DUMNEZEU DOREȘTE SĂ-ȚI SPUNĂ CEVA

„Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; şi Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului” (Exodul 3:4)

     Nu judeca niciodată potențialul cuiva după ceea ce pare a fi în acel moment. Moise, unul dintre cei mai mari lideri din istorie, era păstor la oi atunci când l-a chemat Dumnezeu. Niciun corporatist nu l-ar fi angajat. Dar nu-l judeca încă – el era doar în formare. Dumnezeu i-a vorbit, l-a pregătit și i-a schimbat viața. Dacă te-ai săturat să tot asculți părerile altora, stai singur cu Dumnezeu. El îți va arăta lucruri care îți pot schimba viitorul (vezi Ieremia 33:3). La vârsta de șaizeci și cinci de ani, după ce a condus un restaurant mai mulți ani, Colonel Sanders s-a trezit fără niciun ban în buzunar. Tot ce mai avea era un cec de asigurare socială de 105 dolari (aproximativ 500 de lei) pe lună, o rețetă de pui prăjit și o viziune la care refuzase să renunțe. Prin urmare, a pus bazele francizei Kentucky Fried Chicken, a devenit multimilionar și un devotat filantrop creștin. Ideea este următoarea: nu s-a terminat decât atunci când spune Dumnezeu! Moise „s-a fript” încercând să facă lucrurile singur. Apoi Dumnezeu i-a arătat un foc, pe care nu Moise l-a aprins, nici nu l-a întreținut… În esență, Dumnezeu i-a zis: „Uită-te la acest rug aprins; așa vei fi și tu. Prin puterea Mea te vei înfățișa înaintea lui Faraon. Marea Roșie se va da la o parte în fața puterii care lucrează în tine. Îți voi da mană în pustie. Te voi întări și te voi sprijini în tot drumul pe care-l ai de parcurs spre împlinirea destinului tău.” Orice ai face astăzi, oprește-te! Stai singur cu Dumnezeu și spune: „Acum mă întorc și te voi asculta” (vezi Exodul 3:3). Odată ce ai auzit ceea ce dorește Dumnezeu să-ți spună, viața ta nu va mai fi niciodată la fel!

SLUJIREA DUPĂ MODELUL DOMNULUI ISUS

„Suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu… în vorbire de rău şi în vorbire de bine…” (2 Corinteni 6:8)

     Autoarea Kelli Trujillo scria: „Eu nu sunt slujitorul tău! M-am revoltat și am vorbit urât cu unul dintre copii în timp ce am îngenuncheat ca să adun pastele pe care el s-a hotărât să le depoziteze pe podea… Apoi m-a lovit un gând: sper din tot sufletul ca Domnul Isus să nu fi auzit ce am zis! Din nefericire, această atitudine față de slujire se extinde dincolo de curățatul podelei. De cele mai multe ori, slujirea altora mă face să mă revolt. Dacă e vorba de un proiect foarte semnificativ în care poți asculta muzică inspirațională care să te facă să te simți bine, sau poți primi aplauze pentru cât ești de extraordinar, nu e dificil. Dar cum rămâne cu slujirea de care ne-a spus Domnul Isus, cea care implică să nu primești niciun merit și să te lupți cu propriile tale impulsuri egoiste?” La rândul său, Harry E. Fosdick a spus: „Aburul nu pune nimic în mișcare până când nu este captat. Cascada Niagara nu se transformă în energie electrică decât atunci când este canalizată. Nicio viață nu devine importantă până când nu este concentrată, dedicată și disciplinată.” Slujirea după modelul Domnului Isus înseamnă să spui: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” (Galateni 2:20). Apostolul Pavel a fost închis, biciuit, lovit cu pietre, naufragiat, jefuit… și cu toate acestea, a declarat: „Suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu… în slavă şi în ocară, în vorbire de rău şi în vorbire de bine. Suntem priviţi ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul; ca nişte necunoscuţi, măcar că suntem bine cunoscuţi; ca unii care murim, şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, măcar că nu suntem omorâţi; ca nişte întristaţi, şi totdeauna suntem veseli; ca nişte săraci, şi totuşi îmbogăţim pe mulţi; ca neavând nimic, şi totuşi stăpânind toate lucrurile.” (2 Corinteni 6:8-10). Biblia spune că Domnul Isus, „pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea… şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.” (Evrei 12:2). Și același Duh Sfânt te împuternicește și pe tine să-i slujești pe ceilalți prin faptul că îți pune la dispoziție puterea Sa.

