PLUSURILE ȘI MINUSURILE PERSOANELOR MODEL

„Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt.” (1 Corinteni 15:10)

     Cu toții avem nevoie de persoane model, demne de urmat. Dar când îți dedici viața ca să  fii ca altcineva, riști să devii ceva ce Dumnezeu nu dorește să fii. Nu uita niciodată, „eroii” tăi  se luptă și ei cu defecte și slăbiciuni de caracter. Pavel a spus: „eu sunt cel mai neînsemnat  dintre apostoli; … fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu” (v. 9). La fel este și cu Petru:  când Corneliu a trimis după el, ni se spune că pe când „era să intre Petru, Corneliu, … s-a  aruncat la picioarele lui, şi i s-a închinat. Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te, şi eu sunt  om!” (Faptele Apostolilor 10:25-26). Dacă ești înțelept, vei adopta aceeași atitudine. Pericolul  venerării unui erou este acela de a-ți pierde individualitatea și de a rata calea pe care  Dumnezeu a trasat-o pentru tine personal. Poate unele lecții pe care ni le va da Dumnezeu  sunt la fel, dar scopul, darurile, călătoria și cadrul temporal care aparțin altcuiva vor fi diferite  de ale tale. De exemplu, un prieten începe o afacere și câștigă bani, dar când tu îți părăsești  locul de muncă și îi calci pe urme, ajungi falimentar. Sau o colegă de serviciu poartă o  îmbrăcăminte cu care îi stă bine, dar ție îți stă de parcă ai avea un sac legat la mijloc.  Dumnezeu este „gelos” în ceea ce te privește. (vezi Deuteronomul 4:24). De ce? Pentru că  dorește să te protejeze de orice lucru care poate să-ți fure unicitatea sau să amenințe relația  ta cu El. Concluzie: dacă vrei să stai pe un pământ sigur, fă-L pe Domnul Isus modelul tău și  vei izbândi de fiecare dată. 

IUBEȘTE-ȚI BISERICA (3)

„Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut” (2 Corinteni 4:7)

     Creștinii nu sunt perfecți! Iată de ce: 1) Pentru că suntem oameni. Deși cunoaște pe deplin cel mai înalt potențial al nostru și înclinațiile noastre cele mai de jos, Dumnezeu ne  iubește necondiționat. Biblia spune: „Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru  ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu şi nu de la noi.” Și încă ceva: de  fiecare dată când dai de o comoară, dai și de un vas pământesc. Vasul pământesc e doar un  vas de lut și când se sparge – e un vas spart! Lucrul acesta nu trebuie să te descurajeze; ar  trebui să-ți dea speranță și să te facă să spui: Dacă Dumnezeu poate folosi acel vechi vas  crăpat, El mă poate folosi și pe mine!” 2) Pentru că suntem goi din punct de vedere spiritual.  Există o zicală care spune așa: „Când cheltuielile depășesc venitul, cheltuielile de întreținere  îți aduc falimentul.” Li se întâmplă și acelora dintre noi care se cred puternici. În Vechiul  Testament, citim că David a rămas în cetate când trebuia să fie la război, împreună cu tot  Israelul. În loc să se roage pentru reușita în luptă a lui Ioab el se plimba pe acoperișul casei  și a văzut o femeie foarte frumoasă… Urmarea și consecințele acestui fapt au fost grave.  (Vezi 2 Samuel capitolele 11 și 12). Așadar, fii atent la viața ta spirituală și n-o lăsa să se  golească. 3) Pentru că am adormit din punct de vedere spiritual. În timp ce Samson dormea,  Dalila i-a tăiat părul în care stătea puterea lui și l-a dat în mâinile dușmanilor săi. În timp ce  slujitorii dormeau dușmanul a semănat neghină în lanul de grâu și recolta a fost compromisă.  Două lucruri la care trebuie să fii cu băgare de seamă sunt următoarele – păcatul și  neprihănirea. „Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi!” (1 Corinteni 15:34).

