CUM SĂ TE ELIBEREZI DE STRES

„Domnul a răspuns: „Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” (Exodul 33:14)

     Te rog să răspunzi cinstit la următoarele 10 întrebări: 1) Ești uneori morocănos, fără să știi de ce? 2) Muncești mult, dar te simți neapreciat? 3) Te simți vinovat și neproductiv, când ești surprins relaxându-te? 4) Te trezești din ce în ce mai des că strigi, pentru a-ți exprima punctul de vedere, în loc să vorbești calm? 5) Îți amintești când ai râs ultima oară până la lacrimi? 6) Te simți epuizat după o zi liberă din cauza tuturor treburilor casnice pe care le-ai avut de făcut? 7) Ai tendința de a mânca mai mult când ești tensionat sau copleșit? 8) Ești mereu în defensivă? 9) Suferi de dureri de cap și de stomac inexplicabile? 10) Lista ta de activități are note de subsol? Ei, cum crezi că te-ai descurcat la test? Ești surprins? Dacă ești conectat la tine însuți, nu trebuie să fii surprins. Simptomele stresului exagerat nu apar peste noapte. Când computerul tău se blochează, știi că e timpul să-l oprești și să-l repornești. Când se aprinde un bec la bordul mașinii tale, nici nu te gândești să-l ignori. Când ceasul tău rămâne în urmă, știi că e timpul să-i schimbi bateriile! Concluzia este următoarea: dacă vei continua să ignori semnalele de avertizare, stresul își va revendica prețul asupra sănătății tale. Domnul Isus a spus: „Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” (Ioan 14:27). Cu alte cuvinte, lucrează la capitolul „controlul reacțiilor”. Nu-ți pierde pacea pentru orice mărunțiș care nu merge bine în viața ta. Când nu poți face nimic într-o situație anume, învață să ai încredere în Dumnezeu, și… păstrează-ți bucuria!

AUTORITATEA NUMELUI ISUS (3)

„Având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea…” (2 Timotei 3:5).

     Astăzi vom învăța încă 3 lecții importante din întâmplarea cu fiii lui Sceva (Faptele ap. 19): 1) Cei ce sunt în preajma ta nu înseamnă că sunt și de partea ta. Numai pentru că cineva petrece timp cu tine, te admiră și încearcă să te imite nu înseamnă că este de partea ta. Acești bărbați l-au urmat pe apostolul Pavel, analizându-i fiecare mișcare și încercând să facă ce făcea el. Dar aveau motive greșite. Ei nu au fost niciodată „cu” el! Îți faci griji că vei pierde anumite persoane? Încerci mereu să le întreții buna dispoziție? Te întrebi dacă vei reuși în viață fără ele? Ioan scrie: „Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri.” (1 Ioan 2:19). Când Dumnezeu îți ia pe cineva care nu are ce căuta în viața ta, încrede-te în El; El știe ce este mai bine! 2) Mai mulți nu înseamnă întotdeauna mai eficient. Acești șapte bărbați nu au putut face laolaltă ce a făcut un singur apostol împuternicit de Duhul Sfânt. Și nu uita, tatăl lor era mare preot, așa că știau cum trebuie să se poarte și cum funcționează lucrurile la biserică. Cred că ei au fost ilustrarea versetului „Având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.” 3) Succesul nu este atât de ușor de atins pe cât pare. Fiii lui Sceva și-au făcut apariția spre sfârșitul lucrării lui Pavel. Ei nu au fost prezenți de la începutul lucrării lui Pavel, atunci când apostolul a fost smerit pe drumul spre Damasc… și nici nu au fost instruiți trei ani și jumătate în pustiul Arabiei, la fel ca Pavel. Ei au căutat scurtături. Doar pentru că cineva a scris o carte despre succes nu înseamnă că poți realiza peste noapte ceea ce autorului i-a luat ani de zile. Iar asta nu din cauză că Dumnezeu nu poate să-ți ofere un succes instantaneu, ci pentru că ai nevoie de timp, de pregătire și în unele cazuri de o revizie majoră – ca să fii pregătit pentru izbândă.

