DESPRE ANGAJAMENTE (2)

„Să-și ia crucea în fiecare zi, și să Mă urmeze” (Luca 9:23)

     Să ne gândim la următoarele angajamente: 1) Angajamentul la locul de muncă. În trecut, angajatorii își prețuiau angajații, iar angajații își prețuiau angajatorii. Dar în zilele noastre, serviciul a devenit un loc din ce în ce mai ostil, cu angajați care își urăsc șefii și care fac minimum necesar, în timp ce șefii sunt deseori exigenți și își disprețuiesc angajații. Calea lui Dumnezeu cheamă la un angajament reciproc. „Slujiți-le nu numai când sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu. Slujiți-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor” (Efeseni 6:6-7). Dacă ești un angajator, ai grijă că-L reprezinți pe Dumnezeu! 2) Angajamentul față de biserică. Mulți oameni sunt nepăsători și au o abordare superficială față de biserică. Ei tratează biserica ca pe un local „cu autoservire”, adică își aleg ce le place și nu se-ating de ce nu le place. Domnul Isus a zis: „voi zidi Biserica Mea” (Matei 16:18). A fi membru într-o biserică necesită o relație de legământ între credincioși, în care toți suntem de acord să ne încurajăm, să ne hrănim, să ne ocrotim, să ne prețuim, să ne rugăm unii pentru alții și să ne împlinim misiunea împreună (vezi 1 Corinteni 12:12-31). 3) Angajamentul față de Hristos. Domnul Isus Și-a luat un angajament prioritar, exclusiv față de noi prin venirea Sa în lume, prin viața, suferința, răstignirea și moartea Sa, și El ne cere să ne luăm și noi un angajament la fel față de El. „Apoi a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi, și să Mă urmeze.” Asta înseamnă că nu-ți mai urmezi dorințele sau voința proprie, ci Îl urmezi pe Domnul, dorințele Sale și voia Sa. Acestea sunt angajamentele fundamentale, și asta așteaptă Dumnezeu de la copiii Lui.

DESPRE ANGAJAMENTE (1)

„Am fost răstignit împreună cu Hristos…” (Galateni 2:20)

     Trăim vremuri de fobie față de angajamente. Vrem să obținem cât mai mult în timp ce dăruim cât mai puțin posibil. Vrem să fim alături de alții în vremuri bune, dar nu și în vremuri grele. Și lipsa noastră de angajament se reflectă în statistici. Rata căsătoriilor e în scădere, iar cea a divorțurilor – în creștere. Implicarea în biserică și participarea la cauze nobile a scăzut. Devenim o societate care se teme să-și asume riscuri și nu mai vrea să fie legată de sarcini și obligații. Pentru a scăpa de jena și rușinea de a spune nu, evităm responsabilitățile spunând că ne aflăm într-alt loc decât cel în care este nevoie de noi. Și suntem generația „clișeelor”, având o capacitate de concentrare cât pentru un spot publicitar de 15 secunde. Preferăm ca predicile să fie simple, distractive, și mai presus de orice – scurte! Angajamentul prioritar se întâlnește rareori – dar e tocmai ceea ce dorește Dumnezeu de la noi! Biblia spune: „Mai bine să nu faci nicio juruință, decât să faci o juruință și să n-o împlinești.” (Eclesiastul 5:5). Cum rămâne cu angajamentul căsătoriei? Dumnezeu nu îl vede ca pe un angajament în care fiecare contribuie cu jumătate, ci unul în care fiecare dăruiește 100%. E un legământ sfânt încheiat înaintea lui Dumnezeu între un bărbat și o femeie, „la bine și la greu, în bogăție sau în sărăcie, în sănătate sau în boală, până când moartea ne va despărți!” Și funcționează cel mai bine atunci când cei doi au învățat să spună împreună cu apostolul Pavel: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, și trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” Asta înseamnă angajament prioritar și este calea spre o căsnicie extraordinară!

ÎNCURAJEAZĂ-ȚI PASTORUL!