IUBEȘTE-ȚI BISERICA (2)

„Dacă oamenii aceştia nu vor rămâne în corabie, nu puteţi fi scăpaţi.”  (Faptele Apostolilor 27:31)

     Fiecare biserică are probleme – și oameni care cauzează probleme. Mereu a fost așa. Să  ne gândim la biserica din Corint. Unii membri s-au îmbătat în timpul împărtășaniei, iar alții nu  voiau să participe decât dacă vorbea predicatorul lor preferat. Unul dintre ei a avut chiar o  aventură cu mama sa vitregă (vezi 1 Corinteni 5:1). Duminica dimineața, lângă tine se așează  niște oameni foarte păcătoși și disfuncționali. Dar Dumnezeu lucrează în continuare cu  fiecare dintre noi, pentru că El vede valoarea potențială pe care o avem pentru Împărăția Sa.  După ce a scris despre clevetitori, despre cârtitori, despre necurați și despre lacomi, Iuda își  încheie scurta lui carte cu aceste cuvinte: „Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice  cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale” (v. 24). Noe nu a sărit afară din corabie din același motiv pentru care tu nu trebuie să pleci  din biserică – nu ai o alternativă mai bună. Pavel și alți 275 de oameni se aflau într-o furtună  și credeau că nu vor supraviețui, dar Pavel le-a zis: „Dacă oamenii aceştia nu vor rămâne în  corabie, nu puteţi fi scăpaţi.” Asta înseamnă că e întotdeauna greșit să pleci dintr-o biserică?  Nu, dar asigură-te că ai motive biblice și nu motive egoiste. Tu spui: „Dar predicile pastorului  sunt prea lungi.” Odată Pavel a predicat atât de mult, încât un tânăr aflat la fereastra de la al  treilea etaj a adormit, a căzut de la etaj și a murit. Ce a făcut atunci Pavel? Și-a pus mâinile  peste el, l-a înviat și l-a dus înapoi dându-i posibilitatea acestui flăcău să asculte până la  sfârșitul predicii! (vezi Faptele Apostolilor 20:9-11). Deci, dacă biserica ta are probleme, nu  pleca; stai acolo și roagă-te. Așa se schimbă lucrurile.

IUBEȘTE-ȚI BISERICA (1)

„A iubit … Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25)

     Înainte de a aduce critici la adresa bisericii, adu-ți aminte că „Hristos a iubit Biserica și  s-a dat pe Sine pentru ea.” El nu a abandonat Biserica, așa că nu o abandona nici tu! Și nu  mai vorbi atâta despre lucrurile care nu-ți plac. Dacă biserica ta ar fi perfectă, te-ai afla în locul  nepotrivit! Noe nu a plutit pe vaporul Queen Mary; el a navigat pe o corabie plină cu animale.  Poți să-ți imaginezi zgomotul, învălmășeala și zdruncinăturile violente ale unei corăbii pe o  furtună atât de mare că a putut distruge lumea? Dar mirosul? Toate acele animale și o singură  conductă de evacuare! Iată, însă, cel mai important lucru – toți de pe corabie au fost salvați,  în timp ce toți cei din afara ei au pierit. Se spune că un aristocrat se lăuda cu spița lui de  neam și cu strămoșii lui cu sânge pur. Iritat, unul dintre cei ce-l ascultau a remarcat: „Te  pomenești că unul din strămoșii tăi se afla la bordul corabiei lui Noe!” „Nu”, a răspuns el,  „familia mea avea propria corabie!” Poate zâmbești, dar există o singură ambarcațiune care  îți poate garanta ajungerea sigură în portul ceresc și aceasta este corabia mântuirii. Oare  miros urăt, uneori, situațiile și problemele din biserică? Desigur. Domnul Isus a adus una din  cele mai dure dojeni la adresa lui Petru, ucenicul care a fost menit să devină lider al bisericii:  „Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt  gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.” (Matei 16:23). Lucrul extraordinar este  că atunci când ai greșit, același har care l-a restaurat pe Petru te va restaura și pe tine.  Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: iubește-ți biserica!

E TIMPUL SĂ MERGI MAI DEPARTE!