AUTORITATEA NUMELUI ISUS (2)

„Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.” (1 Ioan 4:4)

     Din relatarea biblică despre cei șapte fii ai lui Sceva, putem învăța și următoarele două lucruri importante: 1) Satan știe cine ești. Demonul din acel om le-a vorbit fiilor lui Sceva, spunându-le: „Pe Isus Îl cunosc şi pe Pavel îl ştiu, dar voi cine sunteţi?” (Faptele Apostolilor 19:15). Întrebare: Ai tu o relație profundă cu Dumnezeu, care să-l facă pe Satan să-ți cunoască numele și să recunoască faptul că ești o forță de care trebuie să țină seama? Când Dumnezeu l-a întrebat: „L-ai văzut pe robul Meu Iov?”, Satan a răspuns: „Da, și de fiecare dată când mă ridic împotriva lui, mă lovesc de un câmp de forță pe care nu-l pot străpunge” (vezi Iov 1:8-12) Poate ești preocupat de asta și crezi că nu te poți ridica la înălțimea unei sarcini, sau că nu ești suficient de bun… Dar înțelege un lucru: nu de tine se teme dușmanul, ci de Duhul lui Dumnezeu care este în tine! 2) Când vine „ziua cea rea”, descoperi dacă ai cele necesare. Apostolul Pavel a spus: „luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea…” (Efeseni 6:13). Duhul cel rău din acel om a identificat slăbiciunile fiilor lui Sceva și i-a dezbrăcat de ceea ce pretindeau ei că sunt. Vei supraviețui numai dacă ai o credință autentică, pentru că într-o zi va trebui să umbli cu Dumnezeu când nu înțelegi, sau nu poți explica unde te duce… Tehnicile și darurile tale nu te vor scoate la liman. Va trebui să te bazezi pe Cuvântul Său, chiar și atunci când vei avea impresia că nu are niciun sens pentru tine. În acel moment vei descoperi (cf. Zaharia 4:6) că „lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu” zice Domnul oştirilor”.

AUTORITATEA NUMELUI ISUS (1)

„Și Numele Domnului Isus era proslăvit.” (Faptele Apostolilor 19:17)

     Citim în acest pasaj că „Dumnezeu făcea minuni nemaipomenite prin mâinile lui Pavel, până acolo că peste cei bolnavi se puneau basmale sau şorţuri care fuseseră atinse de trupul lui şi-i lăsau bolile şi ieşeau din ei duhurile rele. Nişte exorcişti iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: „Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduieşte Pavel, să ieşiţi afară!” Cei ce făceau lucrul acesta erau şapte feciori ai lui Sceva, un preot iudeu din cei mai de seamă. Duhul cel rău le-a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc şi pe Pavel îl ştiu, dar voi cine sunteţi?” Şi omul în care era duhul cel rău a sărit asupra lor, i-a biruit pe amândoi şi… au fugit goi şi răniţi din casa aceea. Lucrul acesta a fost cunoscut… şi Numele Domnului Isus era proslăvit.” (Faptele Apostolilor 19:11-17). Această istorisire ar trebui să aibă rolul de a-i avertiza pe cei care gândesc: „Dacă ei pot să facă asta, și eu pot!” Nu este adevărat, cel puțin în domeniul spiritual! Dacă Dumnezeu nu te cheamă și nu te echipează să faci o anumită lucrare, probabil vei fi trântit la pământ și tu! Dumnezeu nu te împuternicește să-ți faci voia proprie, ci ca să împlinești voia Sa! Iar adevărul este că poți folosi Numele lui Isus în mod eficient numai când: 1) Îl recunoști ca Mântuitor și Domn al tău; 2) Ai o relație personală cu El; 3) Te bazezi pe Cuvântul Său și pui în practică principiile Sale în viața ta zilnică. Iar dacă îndeplinești aceste condiții, de fiecare dată când folosești Numele lui Isus, ești protejat și pus la adăpost de autoritatea Numelui Său!