„Să îmbărbătați pe cei deznădăjduiți” (1 Tesaloniceni 5:12)

     Dacă te gândești că e cazul să-ți încurajezi pastorul, atunci trebuie să faci următoarele lucruri: 1) Renunță la critică. Majoritatea angajaților sunt evaluați anual pe baza performanței lor la locul de muncă; pastorii sunt evaluați săptămânal, ba și mai des! Nu uita: dacă o anumită predică nu te atinge acolo unde trebuie, probabil că altcineva are nevoie s-o audă. 2) „Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu” (Evrei 13:7) și roagă-te pentru creșterea lor spirituală. Goethe a zis: „Dacă tratezi o persoană așa cum este ea, va rămâne așa. Dacă o tratezi ca ceea ce trebuie să fie, va deveni ceea ce trebuie să fie și ce ar putea fi.” 3) Scrie-i un mesaj. Mai ales când ceva din ce a spus sau a făcut te-a zidit. Încurajarea orală este bună, dar mesajul scris poate fi citit de mai multe ori. 4) Pune-ți darurile în negoț. De exemplu, dacă ai înclinații de mecanic, repară-i mașina. Dacă ești o persoană pricepută la noile tehnologie, ajută-l să-și îmbunătățească abilitățile pe calculator. În loc să spui: „Trebuie să faci cutare lucru,” spune: „Vreau să te ajut să-l faci.” Întreabă-l unde ar fi nevoie de competențele tale și fii un participant activ. 5) Zdrobește bârfa. Iacov a spus: „Dacă crede cineva că este religios, și nu-și înfrânează limba… religiunea unui astfel de om este zădarnică.” (Iacov 1:26). Contrabalansează discuțiile negative cu comentarii pozitive și corectează informațiile greșite prin adevăr. Dacă toate acestea dau greș, pleacă de acolo! 6) Fii entuziast! Nimic nu-i încurajează mai mult pe lideri decât să vadă că oamenii reacționează la predica și învățătura lor. 7) Nu mai folosi comparații. În loc să te aștepți ca pastorul să fie imaginea fidelă a predecesorilor săi, mulțumește-i lui Dumnezeu pentru ceea ce-l face unic pe pastorul tău în slujirea celor aflați în nevoie. Deci, astăzi fă ceva pentru păstorul tău spiritual pământesc!

NU EXISTĂ SUBSTITUT!

„Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi.” (Iacov 4:8)

     Autorul Reimar Schultze scrie: „Niciun om nu poate deveni ca Dumnezeu, nu poate face mare lucru pentru Dumnezeu, nu se poate apropia de Dumnezeu și nu poate fi folosit de Dumnezeu decât dacă a învățat să stea singur cu Dumnezeu… și ce clasă va fi cea în care te vei afla. Nu vei deveni o copie a altor creștini, pentru că în clasă nu va fi nimeni în afară de tine și Dumnezeu! În biserică vei putea spune: „Lucrul acesta nu este pentru mine; poate e pentru altcineva”. Aici timpul este conceput pentru a-ți împlini nevoile specifice, pentru a te echipa pentru chemarea ta unică… pentru a te cizela… pentru a scoate din tine nebunia și pentru a te modela după asemănarea Sa. Poate va începe cu o daltă, dar în cele din urmă El va avea nevoie doar de șmirghel! Domnul Isus a zis: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele vin după Mine.” (Ioan 10:27). El nu te va învăța doar să asculți glasul Lui, El îți va arăta ce te împiedică să-L auzi. Dumnezeu va începe procesul învățării imediat ce te predai Lui, și totuși suficient de lent pentru a nu pierde nicio lecție. El te va învăța ce înseamnă să te legi la același jug cu El și să mergi în ritmul Său și în timpul Său. Diavolul, firește, se va lupta cu tine la fiecare pas pe care îl vei face. Îți va pregăti scuze raționale și religioase pentru a te împiedica, dar tu nu trebuie să le dai crezare. Împotrivește-te! El este un mincinos și un înșelător. Neglijarea lui Dumnezeu se plătește cu un preț. Unii și-au pierdut copiii și nepoții în lume, au suferit necazuri, dezamăgiri, crize financiare și destrămări de căsnicii. Unii dintre noi au ca scop în viață avansarea personală, alții Îl au ca punct central pe Dumnezeu! Pocăiește-te și începe să faci ceea ce trebuie chiar acum – n-o vei regreta niciodată!”