„Să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos, şi să mergem spre cele desăvârşite”  (Evrei 6:1)

     Ceea ce a dat roade în trecut nu mai funcționează în prezent? Poate e un loc de muncă  la care nu mai ai ce să faci sau o relație pe care trebuie s-o reexaminezi sau o metodă pe  care trebuie s-o schimbi. Indiferent despre ce este vorba, nu te instala prea bine ca să nu mai  poți renunța și mergi mai departe atunci când e cazul. Crabul pustnic caută o cochilie de melc  goală, care i se potrivește și trăiește acolo până ce aceasta nu-l mai încape. În acel moment,  el trebuie să gonească pe fundul oceanului și să găsească una mai mare – proces care se  repetă întreaga lui viață. Așadar, iată o întrebare pentru tine: Te agăți de ceva care nu ți se  mai potrivește și asta numai pentru că e ușor și familiar? David a spus: „scoate-mă la loc larg,  când sunt la strâmtoare! Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea!” (Psalmul 4:1). Trebuie să  fii dispus să părăsești zona ta de confort și să te confrunți cu puțină „strâmtoare.” Asta te face  să crești. Răbdarea și perseverența sunt calități admirabile, dar ele nu funcționează în situația  care a devenit prea dificilă pentru tine. În loc să rămâi și să te străduiești mai tare, în anumite  momente din viață trebuie să te oprești și să te întrebi: „Situația aceasta este bună pentru  mine?” Dacă nu ești sigur, cere-i lui Dumnezeu „o inimă pricepută, … să deosebească binele  de rău!” (1 Împărați 3:9). Când îți va spune ce să faci – fă – chiar dacă la început n-o să te  simți în largul tău. Când Dumnezeu spune că a sosit vremea să mergi mai departe, înseamnă  că undeva există o altă „scoică” creată ca să ți se potrivească și mai bine.

FII PLIN DE COMPASIUNE CHIAR ACUM!

„Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele” (Matei 9:36)

     Noua Concordanță exhaustivă a lui Strong definește „compasiunea” drept „a fi mișcat  până în stomac” (stomacul era considerat lăcașul dragostei și al milei). Acest cuvânt are o  rădăcină comună cu splanchnologia, studiul părților viscerale ale corpului. Compasiunea,  deci, este reacția din lăuntrul nostru – o lovitură în măruntaie, dacă vreți. Poate de aceea  mutăm canalul televizorului când vedem știri despre copii care mor de foame în tabere de  refugiați și când auzim că 1,7 miliarde de oameni trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi și se  culcă flămânzi în fiecare seară. E prea mult pentru noi – mai ales când percepem nevoia ca  fiind atât de copleșitoare încât nu am putea s-o împlinim. Dar dacă am putea totuși? Dacă am  putea face ca viața să fie mai bună pentru o persoană care suferă? „Atunci Petru i-a zis:  „Argint şi aur, n-am; dar ce am, îţi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi  umblă!” L-a apucat de mâna dreaptă, şi l-a ridicat în sus. Îndată i s-au întărit tălpile şi  gleznele” (Faptele Apostolilor 3:6-7). Dacă Petru ar fi zis: „Argint și aur n-am, așa că îmi văd  de treabă și merg mai departe?” Dar el nu a făcut așa și prin urmare, un olog care stătea la  cerșit de treizeci și opt de ani s-a ridicat și a pășit într-o viață nouă. Tu spui: „Dar eu nu am o  astfel de putere!” Nu, dar Dumnezeu are! Și când vezi nevoia cuiva și îți întinzi mână ca s-o  împlinești – Dumnezeu Își va elibera puterea! Compasiunea ta e cea care declanșează totul.  Așadar, astăzi dă dovadă de compasiune.

RUGĂCIUNI DE TIP S.O.S.