OCROTEȘTE „NOII LĂSTARI!”

„Un copac, şi tot are nădejde: căci când este tăiat, odrăsleşte din nou, şi iar dă lăstari.” (Iov 14:7)

     Pentru a-ți găsi un soț sau o soție care să se potrivească etapei în care te găsești, și care să meargă în aceeași direcție cu tine, ai nevoie de înțelepciunea lui Dumnezeu. Dacă alegi folosindu-te de propria-ți înțelepciune, s-ar putea să nu faci cea mai bună alegere. Și când familia se destramă, rănile pot dura o viață întreagă – chiar și după ce lupta s-a terminat. Ascultă, te rog, acest sfat: nu-i folosi niciodată pe copii drept muniție pentru a vă răni unul pe altul! Muniția nu distruge doar ținta, ci va fi distrusă și ea însăși, în acest proces. Monologul amărăciunii tale poate fi adevărat, dar poate distruge capacitatea copilului tău de a zidi relații sănătoase pe cont propriu. La urma urmelor, dacă nu poate avea încredere într-un părinte, în cine mai poate avea încredere? Chiar dacă nu poți salva relația, salvează-i pe ei. Iov spune: „Un copac, şi tot are nădejde: căci când este tăiat, odrăsleşte din nou, şi iar dă lăstari.” Ce minunat: lăstari noi care se nasc dintr-un copac tăiat! Acesta este mesajul nostru; există viață după moarte! Avem un Dumnezeu al celei de-a doua șanse și al noilor începuturi. Doar pentru că visele tale nu s-au împlinit nu înseamnă că visele copiilor tăi nu se vor împlini. Dacă singurul lucru care rezultă din relația voastră este un copil sănătos și bine adaptat, tot ești câștigător! Copiii tăi sunt viziunea ta. Ei vorbesc despre viitorul tău, așa că oferă-le dragoste și stabilitate mai multă. Învață-i ce spune Dumnezeu despre viață. Lucrează la asta de dragul lor. Dacă „noii lăstari” se pierd odată cu copacul, toți acei ani au fost irosiți! Așa că, ocrotește „noii lăstari” din familia ta!

SURPĂ ÎNTĂRITURILE!

„Armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.” (2 Corinteni 10:4)

     Istoria lui Iosif, condamnatul care a devenit prim-ministru, ne învață cum să ne ridicăm deasupra circumstanțelor, cum să depășim provocările și cum să atingem deplinătatea potențialului dat nouă de către Dumnezeu. Călătoria lui a fost una de lungă durată, și a ta poate fi la fel… Dar dacă nu faci primul pas, vei rămâne blocat în locul în care ești acum. Uneori „întăritura” ta ți-a fost stabilită devreme în viață. Durerea acumulată în familie este cea mai profundă, deoarece este cauzată atât de devreme, și implică oameni care ar fi trebuit să fie demni de încredere. Ai fost prea tânăr ca să poți procesa tratamentul greșit. Nu ai știut cum să te aperi. Tatăl tău, mama ta, unchiul tău, fratele mai mare – te-au dominat, de obicei prin statură și întotdeauna în grad. Când te-au judecat greșit, i-ai crezut. În tot acest timp ai funcționat cu date eronate: „Ești prost, ești leneș, ești tăntălău ca taică-tău, ești grasă ca maică-ta…” Zeci de ani mai târziu, acele voci ale înfrângerii încă răsună în subconștientul tău. Dar nu trebuie să fie așa! „Căci armele cu care ne luptăm noi, nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.” Folosește strategia „respinge și înlocuiește” și vei câștiga lupta la nivelul gândirii. Când apar gânduri negative, înfricoșătoare, generate de sentimentul vinovăției, sau gânduri de inferioritate și de condamnare, respinge-le și începe să repeți ceea ce spune Dumnezeu despre tine în Cuvântul Său. Pe măsură ce Cuvântul lui Dumnezeu prinde viață în tine, vechile tale gânduri vor începe să moară și să-și piardă controlul pe care îl aveau asupra ta. Astăzi, surpă întăriturile – și vindecarea ta va începe!