DUMNEZEU UNEȘTE PUNCTELE!

„Eu am vestit de la început ce are să se întâmple, şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare…” (Isaia 46:10).

     Într-o zi, un om de afaceri și-a sunat soția ca s-o anunțe că va veni cu cineva la masă. Soția lui avea grijă de trei copii școlari și unul mic acasă, așa că avea treabă destulă. Dar a fost de acord și mâncarea pe care a pregătit-o a fost delicioasă și servită cu eleganță. Oaspetele, un oficial important din Spania, s-a simțit foarte bine în casa lor și a mulțumit familiei în mod repetat pentru că l-au invitat și l-au tratat cu o cină gătită și cu căldura și părtășia din familie. După mai mulți ani, niște prieteni ai acestei familii au mers în Spania ca misionari. Însă lucrarea lor a fost oprită de legislația țării. Când acest oficial spaniol a aflat că misionarii erau prieteni cu acea familie care l-a găzduit într-un mod atât de plăcut, el și-a folosit toată influența pentru a ridica restricțiile care li se impuseseră. Drept urmare, în acea provincie a Spaniei s-a ridicat o biserică plină de viață și mulți oameni au fost câștigați pentru Hristos. Ați înțeles de ce? Pentru că o soție ocupată a fost dispusă să așeze o farfurie în plus la masă, pentru un oaspete, iar acel musafir s-a dovedit a fi „conectat cu cerul.” Asemenea unui om de afaceri înțelept, Dumnezeu stabilește scopul, apoi pune la punct planul necesar pentru a-l îndeplini. În Cuvântul Său (Isaia 46:9-10), El ne spune: „Eu sunt Dumnezeu… Eu am vestit de la început ce are să se întâmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: ‘Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea’… da, Eu am spus şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui”. Cu alte cuvinte, Dumnezeu face conexiunile!

NU-ȚI IGNORA COPIII!

„Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura” (Proverbele 23:15)

     Dacă reușești să asiguri familiei un trai bun, dar nu reușești să-ți înveți copiii să trăiască conform principiilor Scripturii, succesul tău va fi în van și vei ajunge să trăiești cu regrete. Un copil obișnuit petrece în jur de 6-7 ore, zilnic, pe Internet, uitându-se la televizor sau interacționând cu prieteni din anturaj. Și fiecare minut petrecut în felul acesta creează sistemul de valori care îi va modela ca persoane. Așa că mai bine ai fi mai mult alături de ei! Dacă trebuie să faci vreun sacrificiu material pentru a-i dezvolta pe plan spiritual, acesta va fi un sacrificiu de care te vei bucura mereu. Dorothy Lawe Nolte a scris câteva cuvinte profunde pe care orice părinte înțelept ar trebui să și le însușească: „Dacă un copil trăiește cu critică, el învață să condamne. Dacă un copil trăiește în ostilitate, el învață să lupte. Dacă un copil trăiește în batjocură, el se învață timorat. Dacă un copil trăiește în rușine, el învață să se simtă vinovat. Dar dacă un copil trăiește în toleranță, el învață să fie răbdător. Dacă un copil trăiește în încurajare, el învață ce este încrederea. Dacă un copil trăiește în laude, el învață să aprecieze. Dacă un copil trăiește în corectitudine, el învață ce este dreptatea. Dacă un copil trăiește în siguranță, el învață să aibă credință. Dacă un copil trăiește în aprobare, el învață iubirea de sine. Dacă un copil trăiește în acceptare și prietenie, el învață să găsească dragostea în lume.” Înțeleptul Solomon, care a fost și el tată, a spus-o astfel: „Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura!” Așadar, învață-ți copiii și nepoții să fie înțelepți!

CE AI SEMĂNAT, ACEEA VEI CULEGE!

„Daţi, şi vi se va da…” (Luca 6:38).

