PĂCATELE TIPICE (5)

„Mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire…” (1 Corinteni 9:27)

     Al patrulea tip uman de care ne ocupăm sunt artiștii sau personalitățile romantice. Artiștilor le place frumusețea, și ei nu doar că o văd în locuri în care ceilalți nu o văd, dar au și darul unic de a o crea. Ei își exprimă individualitatea pe căi îndrăznețe care ne îmbogățesc pe toți. Ei aduc culoare și noutate într-o lume care altfel ar fi mohorâtă. Dar pentru că niciunul dintre noi nu poate trăi în lumea perfectă a imaginației, artiștii sunt uneori slab echipați pentru a trăi în lumea reală cu problemele și presiunile ei. Aceeași sensibilitate care îi face creativi, îi face și robii instabilității emoționale, ajungând să distrugă artistul din ei. De la Ernest Hemingway la Elvis Presley, cărțile de istorie ne spun aceeași poveste. Regele David a fost un artist. A fost un poet talentat, și autorul multor psalmi. Dar incapacitatea lui de a-și controla propriile impulsuri carnale a culminat cu o aventură, care l-a condus la crimă și a atras distrugerea propriei sale familii. Să înțelegem un lucru: fiecare virtute pe care ți-o dă Dumnezeu are un cusur care trebuie identificat și înfruntat în mod corect. Cu cât ești mai talentat, cu atât trebuie să fii mai disciplinat. Pavel a fost destul de înțelept să-și recunoască propriile înclinații: „mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” Ultimele decenii au dovedit că nici aceia care au fost înzestrați de Dumnezeu să zidească biserici mari și să conducă lucrări importante nu sunt imuni la ispită. Acolo unde talentul este mare – ispita este și mai mare. Unde-și află oile cea mai mare siguranță? Lângă păstorul lor. Stai și tu lângă Marele Păstor, și vei fi în siguranță!

PĂCATELE TIPICE (4)

„Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus…” (Filipeni 2:5)

     După reformatori și slujitori, al treilea tip de personalitate la care privim sunt câștigătorii; acestora le place să înfrunte provocări, să facă lucruri pentru alții, sunt pragmatici și orientați spre succes. În cele mai bune condiții, ei sunt motivați să crească, să depună eforturi și să învețe. Ei îi inspiră și îi mișcă pe oameni și le face plăcere să stea în fața mulțimilor. Faptul că trebuie să vorbească în public le dă energie. Fără șansa de a se dezvolta și de a se face remarcați, își pierd motivația. Câștigătorii vor să aibă un impact, pot fi tentați să trăiască pentru imaginea pe care o reprezintă și ajung să idolatrizeze propriile lor realizări. Sunt capabili să măsoare succesul în termenii aplauzelor și recunoașterii. Când Ioan Botezătorul a spus despre Domnul Isus: „Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micșorez” (Ioan 3:30), el a dat dovadă de acea renunțare de sine care este dificilă pentru un câștigător. Simon vrăjitorul a crezut că poate cumpăra o lucrare spirituală ca a lui Petru și i-a oferit acestuia bani în schimbul abilității de a distribui altora Duhul Sfânt (vezi Faptele Apostolilor 8:18-22). Tot astfel, un câștigător nerăscumpărat poate transforma ceea ce pare a fi slujirea lui Dumnezeu în slujirea propriei sale persoane. Pentru mulți dintre noi „păcatul care ne înfășoară așa de lesne” (Evrei 12:1) este mândria. În timp ce câștigătorii au abilitatea de a realiza lucruri mărețe și de a îmbogăți viețile altora, ei pot deveni în același timp preocupați de propria lor imagine și de propriul lor succes. Ce-i de făcut? Pavel spune (Filipeni 2:3-5): „Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus”.

PĂCATELE TIPICE (3)

„Slujiți-le cu bucurie, ca Domnului…” (Efeseni 6:7)

     Spuneam ieri că primul tip de personalitate sunt reformatorii. Al doilea tip sunt slujitorii: lor le place să fie de ajutor și să li se simtă lipsa. Ei îți poartă de grijă în mod natural și îți aspiră casa chiar dacă nu este nevoie de așa ceva! Își aduc aminte de zile de naștere și de aniversări și deseori sunt primii care se ridică de la masă și spală vasele. Slujitorii lucrează deseori în domenii sociale, unde îi sprijină pe oameni. Se simt cel mai bine atunci când au ceva de făcut. Dar în timp ce se simt atrași să-i ajute pe oameni, acest ajutor reflectă adesea propria lor nevoie. Ceea ce se ascunde după serviabilitatea lor este de multe ori o stimă de sine scăzută care trebuie alimentată. Și pentru că nu poate fi niciodată satisfăcută pe deplin, ei ajung să-i secătuiască pe ceilalți. Marta este un bun exemplu în acest sens. În timp ce ea era ocupată cu slujirea, Maria, sora ei stătea la picioarele Domnului Isus (vezi Luca 10:39-42). Privindu-le calitățile, să spunem că slujitorii manifestă dragoste în acțiune și se orientează spre ceilalți în mod natural, ceea ce îi face pe oameni să se simtă prețuiți. Iar ca defecte, remarcăm că ei își pot folosi uneori slujirea pentru a-i „manipula” pe alții. Și problema este că atunci când încerci să le ușurezi povara și să le ridici greutatea de pe umeri, se împotrivesc. Teama lor înnăscută de a nu li se simți lipsa face imposibilă stabilirea de limite sănătoase. Așadar, care este răspunsul dacă ești un slujitor? 1) Asigură-te că prioritatea ta este să-L slujești pe Dumnezeu, nu pe oameni. „Slujiți-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor.” 2) Înțelege că răsplata ta vine de la Dumnezeu, nu de la oameni. „Fiecare… va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut” (Efeseni 6:8). 3) Nu te plânge! „Faceți toate lucrurile fără cârtiri și fără șovăieli, ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină” (Filipeni 2:14-15).