„Dumnezeu este … un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu ne  temem” (Psalmul 46:1-2)

     Într-o zi, o femeie mergea cu mașina pe un drum de țară când a văzut că se apropie o  tornadă, așa că s-a ascuns în spatele mașinii și a privit cum tornada a demolat o casă din  apropiere. Alergând spre ceea ce acum era o gaură în pământ, a văzut un bărbat stând  ghemuit, cu ochii închiși. „Ați pățit ceva? Mai e cineva cu dumneavoastră?” a întrebat ea. „Nu,  a răspuns el, numai eu și Dumnezeu, cu care am o conversație urgentă!” Nimic nu stimulează  mai mult rugăciunea decât o nevoie urgentă; într-o criză, chiar și necredincioșii se vor ruga.  Există anumite probleme în viață pe care pur și simplu nu le putem rezolva singuri, de aceea  psalmistul a scris: „Te chem, în ziua necazului meu, căci m-asculţi” (Psalmul 86:7). Uneori,  rugăciunile noastre sunt doar strigăte după ajutor și sunt îndreptate numai spre urechile lui  Dumnezeu. Când nu mai ai nici o variantă, credința ta se dezvoltă rapid și urgențele devin  oportunități de a experimenta harul și puterea lui Dumnezeu într-un mod mai măreț. Așadar,  dacă astăzi te găsești într-o situație disperată, iată o rugăciune la care Dumnezeu va  răspunde: „Tată, simt că mă găsesc într-o situație imposibilă din care nu mai am scăpare.  Vreau să simt prezența Ta și încurajarea Duhului Sfânt care să-mi aducă aminte că la Tine,  toate lucrurile sunt cu putință pentru cei ce cred. Trimite răspunsul Tău din ceruri pentru  situația mea pământească. Unde mă aflu eu acum, lucrurile par fără speranță. Dar Tu ești  Dumnezeul care a creat pământul din nimic, Tu ai despărțit Marea Roșie așa încât copiii Tăi  s-o poată trece nevătămați. Tu le-ai redat vederea orbilor, i-ai făcut pe ologi să umble și pe  surzi să audă. Astăzi îți mulțumesc că ești Dumnezeul meu și că „nu lipsești niciodată în  vreme de nevoi.”

VIAȚA E AȘA CUM ȚI-O FACI

„Cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.” (Proverbe 15:15)

     Se spune că un bătrân înțelept stătea în fiecare zi împreună cu nepoata sa pe un balansoar, la intrarea în stația de combustibil, salutând turiștii care treceau prin micul lor oraș.  Într-o zi, un bărbat înalt, care părea a fi turist, a început să se uite în jur, ca și cum se interesa  să găsească o zonă în care să trăiască. „Ce fel de oraș e ăsta până la urmă?” a întrebat el.  Bătrânul a răspuns: „Ei bine, din ce fel de oraș proveniți?” Bărbatul a răspuns: „Dintr-un oraș  în care oamenii se critică unii pe alții. E un loc foarte neplăcut pentru a-ți duce viața.” Bătrânul  a spus: „Știți, și orașul acesta este la fel.” Mai târziu, o familie aflată în trecere s-a oprit să  alimenteze mașina. Tatăl a coborât și l-a întrebat pe bătrân: „E plăcut să locuiești în acest oraș?” „Dar orașul din care veniți cum este?” a răspuns el. Bărbatul a zis: „În orașul din care  vin eu toate lumea se cunoaște și sunt întotdeauna gata să-ți dea o mână de ajutor. Îmi pare  rău că trebuie să părăsesc acest oraș!” Bătrânul a zâmbit și a spus: „Știți ceva, cam tot așa  este și orășelul nostru.” După ce a plecat această familie, nepoata bătrânului s-a uitat în sus  și a zis: „Bunicule, cum se face că primului bărbat i-ai spus că orașul nostru este un loc  îngrozitor, iar când a întrebat acea familie, le-ai spus că este un loc minunat de trăit?”  Bătrânul s-a uitat în ochii ei mari, albaștri și i-a zis: „Draga mea, indiferent unde te duci, porți  cu tine atitudinea ta – și asta face ca locul să fie îngrozitor sau minunat.” Da, viața e așa cum  o faci! Acesta este motivul pentru care Biblia spune: „Cel cu inima mulţumită are un ospăţ  necurmat.”