NU RATA CONCEDIUL DE ODIHNĂ!

„Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” (Marcu 6:31)

     Există o legendă în care se spune că apostolul Ioan avea o potârniche, și-i făcea plăcere s-o hrănească și s-o îngrijească. Într-o zi, l-a vizitat un vânător și a fost mirat să-l vadă jucându-se cu pasărea. „Sunt surprins să te văd angajat într-un asemenea amuzament când sunt atâtea probleme importante, legate de evanghelie, care ar trebui să te preocupe.” Ioan a răspuns: „Tu îți ții arcul încordat întotdeauna?” Vânătorul a răspuns: „Nu, asta l-ar face nefolositor. Îi slăbesc coarda, atunci când nu sunt la vânătoare.” Apostolul a dat din cap și a spus: „Iar eu îmi detensionez mintea din același motiv.” Știi cine a spus: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puțin.”? Domnul Isus, persoana cea mai solicitată care a trăit vreodată. De ce spus El lucrul acesta? Biblia ne dă răspunsul: „Căci erau mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau vreme nici să mănânce.” Domnul Isus este exemplul nostru. Într-o vară, un pastor a anunțat că nu-și va lua vacanță, căci diavolul nu merge niciodată în vacanță. Unii din adunare au râs; alții au crezut că este foarte „spiritual.” Un enoriaș s-a dus acasă, și a vrut să vadă dacă Domnul Isus a avut aceeași atitudine. A descoperit că în cei trei ani de misiune activă, Domnul Isus a avut zece perioade în care s-a depărtat de mulțime, pe lângă odihna Sa din timpul nopții și odihna din ziua de Sabat. În duminica următoare, enoriașul l-a întrebat pe pastor: „Urmați exemplul diavolului, sau pe al Domnului?!” Recreerea înseamnă o re-creare, un timp de reînnoire a energiei și de hrănire a celei mai importante relații. Așadar, nu-ți rata concediul de odihnă!

PRESIUNILE UNUI LIDER

„În fiecare zi mă apasă grija pentru toate Bisericile” (2 Corinteni 11:28)

     Predicatorii își pregătesc predicile, învățătorii își planifică lecțiile, contabilii se frământă cu cifrele, mecanicii se luptă cu motoarele… Dar nu există nici o instituție de învățământ superior care să te poată pregăti, pe deplin, pentru presiunile cu care se confruntă un lider. Lucrul acesta se dobândește numai prin pregătire pe teren. Pavel pune presiunile unui lider alături de a fi biciuit, bătut, lovit cu pietre, trădat și naufragiat. Este unul din motivele pentru care peste 20% dintre pastori spun că n-ar mai face același lucru, dacă ar fi s-o ia de la capăt. După cum a spus autorul Zig Ziglar: „În vârf te simți singur.” Dacă ești lider în oricare din domeniile vieții – și majoritatea dintre noi suntem, fie că ne dăm seama, fie că nu – responsabilitatea nu numai că se oprește la ușa ta, dar nu o poți muta de acolo nici cu buldozerul. Ca lider, auzi prea puține atunci când lucrurile merg conform planului, dar când ele nu merg bine, să te ții! Liderii atrag critica la fel cum un picnic atrage muștele. Autoritatea și influența asupra oamenilor vin întotdeauna cu un preț. Liderul va plăti costul în timp, gândire și încredere. Contribuția lui constă în asumarea zilnică a riscurilor, într-o muncă perseverentă, o gândire vizionară și rezolvarea problemelor. Dar cel mai mare cost este să ai de-a face cu oamenii, mai ales cu aceia care poartă aceeași uniformă, dar nu sunt de aceeași parte a baricadei. La aceștia se referea și apostolul Pavel, când s-a pomenit „în primejdii între fraţii mincinoşi.” (vers. 26). Dacă trăiești astfel de experiențe astăzi, ia pentru tine cuvintele spuse de Dumnezeu lui Moise: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. Şi când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece.” (Exodul 33:21-22). Care este răspunsul la presiunile specifice unui lider? Conștientizarea prezenței și lucrării lui Dumnezeu în viața sa!

