este și ușoară, dar El îți va da pasiune. Când Ieremia a încercat să nu mai vorbească despre Domnul, Cuvântul lui Dumnezeu a devenit „ca un foc mistuitor, închis în oasele” lui (Ieremia 20:9). Viziunea dată de Dumnezeu îți pune un foc în inimă. Începi să vezi lucruri pe care nu le-ai văzut niciodată și te vei umple de entuziasm. Poate în trecut ai avut parte de eșec, însă Dumnezeu poate lua capitolele eșecului tău și să scrie cu ele o istorie de succes. Lucrul acesta nu se va întâmpla dacă stai deoparte. Biblia spune: „Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători.” Vei avea pasiune pentru voia lui Dumnezeu când începi s-o faci! Atunci vei spune: „Pentru asta am fost făcut.” Când ai luat hotărârea fermă de a face ceva și știi că Dumnezeu te privește și îți zâmbește, lucrul acesta face imposibilul posibil! Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este un întreit îndemn: Fii pasionat, fii eficient, fii perseverent!