DUMNEZEU ȘI BANII (1)

„Domnul… nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.” (Psalmul 84:11)

     Pentru mai bine de o săptămână, vom reflecta la un subiect sensibil. Ceea ce crezi tu despre Dumnezeu și despre finanțele tale va determina modul în care te rogi și motivul pentru care Îl crezi pe Dumnezeu. Tu spui: „Dar banul este rădăcina tuturor relelor.” Nu, Biblia spune că iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor” (1 Timotei 6:10). Asta înseamnă că dacă ești un om zgârcit, Dumnezeu nu-ți va da mai mult. „Dar unii predicatori nu au folosit Biblia pentru a se îmbogăți?” întrebi tu. Poate că da – dar nu ți-aș dori să fii „în papucii lor” când vor da socoteală înaintea lui Dumnezeu! Să nu pierdem însă din vedere esențialul. Care este cea mai bună metodă prin care îți poți da seama dacă o bancnotă este falsă? S-o așezi lângă una autentică, nu-i așa? Așadar, întrebarea este: Cauți un motiv să te îndoiești de promisiunile lui Dumnezeu, sau cauți un motiv ca să le crezi? Biblia ne asigură că „Domnul… nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană” (Psalmul 84:11). Toți suntem de acord cu faptul că a te îngriji de familie, a-ți educa copiii și a împlini nevoile oamenilor sunt „lucruri bune.” Așadar, când faci „ceea ce este bine” înaintea lui Dumnezeu, te poți aștepta ca El să te binecuvânteze. Ioan a scris: „Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău” (3 Ioan 2). Numai când copiii ajung la maturitate, și demonstrează că au pregătirea necesară, le încredințăm cheile mașinii, nu-i așa? Așadar, maturitatea trebuie să preceadă prosperitatea. Când dai dovadă de maturitate, poți apela la Dumnezeu cu încredere, știind că El îți va împlini nevoile și te va binecuvânta. Așadar, continuă să crești și să te maturizezi spiritual… iar Dumnezeu îți va spori lucrurile de care știe că ai nevoie!

TĂRIA ȘI STRATEGIA TA DE VIAȚĂ

„El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin” (Isaia 40:29)

     Când bătălia se dezlănțuie fără niciun scop, la vedere, și nu se întrevede sfârșitul ei, începi să obosești. Te afli într-o astfel de stare astăzi? Lucruri care până de curând mergeau de la sine, astăzi par blocate? Ai făcut tot ceea ce ai știut să faci, dar fără nici un folos? Ce ar trebui să schimbi? Petrece mai mult timp cu Dumnezeu în rugăciune și ascultă-L atunci când îți vorbește prin Cuvântul Său. Câtă vreme nu renunți la lupta lăuntrică, victoria va fi posibilă în exterior. Este o chestiune ce ține de reîntregirea forțelor prin invocarea puterii lui Dumnezeu, prin refocalizarea credinței spre victorie, și prin „reamintirea promisiunilor lui Dumnezeu” (Psalmul 77:6). Când te simți copleșit de necazuri – în domeniul căsniciei tale, al afacerilor tale, al sănătății tale, la locul tău de muncă sau în materie de bani – bazează-te pe aceste două promisiuni din Biblie: „El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.” (Isaia 40:29-31). „În adevăr, fraţilor, nu voim să vă lăsăm în necunoştinţă despre necazul care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsaţi peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă. Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim; ca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care înviază morţii. El ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte, şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă.” (2 Corinteni 1:8-10). În loc să te străduiești din răsputeri să scapi din situația în care te afli, mai bine caută-L pe Dumnezeu… și vei primi de la El strategia și resursele ca să ieși mai puternic, din ea.

NEVOIA DE ODIHNĂ ȘI ÎNNOIRE

„Cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea” (Isaia 40:31)

     Când ești epuizat din punct de vedere fizic, emoțional și spiritual, tu devii o persoană vulnerabilă. Când puternicul Samson a obosit, din toate punctele de vedere, a ajuns… în brațele Dalilei. Domnul Isus ne-a chemat la o dedicare 100% față de El, dar în același timp El a știut cât de important este să fim echilibrați, în ce privește munca și odihna, în a dărui și a primi… „Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” Căci erau mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau vreme nici să mănânce. Au plecat, deci, cu corabia, ca să se ducă într-un loc pustiu, la o parte” (Marcu 6:31-32). Un general bun nu-și va trimite niciodată toți soldații pe câmpul de luptă, în același timp. El va păstra efective de rezervă, care să-i înlocuiască și să le permită celor din prima linie să se retragă, atunci când sunt epuizați. Da, este posibil să ai cea mai importantă misiune din lume și să ai succes, dar dacă nu ai „o rezervă,” te expui unui real pericol. De aceea este atât de important să-ți pui timp deoparte, în fiecare zi, ca să fii singur cu Dumnezeu în rugăciune și în citirea Bibliei. Dacă diavolul nu te poate doborî pe loc, el se va mulțumi cu o versiune epuizată și ineficientă a ceea ce dorește Dumnezeu să fii. Dacă ești tipul de persoană din clasa energetică A+, ești predispus la risc. Iată o soluție a Scripturii: „Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.” (Isaia 40:30-31).