VESTEA BUNĂ

„Unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult” (Romani 5:20)

     Bill Wilson și Bob Smith, cofondatorii Alcoolicilor Anonimi, au vizitat odată un avocat care era alcoolic înrăit. Constrâns să stea în pat din cauza comportamentului violent, avocatul nu a avut de ales decât să asculte istorisirile celor doi despre persoanele care s-au recuperat. Dar de îndată ce au început să vorbească despre o „putere mai mare”, avocatul a dat din cap și a zis: „E prea târziu pentru mine. Eu cred în Dumnezeu, dar știu că El nu mai crede în mine.” Ce trist, și cât de eronat! Îți faci griji că Dumnezeu nu te va primi din cauza păcatelor tale? Nu e cazul! Apostolul Pavel spune: „unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult.” Și el știe ce spune, pentru că înainte de convertirea sa de pe drumul Damascului, el era „Păcătosul public numărul 1”! (1 Timotei 1:15). După aceea, Dumnezeu l-a folosit pentru a atinge lumea cu Evanghelia (vezi Faptele apostolilor 17:2). „Harul” era elementul central în mesajele Apostolului Pavel, așa încât el îl menționează la începutul tuturor epistolelor sale. Asta pentru că a înțeles că dacă încerci să stai în fața unui Dumnezeu sfânt prin propriile tale merite, de fiecare dată când greșești te simți ca un ratat: neiubit, nedemn și neacceptat. Psihologii susțin că noi încercăm să ne conformăm imaginii despre noi înșine pe care o vede cea mai importantă persoană din viața noastră. Îți imaginezi ce s-ar întâmpla dacă ai începe să te vezi așa cum te vede… Dumnezeu? Adevărul este că ești copilul răscumpărat al lui Dumnezeu, și El te vede prin sângele Domnului Isus, care te spală de toate păcatele (vezi 1 Ioan 1:9). Nu poți face nimic pentru a-L determina pe Dumnezeu să te iubească mai mult și nu poți face nimic pentru a-L determina să te iubească mai puțin! Aceasta este vestea cea bună!

DUHUL LUI CALEB

„Robul Meu Caleb a fost însuflețit de un alt duh” (Numeri 14:24)

     Dacă eroul din Biblie pe nume Caleb ar trăi astăzi, ar avea mari șanse să se califice pentru „Omul Anului,” adică cineva care a făcut cele mai multe lucruri ca să influențeze lumea în bine. Iată istoria lui redată de către el însuși: „Eram în vârstă de patruzeci de ani când m-a trimis Moise… ca să iscodesc țara, și i-am adus știri așa cum îmi spunea inima mea curată. Frații mei care se suiseră împreună cu mine au tăiat inima poporului, dar eu am urmat în totul calea Domnului, Dumnezeului meu. Și în ziua aceea Moise a jurat și a zis: „Țara în care a călcat piciorul tău, va fi moștenirea ta… Acum iată că… sunt în vârstă de optzeci și cinci de ani. Și astăzi, sunt tot așa de tare ca în ziua când m-a trimis Moise; am tot atâta putere cât aveam atunci, fie pentru luptă, fie ca să merg în fruntea voastră. Dă-mi, deci, muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea…” Iosua a binecuvântat pe Caleb… și i-a dat ca moștenire Hebronul… pentru că urmase în totul calea Domnului” (Iosua 14:7-14). Putem învăța lecții prețioase de la un om asemenea lui Caleb. Viața sa poate fi rezumată prin patru fraze. 1) Avea „un alt duh” decât aveau cei din jurul său. 2) A crezut că prin ajutorul lui Dumnezeu toți uriașii care se ivesc în cale pot fi cuceriți, chiar și când ceilalți spun că ei nu pot. 3) A avut o viziune pe care nici vârsta și nici împrejurările nu au putut s-o diminueze, și a fost dispus să aștepte și să lucreze pentru a o îndeplini, chiar dacă a durat patruzeci și cinci de ani! 4) La bătrânețe, a rămas cu sufletul tânăr și deplin dedicat lui Dumnezeu. Așadar, cere-I lui Dumnezeu să-ți dea și ție duhul lui Caleb!

NU TE MAI ZBATE!

„Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul și înălță pe altul.” (Psalmul 75:7)

     Până nu-ți vei găsi semnificația, liniștea și încrederea în relația cu Dumnezeu, vei fi tentat să-ți petreci viața încercând să te promovezi pe tine însuți. Lucrul acesta te va face nesigur – și periculos. De ce? Pentru că atunci când alții sunt promovați înaintea ta, te vei umple de ură; și ai putea chiar încerca să te răzbuni, sau să nu te supui. În Împărăția lui Dumnezeu nu poți dobândi biruința prin forțe proprii, ci o primești de la Dumnezeu. „Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul și înalță pe altul.” În timp ce frații lui David se luptau să ajungă pe tronul împărătesc al poporului Israel și „să primească încuviințarea” din partea proorocului Samuel, David nu făcea decât să aibă grijă de oile sale, făcând astfel ceea ce-i încredințase Dumnezeu. Lasă-i pe alții să intre în competiție și să se compare! Rămâi credincios în ceea ce ți-a încredințat Dumnezeu să faci – și la vremea potrivită, El va veni și te va pune în locul pregătit pentru tine! Domnul Isus a zis: „jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară.” (Matei 11:30). Să reținem ultimul cuvânt… Când încerci să te promovezi singur, trebuie să transpiri, să te forțezi și să te zbați… dar când te încrezi în Dumnezeu și faci voia sa, totul este „ușor.” Asta nu înseamnă că nu va trebui să depui eforturi sau să te sacrifici pentru a reuși, dar nu va trebui să te zbați ca să obții acel lucru sau să-l păstrezi. De ce? Pentru că atunci când Dumnezeu îți pune „înainte o ușă deschisă” (Apocalipsa 3:8), El e singurul care o poate închide. Și nu o va face decât dacă, asemenea regelui Saul, ești răzvrătit, plin de ură sau refuzi să te pocăiești! Când știi că Dumnezeu este în control, toată tensiunea dispare atunci când Îl slujești. Și dacă stai și te gândești bine la acest lucru, ajungi la concluzia sănătoasă că e singura cale prin care poți să trăiești!

FII PREGĂTIT, FII ÎNȚELEPT, FII CLAR!

„Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta și i-a propovăduit pe Isus” (Faptele Apostolilor 8:35)

     Citim în Faptele Apostolilor capitolul 8 despre un lider politic care a fost câștigat pentru Hristos. Acest om ocupa o poziție similară cu cea a Ministrului de Finanțe din Marea Britanie și cu cea a Secretarului Trezoreriei din Statele Unite. El a fost condus la Hristos de un creștin umil pe nume Filip, diacon al bisericii (vezi v. 26-40). Să reținem fazele și lecțiile principale din această întâmplare: 1) Filip a fost gata! Când famenul etiopian a avut nevoie de cineva care să-i explice Evanghelia, Filip a fost pregătit s-o facă. Tu ai fi putut face la fel? Când Dumnezeu are o lucrare care trebuie făcută, te-ar putea chema pe tine? Ai fi gata? Ai fi dispus? „Fiți totdeauna gata să răspundeți oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi” (1 Petru 3:15). 2) Filip a fost înțelept. El nu a dat buzna, nu a început să predice și nu l-a pus la punct punându-i întrebări „încuietoare.” Putem observa două lucruri la Filip: a) Era condus de Duhul lui Dumnezeu (vezi Faptele apostolilor 8:29). b) A identificat momentul potrivit (vezi v. 35). Cei care se pricep la câștigarea sufletelor pentru Hristos sunt sensibili și au o strategie. 3) Filip a fost clar. În locul unui dialog vag pe tema religiei, el a vorbit direct despre Domnul Isus. De asta au nevoie oamenii: de persoana Domnului Isus și de o relație cu El! Ei trebuie să știe că El este viu și că îi iubește. Că este suficient de puternic să conducă universul și totuși suficient de personal ca să le ierte păcatele, să le zdrobească obiceiurile și să le rezolve îndoielile. Datoria ta este să extinzi invitația și să-L lași pe Hristos să facă restul. Ai nevoie de o strategie prin care să câștigi suflete? Încearc-o pe aceasta – funcționează! Deci, fii pregătit, fii înțelept, fii clar!