     La sfârșitul secolului al XIX-lea, un membru al parlamentului britanic a mers în Scoția pentru a ține un discurs important. S-a dus până în Edinburgh cu trenul, apoi a luat o trăsură trasă de cai, luând-o spre sud, unde era destinația sa finală. Dar drumurile erau proaste și trăsura s-a împotmolit în noroi. Un băiat scoțian de la o fermă din zonă a venit să dea o mână de ajutor și l-a ajutat să mute trăsura. Parlamentarul l-a întrebat cât îi datorează. „Nimic,” a răspuns băiatul. „Ești sigur?” a insistat politicianul, dar băiatul a rămas ferm pe poziție și a refuzat plata. „Totuși, n-ai vrea să fac ceva pentru tine?” Ce vrei să te faci când vei fi mare?” Băiatul a răspuns: „Vreau să fiu doctor.” Politicianul s-a oferit să-l ajute pe tânărul scoțian ca să ajungă la facultate și cum era de așteptat și-a respectat promisiunea. Cam o jumătate de secol mai târziu, Winston Churchill s-a îmbolnăvit grav de pneumonie în timp ce participa la o conferință de război în Maroc. Medicii i-au administrat un „medicament miraculos”, numit penicilină, care fusese descoperit de Alexander Fleming. Știi despre cine era vorba? Fleming era tânărul scoțian care venise în ajutorul acelui membru al parlamentului din trăsura împotmolită… care nu era altul decât Randolph Churchill, tatăl lui Winston Churchill. Într-adevăr, ceea ce semeni aceea vei secera. Domnul Isus la acest adevăr S-a referit când a spus: „Daţi, şi vi se va da.” Așadar, când Dumnezeu îți spune să pui o sămânță de bunătate în viața cuiva, El o face pentru că are pregătit un seceriș binecuvântat pentru tine, undeva… cândva… în călătoria vieții tale.

CUM STAI CU FOAMEA SPIRITUALĂ? (3)

„Necazul şi strâmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sunt desfătarea mea.” (Psalmul 119:143)

     Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru medicii pricepuți care știu să diagnosticheze bolile și să prescrie tratamente care vor aduce vindecare și sănătate. Dar iată ceva la care să te gândești: cum ar fi ca bolile noastre legate de stres să poată fi tratate prin meditație, la fel de bine ca prin medicație? Psalmistul a scris: „Necazul şi strâmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sunt desfătarea mea. Învăţăturile Tale sunt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!… Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta.” (Psalmul 119:143-144, 165). Când există un dezechilibru chimic în corpul tău, el trebuie tratat prin medicamente, un regim alimentar diferit și exerciții zilnice. Însă atunci când sufletul îți este flămând până acolo că devine disfuncțional, el trebuie tratat cu Cuvântul lui Dumnezeu. Noi nu vorbim aici despre citirea fugitivă a câtorva versete înainte de-a ne începe ziua…. știm deja că fluturii zboară pe toate florile, dar numai albinele culeg mierea! Uneori trebuie să meditezi mult la un verset înainte de a-i sorbi dulceața; „să-ți întinzi mâinile spre el” și „să meditezi adânc” la el până prinde rădăcină și începe să crească în tine (vezi Psalmul 119:48). Este nevoie de timp pentru a schimba trăsături de caracter imprimate adânc în ființa ta. Este posibil ca Dumnezeu să lucreze într-un anumit domeniu din viața ta mai multe săptămâni sau chiar luni. Obiceiurile și căile noi au nevoie de timp ca să se imprime în tine. Trebuie să recunoști lucrul acesta și să-L lași pe Dumnezeu să-ți descopere și să fixeze noile adevăruri în viața ta. Nu te păcăli singur, crezând că dacă citești un anumit adevăr biblic el va produce o schimbare instantanee. El trebuie aplicat zi de zi, și asta cere timp și meditație!