NEVOIA DE POCĂINȚĂ

„Când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire, şi de care cineva nu se căieşte niciodată.” (2 Corinteni 7:10)

     Există o diferență între mărturisirea păcatului și căința pentru păcat. În Scriptură, cuvântul „pocăință” înseamnă „schimbarea minții”, dar și a faptelor. Prin mărturisirea păcatului recunoști ceea ce ai săvârșit; prin pocăință te întorci de la el. Iar vestea bună este că iertarea lui Dumnezeu nu are margini. În clipa în care o ceri, o primești. Cu toate acestea, Dumnezeu nu dorește să mai repeți tiparele păcătoase din nou și din nou. Aici intervine „întristarea după voia lui Dumnezeu”… Despre ea, apostolul Pavel scrie: „tocmai întristarea aceasta a voastră după voia lui Dumnezeu, ce frământare a trezit în voi!” (2 Corinteni 7:11). Scopul întristării după voia lui Dumnezeu este să te facă să te strădui mai mult atunci când vine vorba de schimbarea comportamentului. Când lași păcatul să intre în viața ta, violezi esența neprihănirii tale. „Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El” (2 Corinteni 5:21). În momentul în care Dumnezeu te-a mântuit, El te-a făcut efectiv „neprihănirea lui Dumnezeu în Hristos.” Tu ai un duh nou care locuiește într-un trup vechi, ne-înnoit… iar când îi permiți păcatului să intre în viața ta, el va murdări exact esența ființei tale! Lucrul acesta va produce în tine o întristare după voia lui Dumnezeu, care duce la pocăință și la întoarcerea de la păcat. Nu te mulțumi să spui: „E un obicei de care nu pot scăpa, dar e în regulă, pentru că Dumnezeu mă va ierta!” Da, te va ierta, dar El nu dorește să intri într-un ciclu al păcatului, pocăinței, iertării și apoi al repetării păcatului. El dorește să fii puternic și eficient în slujirea Lui, de aceea El te cheamă la o trăire creștină profundă. Așadar, străduie-te să duci o viață de „neprihănit în Hristos”!

AJUSTAREA ATITUDINII (3)

„Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbele 3:6)

     Dacă vrei să ai o atitudine potrivită, păstrează legătura cu turnul de control. Controlorii de trafic aerian văd imaginea de ansamblu când vine vorba despre ceea ce se petrece pe cer. Ei dețin cunoștințele și autoritatea de a le spune piloților să încetinească sau să mărească viteza, să zboare mai sus sau mai jos, să evite sau să navigheze prin furtună ori să aleagă rute alternative. În mod uimitor, controlorii de trafic aerian din Marea Britanie gestionează peste 2,5 milioane de zboruri în fiecare an – o medie de peste 7.000 în fiecare zi. De fapt, recordul celei mai aglomerate zile a fost ziua de 5 iulie 2019, când au gestionat 8.863 de zboruri! Ei gestionează zborurile comerciale, private, militare, trafic aerian cargo, taxi aerian, și chiar vehiculele de pe aeroport. Cu atâtea avioane care decolează și aterizează în fiecare minut, piloții trebuie să păstreze legătura cu turnul de control. În mod similar, tu trebuie să păstrezi legătura cu Dumnezeu – Cel care are imaginea de ansamblu a vieții tale și care orchestrează toate lucrurile privitoare la tine. El Se asigură că tot ce trebuie să se întâmple, se întâmplă la vremea potrivită și se mișcă în ritmul și cu viteza potrivite ca să ajungi în siguranță la destinația pe care a plănuit-o pentru tine! De aceea, comunicarea cu Dumnezeu ar trebui să se afle în capul listei cu lucruri pe care le ai de făcut. El te va ajuta să navighezi prin suișurile și coborâșurile vieții și să-ți croiești drum prin zilele furtunoase ale vieții tale, chiar și atunci când nu poți vedea următorul pas pe care trebuie să-l faci. Pe scurt, și azi – „recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.”