DESPRE GÂNDIRE (3)

„Umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace” (Romani 8:6)

     Odată ce ai cedat în fața gândirii „toxice”, starea ta de spirit se va deteriora și vei pierde energie. Dumnezeu ți se pare că e distant, rugăciunea îți pare inutilă, păcatul pare ispititor și perspectiva asupra vieții ți se întunecă. Când se întâmplă lucrurile acestea, devii atât de concentrat pe ceea ce simți, încât nu-ți dai seama că gândirea ta este cea care te face să te simți astfel. Li se întâmplă și celor mai buni dintre noi! Să ne uităm la proorocul Ilie. Punctul culminant al lucrării sale a fost atunci când a chemat foc din cer și i-a învins pe proorocii lui Baal. A fost ca și cum ar fi câștigat Cupa Mondială! Apoi a venit un mesaj de la regina Izabela: „Mi-ai ucis proorocii. Ei bine, acum e rândul meu să te ucid pe tine” (vezi 1 Împărați 19). Prin urmare, Ilie a fost rapid cuprins de teamă. Se simțea fără valoare: „nu sunt mai bun decât părinții mei.” (v. 4). S-a simțit deznădăjduit: „a plecat, ca să-și scape viața” (v. 3). S-a simțit izolat: „am rămas numai eu singur” (v. 10). S-a simțit neputincios: „Destul!” (v. 4). Își dorea să moară: „Doamne, ia-mi sufletul” (v. 4). În aceste condiții, cum i-a răspuns Dumnezeu lui Ilie? În patru moduri simple: 1) L-a ajutat să se hrănească bine și să se odihnească suficient. 2) I-a vorbit printr-un „susur blând și subțire” (v. 12), mângâindu-l și redându-i curajul. 3) L-a asigurat că nu este singur: „voi lăsa… șapte mii de bărbați, și anume pe toți cei ce nu și-au plecat genunchii înaintea lui Baal” (v. 18). 4) I-a dat o nouă misiune de îndeplinit. Întotdeauna va exista o „Izabela” care te va amenința că îți va nimici toate strădaniile și că te va doborî. Cheia biruinței… este imperativul zilei: controlează-ți gândirea!

DESPRE GÂNDIRE (2)

„Să vă prefaceți prin înnoirea minții voastre…” (Romani 12:2)

     Dacă un sconcs pătrunde în subsolul casei tale, faptul că deschizi ferestrele și folosești un purificator de aer nu va rezolva problema! (Sconcsul o fi el un animal drăguț și prietenos, dar miroase îngrozitor, și-atât de puternic încât simți că te sufoci!) Există persoane specializate care se ocupă și de sconcși. Ele ştiu cum să momească, să prindă ori să alunge sconcşii – dar ca să-i chemi acasă te costă enorm! Dar n-ai încotro, dacă vrei să scapi de problemă! Te-ntrebi care-i legătura cu gândirea ta? Păi, iat-o: sentimentele tale reprezintă mirosul, iar gândurile tale reprezintă sconcsul! Ca să-ți schimbi sentimentele, trebuie să mergi la sursă și să te ocupi de lucrul care le produce: modul în care gândești. Gândurile produc sentimentele, și nu invers. Oamenii îngrijorați au tendința de-a produce gânduri anxioase, și în cele din urmă ele devin un automatism, așa încât, la fel ca mirosul lăsat de un sconcs, încetează să le mai observe și învață să trăiască cu ele. Te obișnuiești cu „gândirea urât mirositoare!” Tiparele tale de gândire devin un obicei, la fel ca spălatul pe dinți. Devii atât de obișnuit cu gândurile amare, anxioase și egoiste, încât nu mai ești atent. Dacă dorești să-ți schimbi calitatea vieții, trebuie să-ți schimbi modul în care gândești. Psalmistul s-a rugat: „Încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile…” (Psalmul 139:23). Dumnezeu te va ajuta să devii conștient de ceea ce se petrece în mintea ta de fiecare dată când Îi soliciți ajutorul. El te va conduce la locul în care trăiește „sconcsul” și te va ajuta să-l elimini. El îți va arăta mai mult decât să nu ai gânduri greșite: El te va învăța cum să le înlocuiești cu altele potrivite, ajutându-te să umbli „după îndemnurile Duhului” (Romani 8:5).