CUM STAI CU FOAMEA SPIRITUALĂ? (2)

„Căutaseră pe Domnul de bunăvoia lor şi-L găsiseră. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur.” (2 Cronici 15:15)

     Înfometarea prelungită poate afecta sănătatea în mod serios. Îți pierzi capacitatea de a gândi limpede. Vederea ți se încețoșează. Îți slăbește puterea și nu mai ești productiv. Dar la fel stau lucrurile și în viața spirituală. Domnul Isus ne-a atenționat: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4). Ori, știind lucrul acesta, cum este posibil să nu ne facem timp să citim Biblia? Știm că este vital pentru sănătatea noastră spirituală, mentală și emoțională, și cu toate acestea, fie nu prea citim Cuvântul, fie o facem superficial. De ce oare? 1) Pentru că nu suntem motivați. Nu am experimentat bucuria care vine când descoperim noi înșine marile adevăruri din Cuvântul lui Dumnezeu. Ne complacem în această situație și ne mulțumim să primim hrana spirituală prin intermediul altora. Însă atunci când ești serios în studierea Bibliei, nu te vei mai mulțumi cu o cunoaștere de mâna a doua. 2) Pentru că nu știm cum s-o facem. Auzim o predică frumoasă și ne gândim: „De ce nu am văzut și eu asta?” Pentru că mulți învățători ai Cuvântului petrec multe ore studiind Sfânta Scriptură, dar noi nu! 3) Pentru că ne-am lenevit. Studiul biblic necesită autodisciplină. E nevoie de timp, efort, concentrare și perseverență. Niciun mare adevăr nu se găsește la suprafață; trebuie să sapi adânc. În Vechiul Testament, când poporul Israel a căutat „pe Domnul de bunăvoia lor, L-au găsit. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur.” Să știi că Dumnezeu vrea și poate să facă același lucru și pentru tine.

CUM STAI CU FOAMEA SPIRITUALĂ? (1)

„Căci El a potolit setea sufletului însetat şi a umplut de bunătăţi sufletul flămând.” (Psalmul 107:9)

     Când ești bolnav, una dintre primele întrebări pe care ți-o adresează medicul pentru a-ți stabili diagnosticul, este: „Cum stai cu pofta de mâncare?” De ce? Pentru că atunci când îți pierzi dorința de a mânca, ceva nu funcționează bine în organismul tău. Același principiu se aplică și sănătății spirituale. Una dintre trăsăturile majore ale oamenilor de pe paginile Scripturii era aceea că au fost flămânzi după Dumnezeu în rugăciune, și erau disciplinați să studieze și să înțeleagă Cuvântul Său. Ce l-a făcut pe evanghelistul George Mueller să aibă atâta succes? În timpul vieții, el a citit Biblia cam de 200 de ori – și peste jumătate din aceste lecturări au fost pe genunchi: el se ruga în timp ce studia. Când Îl cunoști pe Dumnezeu atât de bine, te vei ruga în mod specific și vei primi răspunsuri specifice. Adevărul este că ai fost creat cu un gol de forma lui Dumnezeu, și numai Dumnezeu îl poate umple. Un succes mai mare nu-l va umple… Nici mai mulți bani… Nici o altă relație… Nici dacă ai locui într-un palat și ai fi rege! De aceea, psalmistul a scris: „Învaţă-mă orânduirile Tale! Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale. Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile. Mă gândesc adânc la poruncile Tale şi cărările Tale le am sub ochi. Mă desfătez în orânduirile Tale şi nu uit Cuvântul Tău. Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău! Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! Sunt un străin pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale! Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile Tale. Tu mustri pe cei îngâmfaţi, pe blestemaţii aceştia care se rătăcesc de la poruncile Tale. Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale. Să tot stea voievozii şi să vorbească împotriva mea: robul Tău cugetă adânc la orânduirile Tale. Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.” (Psalmul 119:12-24). Cuvântul lui Dumnezeu este „hrană pentru suflet”; așadar, dacă ți-ai hrănit trupul dar ți-ai neglijat sufletul, rearanjează-ți prioritățile chiar de astăzi!