AJUSTAREA ATITUDINII (2)

„El schimbă vremurile şi împrejurările… El dă înţelepciune…” (Daniel 2:21)

     Noi trebuie să înțelegem că vremurile grele nu durează veșnic. Așa cum este de adevărat că Dumnezeu a făcut ca primăvara să urmeze după iarnă, tot la fel „El schimbă vremurile şi împrejurările… El dă înţelepciune…” Vremurile de necaz în care te găsești se vor încheia. Și atunci, vei culege de pe urma lor înțelepciunea de a clădi un viitor mai bun. Uneori, cele mai mari binecuvântări vin din cele mai urâte împrejurări. Apostolul Pavel scrie: „întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă” (2 Corinteni 4:17). Vremurile grele nu durează, dar oamenii „grei” (puternici) – da! Din cele mai mari încercări rezultă cele mai extraordinare mărturii. Nu lua hotărâri majore în timpul furtunii. Gândurile și sentimentele o iau deseori razna în mijlocul unei crize; în astfel de vremuri trebuie să ai grijă ce decizii iei. Păstrează-ți calmul, disciplinează-te să te concentrezi pe ceea ce poți face, și încrede-te în Dumnezeu – care face ceea ce tu nu ești în stare! Așa cum o eroare de pilotaj poate face ca avionul să fie deturnat de la destinația planificată, sau să fie obligat să facă o aterizare forțată, periculoasă, la fel o decizie greșită poate deturna sau poate întârzia împlinirea destinului tău. Așteaptă ca emoțiile să se potolească, înainte să iei o hotărâre. Poate nu vei avea la dispoziție această opțiune de fiecare dată, dar, pe cât posibil, lasă ca deciziile semnificative să aștepte până când trece furtuna. Așa cum vântul suflă sălbatic în timpul unei furtuni, gândurile tale pot deveni sălbatice și frenetice și nu e cel mai bun moment să faci declarații cruciale. Ce ar trebui să faci? Apostolul Pavel răspunde: „Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu… Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile…” (Filipeni 4:6-7).

AJUSTAREA ATITUDINII (1)

„Tot ce este vrednic de cinste… aceea să vă însufleţească.” (Filipeni 4:8)

     Toți avem nevoie din când în când de o ajustare a atitudinii. Este crucial să-ți păstrezi atitudinea corectă atunci când înaintarea devine tot mai grea. Indiferent ce se întâmplă în viața ta, decide să treci peste, având atitudinea corectă. De fapt, decide dinainte să-ți păstrezi o gândire pozitivă în mijlocul oricărei situații negative care apare. Dacă vei lua această decizie în mod conștient, și dacă meditezi la ea în vremurile bune, când apar dificultățile vei fi deja pregătit. Apostolul Pavel scrie: „tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească. Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine, şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi” (Filipeni 4:8-9). Câțiva dintre cei mai mari scriitori și compozitori din istorie și-au creat capodoperele în cele mai dificile perioade ale vieții lor, deoarece operele mari se nasc din suferință, nu din prea mult bine. Celebrele simfonii ale lui Beethoven au fost scrise când el era într-o stare de surzenie accentuată și experimenta o profundă tristețe sufletească. Una din cele mai mari greșeli pe care o poți face este să crezi că „nu vei fi niciodată ca acei oameni.” Dacă crezi astfel, vei fi învins înainte să încerci măcar. E mult mai ușor să păstrezi o atitudine corectă, decât să redobândești o atitudine corectă. Așadar, de îndată ce simți că devii negativist, ajustează-ți imediat atitudinea. Biblia ne încurajează: „Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.” (Iacov 4:7). În clipa în care dușmanul trimite gânduri negative în mintea ta, oprește-le imediat. Disciplinează-te să stai tare având o atitudine pozitivă în orice împrejurare. Când faci lucrul acesta, „Dumnezeul păcii va fi cu tine”!

SURPĂ ÎNTĂRITURILE!

„Armele cu care ne luptăm noi… sunt puternice… ca să surpe întăriturile.” (2 Corinteni 10:4)

     Dumnezeu l-a numit pe David „om după inima Mea.” (Faptele Apostolilor 13:22). Însă David s-a luptat cu o meteahnă în viața sa. Care a fost aceasta? Să-i spunem slăbiciune față de farmecele feminine, ba chiar un duh de poftă după „nevasta aproapelui său”, care a făcut ravagii în viața lui – și cei dragi ai săi știau despre asta. Când a îmbătrânit și nu se putea încălzi, i-au adus o tânără ca să-l „încălzească.” (1 Împărați 1:1-2). S-au gândit că dacă asta nu-l ajută, probabil chiar era pe moarte! Dar ceva este și mai trist în această povestire. David a transmis această slăbiciune fiului său Amnon, care a ajuns să-și abuzeze sora. Și deși David a fost furios din cauza asta, nu l-a confruntat și nu l-a pedepsit. La urma urmelor, ce să mai spunem? Așa tată, așa fiu! Pofta nu este numai o clipeală din ochi sau un impuls trecător, e și un păcat, și încă unul grav. Și când este transmis de la o generație la alta, devine o „întăritură.” Astăzi psihologii o denumesc o „predispoziție genetică.” Poate undeva în arborele tău genealogic a existat un tată alcoolic, o mamă care nu a fost disponibilă din punct de vedere emoțional sau un frate sau o soră cu metehne sexuale, și acum te lupți și tu cu aceleași probleme. Nu te lăsa descurajat; apostolul Pavel spune: „Armele cu care ne luptăm noi… sunt puternice… ca să surpe întăriturile.” Așa că înainte să cauți o hotărâre judecătorească pentru divorț sau să mergi într-un centru de reabilitare, spune-i pe nume întăriturii tale, apoi roagă-te și postește, crezând ferm că Dumnezeu poate rupe lanțul care te ține legat. Fă-o înainte să infecteze și generația următoare! Nu o transmite mai departe – trimite-o în trecut, de unde a venit. Și încă ceva: Pocăința și smerenia lui David l-au reabilitat în ochii lui Dumnezeu. La fel poate fi și în cazul tău!