VÂNDUT LUI DUMNEZEU

„Acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere… ca să câştig pe Hristos” (Filipeni 3:8-9)

     Înainte de a-ți descoperi scopul pe care ți l-a dat Dumnezeu în viață, vei experimenta adesea o serie de împotriviri care te vor determina să renunți la ce este vremelnic și să înțelegi ceea ce este etern. Pentru apostolul Pavel, lucrul acesta a însemnat pierderea tuturor posesiunilor pământești. Pentru alții ar putea însemna focul luptei dintr-un proces de divorț. Când persoana despre care credeai că este „totul” pleacă, te simți gol și pustiit. Uită-te la Iov: gospodăria lui era ca un abator, căsătoria lui părea o glumă, iar copiii lui muriseră. În acel moment, Iov a descoperit că poți fi dezbrăcat de cele temporale, dar nu de cele veșnice; îți poți pierde averea, prietenii și faima, dar nu caracterul și credința în Dumnezeu! Aceste lucruri supraviețuiesc pierderilor din viață. Biblia spune: „Atunci Iov… aruncându-se la pământ, s-a închinat…” (Iov 1:20). Adevărata închinare se naște în focul sacrificiului. Când poți depune pe altar ceva ce ai crezut că trebuie să ai, deoarece ți-ai dat seama că totul este al lui Dumnezeu – asta înseamnă închinare. Uită-te la altarul lui Avraam: Dumnezeu nu a dorit sacrificarea lui Isaac, ci El dorea să știe dacă Avraam iubește ceva mai mult decât Îl iubește pe El. Iar acest lucru înseamnă să ajungi în punctul în care te poți ruga: „Doamne, Te rog iartă răzbunările și neiertările mele, nevoia mea de a impresiona, timpul meu, talentul meu și comoara mea, toate lucrurile care mă înfășoară și care mă împiedică să Îți aparțin pe deplin! Nu trebuie să-mi iei aceste lucruri, căci îți dau eu cu bucurie tot ce trebuie, ca să fiu ceea ce vrei Tu să fiu!” Poți rosti și tu o astfel de rugăciune, astăzi? Nu e ușor… dar îți va schimba viața!

VEI TRECE ȘI PESTE ASTA!

„El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie.” (Iov 8:21)

     Uneori, când inima îți este frântă, vindecarea este cea care vine mai întâi și răspunsurile vin mai târziu. Dar dacă te gândești puțin, nu ai prefera să umbli cu Dumnezeu în întuneric, decât să umbli singur în lumină? Nu putem ști cu certitudine dacă Iov a înțeles vreodată, pe deplin, toate pierderile pe care le-a suferit în viață sau motivul pentru care s-au întâmplat… Dar a venit o vreme când a putut să privească în urmă și să repete plin de încredere cuvintele lui Bildad: „El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie.” Și aceasta este promisiunea lui Dumnezeu și pentru tine! Teologul E. Stanley Jones a spus: „Orice mai prejos decât Dumnezeu te va dezamăgi.” Pentru fiecare necaz cu care te confrunți în viață, Dumnezeu are har suficient pentru a te ajuta să ieși din el. Pentru fiecare nevoie, El are resurse. Pentru fiecare problemă, El are un răspuns. Pentru fiecare suferință, El are vindecare. După ce și-a adus aminte de toate situațiile din care l-a scăpat Dumnezeu, Ieremia a concluzionat: „nimic nu este de mirat din partea Ta” (Ieremia 32:17). Dumnezeu Se folosește de orice ocazie ca să-ți arate ce poate face în locul tău atunci când îți pui încrederea în El. David a zis: „Adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta” (Psalmul 25:7). Nu te bucuri că bunătatea și îndurarea lui Dumnezeu au la bază caracterul Său, și nu pe al tău? Corrie ten Boom a spus: „Dacă vrei să fii deprimat, uită-te înlăuntrul tău. Dacă vrei să fii învins, uită-te în urmă. Dacă vrei să fii distras, privește în jur. Dar dacă vrei să fii mântuit, uită-te în sus!” Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: prin harul lui Dumnezeu, vei trece și peste asta!

FII UNUL DIN CEI ZECE!