CUM SĂ-I AJUȚI PE OAMENI (4)

„Când a văzut pe Petru şi pe Ioan … le-a cerut milostenie” (Faptele Apostolilor 3:3)

     Petru și Ioan l-au lăsat pe ologul de la Templu să le întrerupă planurile și poate să-i facă  să întârzie la „ora de rugăciune” – fapt care ridică o întrebare importantă. Este posibil să fii  atât de ocupat cu activități religioase încât să nu-ți faci timp pentru cei ce suferă? Egoismul  este unul din păcatele cele mai ușor de comis, întrucât atunci când ești ocupat, nu îți dai  seama că îl comiți. Pavel îl descrie pe Domnul Isus ca pe „Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit  şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” (Galateni 2:20). Poate părea contrar înțelegerii  obișnuite, dar Domnul Isus ne-a învățat că suntem mai binecuvântați când dăruim decât când  primim. Dărnicia ne dă energie; nu e un lucru întotdeauna ușor, mai ales în situații stresante.  Vorbitoarea motivațională Trudy Metzger, care a avut parte de o copilărie nefericită, a devenit  o persoană darnică la maturitate. Cu toate acestea, i se pare încă greu să-și păstreze  mentalitatea de om darnic când are de-a face cu persoane din trecutul ei. Ea recunoaște că  intră în defensivă și că încearcă să controleze situația dacă se simte vulnerabilă. Când se  întâmplă lucrul acesta, ea trece de la postura de om darnic la cea de om care primește. Ea  scrie: „În timp ce dărnicia necesită energie, trebuie să spun că situațiile în care primesc mă  lasă cu lăuntrul complet gol și neîmplinit. Când ești darnic, primești viață – e ca și cum ai uda  o plantă care crește – dar când primești e ca și cum ai absoarbe apa și nutrienții din sol,  lăsând și planta și solul secătuite și nefolositoare.” Când ești darnic, ai de câștigat. Practicând  dărnicia de orice fel, oamenii sunt ajutați iar tu ești împlinit și plin de bucurie.

CUM SĂ-I AJUȚI PE OAMENI (3)

„El se uita la ei cu luare aminte, şi aştepta să capete ceva de la ei.”  (Faptele Apostolilor 3:5)

     Nu poți ajuta pe cineva decât atunci când este pregătit. Pentru asta trebuie să faci diferența dintre cei ce caută soluții și cei ce caută doar simpatie. Înainte ca ologul de la  Templu să primească vindecare, „el se uita la ei cu luare aminte, şi aştepta să capete ceva  de la ei.” Să observăm două cuvinte importante: 1) „Luare aminte.” Ai avut parte de atenția  celeilalte persoane? Aude ea cu adevărat ceea ce spui sau este orbită atât de tare de  împrejurări și de emoție încât nu vede nici o cale de scăpare, chiar dacă i le spui clar?  2) „Aștepta.” Cel mai eficient lucru pe care îl poți face pentru a ajuta pe cineva este să-i zidești  credința, iar asta necesită răbdare. Un lider scrie deschis despre problema pe care o avea cu  lipsa răbdării când lucra cu ceilalți: „La începutul carierei mele, doream să fac lucrurile cât mai  repede posibil și să merg mai departe, la următorul lucru. Dacă cineva nu dorea să se miște  cu viteza mea, treceam pe lângă el. Însă acest stil de lidership mi-a ținut pe loc abilitatea de  a avea relații cu oamenii, iar cele pe care le aveam au avut de suferit. Vestea bună e că  m-am mișcat repede. Vestea mai puțin bună e că deseori mă mișcam singur. Poate fi obositor  să te miști cu viteza altcuiva. Firește, e nevoie de energie să ții pasul cu cineva care se mișcă  mai repede decât tine. Dar nu e la fel de obositor să te miști într-un ritm mai lent decât  dorești? Găsesc că este foarte frustrant. Răbdarea mea este pusă la încercare. Cu toate  acestea, dacă doresc să mă conectez cu oamenii, trebuie să fiu dispus să încetinesc și să  merg în ritmul celeilalte persoane.” Așadar, pentru a-i ajuta pe oameni, trebuie să fii și tu  dispus să faci la fel.