CREDINȚA

„Credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.” (Romani 10:17)

     Ajutați-mă să definim credința într-un mod cât se poate de clar pentru toți. Biblia spune (Evrei 11:1) că ea este „o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd”. Credința nu este o nădejde goală sau pur și simplu o mărturisire pozitivă a ceva ce dorim să fie adevărat. Credința înseamnă să vezi un anumit lucru ca pe-o realitate, în ciuda faptului că încă nu se poate vedea. Biblia spune că Avraam L-a crezut pe Dumnezeu care „cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi.” (Romani 4:17). Pe baza acestui verset, unii cred că orice lucru pe care și-l doresc îl pot aduce în existență prin vorbire. Oare așa să fie? Să analizăm versetul și ne vom lămuri. Avraam l-a adus pe Isaac în existență prin vorbire, sau Dumnezeu a făcut-o? Avraam pur și simplu L-a crezut pe Dumnezeu, a acționat conform promisiunii Sale și drept consecință s-a născut Isaac. „Fiindcă n-a fost slab în credinţă, el nu s-a uitat la trupul său, care era îmbătrânit, avea aproape o sută de ani, nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. El nu s-a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu, deplin încredinţat că El ce făgăduieşte, poate să şi împlinească” (Romani 4:19-21). Credința ta trebuie să fie în Dumnezeu și în Cuvântul Său! Credința nu are nicio putere creatoare intrinsecă; ea doar afirmă ceea ce există deja în lumea nevăzută și ceea ce a promis Dumnezeu, știind că se va întâmpla la timpul hotărât de El, pentru că aceasta este voia Lui. Orice lucru invoci prin credință trebuie să se bazeze pe ceea ce Dumnezeu ți-a promis deja în Cuvântul Său! Și cum poți dezvolta acest tip de credință? Citind Cuvântul lui Dumnezeu, care spune că „Credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.”

CARE ESTE VISUL TĂU? CARE ESTE PLANUL TĂU?

„Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.” (Geneza 41:37)

     Dumnezeu i-a dat lui Iosif un vis, prin care îi arăta că într-o zi va ocupa o funcție de conducere de rang înalt. Însă când a ajuns în cele din urmă la palatul lui Faraon, el nu s-a lăudat și nu a strigat în gura mare: „Dumnezeu mi-a spus că eu voi fi șef aici!” Nu, el a trebuit să lucreze pentru asta! În acea vreme a fost o foamete în întreaga lume, și Iosif i-a oferit lui Faraon un plan nu numai de supraviețuire, ci și de prosperitate în timpul foametei. Să observăm ce a spus Faraon despre Iosif: „Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?” (Geneza 41:38). Așadar, care este visul tău? Și care este planul tău? Visul tău și talentul tău sunt importante, însă succesul pe termen lung nu se produce fără un plan. Biblia ne învață: „Darurile unui om îi fac loc, şi-i deschid intrarea înaintea celor mari.” (Proverbele 18:16). Talentul tău te poate aduce în vizorul oamenilor-cheie, însă va trebui să fii în stare să răspunzi la această întrebare: „Care este planul tău?” Planul îți ia visele și talentele și le perfecționează, aducând structură conceptului. Planul te face să operezi în limitele unui buget; înseamnă să lucrezi constant la anumite scopuri și detalii specifice. Iosif i-a dat lui Faraon un plan specific, cu un termen limită: șapte ani! El i-a zis: „Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete” (Geneza 41:36). Așadar, iată ce trebuie să faci tu: Scrie-ți planul pe o hârtie și include acolo acțiunile specifice și termenele limită de respectat. Îți va binecuvânta Dumnezeu planul? Da, însă trebuie să ceri călăuzirea Lui pentru planul potrivit pe care El să-l binecuvânteze!