„Oare n-au fost curăţaţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă, unde sunt?” (Luca 17:17)

     Într-o zi, Domnul Isus a vindecat zece oameni de lepră, boală care în acea vreme reprezenta o condamnare la moarte, deoarece nu se cunoștea niciun remediu. În mod uimitor, numai unul și-a dat seama că era normal și frumos să se întoarcă și să-I mulțumească. Ce s-o fi-ntâmplat cu ceilalți nouă? Au fost prea ocupați ca să fie mulțumitori? Fără îndoială că și ei au fost bucuroși și mulțumitori, dar cu toate acestea, nu și-au făcut timp să le exprime. Au fost oare atrași de alte lucruri, și au uitat? Au fost prea precauți, ca să fie mulțumitori? Poate s-au gândit că vindecarea nu va fi de durată, așa că au dorit să aștepte un timp înainte să anunțe vindecarea. Sau poate le era teamă ca nu cumva Domnul Isus să le ceară ceva în schimb, ceva ce fie nu erau dispuși, fie nu erau capabili să Îi ofere. Sau au fost prea egoiști ca să fie mulțumitori? În anumite privințe, viața de om bolnav era mai simplă. Acum, erau nevoiți să-și caute un loc de muncă, să-și asume responsabilități și să aibă un rol în societate! Au fost ei prea aroganți ca să fie mulțumitori? Poate s-au gândit că dacă li s-ar fi dat destul timp, s-ar fi vindecat singuri. În plus, a fi mulțumitor înseamnă a recunoaște că ești în nevoie. Cine dorește să dea dovadă de slăbiciune, când ai o imagine de apărat? Dacă această istorie te-a pus pe gânduri, vreau să știi că nouă din zece oameni au o problemă cu mulțumirea – cel puțin când vine vorba s-o exprime. Nu fi așa! Fii acel „unul din zece”! În trei psalmi la rând – 105, 106 și 107 – David repetă cuvinte similare: „Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!” Nu lăsa să treacă nici măcar o zi, fără să-ți amintești de bunătatea lui Dumnezeu față de tine, și fără să-I mulțumești pentru ea!

FĂ UN PAS ÎN SPATE CA SĂ VEZI IMAGINEA DE ANSAMBLU!

„Mi s-a deschis aici o uşă mare şi largă, şi sunt mulţi potrivnici.” (1 Corinteni 16:9)

     Într-o zi, la Camera de Comerț dintr-un orășel, a fost invitat un om de afaceri ca să țină o prelegere. Economia locală nu mergea bine și locuitorii erau descurajați, așa că sarcina lui era să-i motiveze. El a luat o coală mare de hârtie albă și a făcut un punct roșu în centrul ei. „Ce vedeți?” a întrebat el audiența. O persoană a zis: „Văd un punct roșu.” Vorbitorul a spus: „Bine, și ce altceva mai vedeți?” Ceilalți au intervenit: „Un punct roșu.” Vorbitorul a întrebat din nou: „Nu mai vedeți altceva în afară de punctul roșu?” Audiența a răspuns printr-un răsunător „nu!” Vorbitorul a zis: „Ați trecut cu vederea cel mai evident și important lucru; nu ați reușit să vedeți… coala albă!” Apoi a continuat să explice că, în viață, atenția noastră este deseori distrasă de eșecuri și experiențe mici, asemenea punctului roșu. Ele ne împiedică să vedem binecuvântările și reușitele care sunt mai importante decât dezamăgirile care încearcă să ne monopolizeze atenția și să ne secătuiască energia. Apostolul Pavel a scris: „Mi s-a deschis aici o uşă mare şi largă, şi sunt mulţi potrivnici.” Oportunitate și obstacole – se potrivesc la fel de bine cum se potrivește brânza cu macaroanele sau peștele cu cartofii prăjiți. Acum, apostolul Pavel nu a negat realitatea împotrivirii cu care se confrunta; dar a ales să se concentreze asupra oportunității pe care o prezenta. Poetul a scris: „Doi oameni priveau printre zăbrele / Unul a văzut noroi, celălalt a văzut stele.” Tu, la ce te uiți? Ești atât de preocupat de ceea ce există, încât ai pierdut din vedere ceea ce poate exista? Dacă este așa, trebuie să faci un pas în spate și să-L rogi pe Dumnezeu să te ajute să vezi imaginea de ansamblu!