PĂCATELE TIPICE (2)

„Fiți buni unii cu alții, miloși, și iertați-vă unul pe altul…” (Efeseni 4:32)

     Datorită felului în care suntem concepuți, ne simțim atrași, adesea, de anumite păcate. Prin urmare, domeniile în care avem slăbiciuni sunt de obicei constante și previzibile. E ca și cum ai avea un „profil al păcatului.” În cartea sa „Păcatele cu semnătură: cum să ne îmblânzim inima îndărătnică”, dr. Michael W. Mangis identifică nouă asemenea tipuri, folosind modelul Enneagramelor. Acest sistem definește nouă tipuri de personalități și este folosit în managementul afacerilor, pentru a obține cunoștințe despre dinamica interpersonală la locul de muncă. Este folosit și în mediile creștine ca mijloc de informare referitor la conștientizarea de sine, înțelegerea de sine și dezvoltarea de sine, mai ales că se consideră că acest sistem își are originea în cele șapte păcate de moarte și în roada Duhului Sfânt. Iar Biblia spune: „…cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun.” (1 Tes.5:21) Pentru a te ajuta să devii mai conștient de tine însuți și pentru a construi un zid de apărare împotriva domeniilor în care ești vulnerabil, ne vom concentra și în următoarele nouă zile pe analiza acestor păcate tipice și a oamenilor cei mai predispuși să se lupte cu acestea. Primul tip sunt reformatorii. Reformatorii sunt senini, integri și atrași de perfecțiune. Ei au un standard înalt de excelență și cea mai mare teamă a lor este vulnerabilitatea. (Ei devin chirurgi competenți – și excelenți manageri.). Când sunt în formă, sunt revoluționari, protectori și idealiști. Dar pentru că se luptă cu perfecționismul și neprihănirea prin forțe proprii, ei au tendința de a-i judeca pe cei ale căror standarde nu sunt la fel de înalte. Profetul Amos este un bun exemplu; el a scris despre „o cumpănă” care arată cât de jos sunt oamenii față de standardele lui Dumnezeu (vezi Amos 7:7-8). Scriind pentru reformatori, Pavel a spus: „Fiți buni unii cu alții, miloși, și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos.” Ca reformator, cea mai mare provocare a ta va fi să dai dovadă de dragoste, răbdare și har în interacțiunile tale cu ceilalți. Și cu ajutorul lui Dumnezeu, vei reuși!

PĂCATELE TIPICE (1)

„…Păcatul care ne înfășoară așa de lesne…” (Evrei 12:1)

     În cartea sa „Eu așa cum aș vrea să fiu”, John Ortberg arată că „păcatul tipic” este cel de care ești atras de obicei. Asta nu înseamnă că nimeni altcineva nu-l mai comite în afară de tine, ci că tu ești vulnerabil în acel domeniu. De obicei tiparul gândirii tale este legat de tiparul darurilor tale. Darurile și pasiunile tale pot indica domeniile tale de vulnerabilitate. De exemplu, extrovertiții care au abilitatea de a-i inspira și de a-i încuraja pe alții sunt uneori înclinați spre bârfă. Oamenii cărora le place să-i învețe pe alții pot fi tentați să se simtă superiori și să-i privească pe ceilalți de sus. Oamenii care sunt spontani și au un mare apetit pentru viață se luptă deseori cu impulsul de a controla… iar cei ce știu să asculte pot deveni facilitatori pasivi. Optimiștii sunt deseori predispuși la negare. Mitologia greacă vorbește despre Nemesis („cea de care nimeni nu poate scăpa”). „Nemesisul” tău este ca tine în aproape toate aspectele, cu excepția faptului că este versiunea ta ruinată. Pentru că există o relație între cea mai bună și cea mai rea versiune a ta, în multe domenii ale vieții îți ești propriul tău dușman. Iar ceea ce au în comun cele două versiuni este faptul că ambele fac parte din tine. De ce ne ajută să știm lucrul acesta? Deoarece conștientizarea și sensibilitatea față de propriile tale păcate tipice sunt primii pași spre construirea unei apărări. Avem o capacitate uimitoare de a ne autoamăgi și de-a ne autojustifica. Adresându-se credincioșilor indiferenți și cu inimă rece ai Bisericii de pe urmă, Domnul Isus le-a spus că au nevoie de „doctorie pentru ochi, ca să-și ungă ochii, și să vadă.” (Apocalipsa 3:18). Concluzie: Roagă-te pentru eliberare, și Dumnezeu o va aduce!

DUMNEZEU POATE FOLOSI CEEA CE AI

„Ce ai în mână?” (Exodul 4:2)

     Citim primele 3 versete din Exodul 4: „Moise a răspuns și a zis: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: „Nu ți S-a arătat Domnul!” Domnul i-a zis: „Ce ai în mână?” El a răspuns: „Un toiag.” Domnul a zis: „Aruncă-l la pământ.” El l-a aruncat la pământ și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe.” Pentru noi, care suntem obsedați de control, e înspăimântător și împotriva firii să ne aruncăm toiagul, lucrul de care ne sprijinim. Dar atâta timp cât ne ținem de acel „toiag” și încercăm să-l controlăm, Dumnezeu nu-l poate folosi. În jocul de golf, când un amator dorește să trimită mingea mai departe, el ține de crosă mai strâns, dar efectul este contrar. Cheia unei aruncări lungi este slăbirea mânerului. Toiagul lui Moise a reprezentat identitatea și siguranța lui. Era mijlocul prin care își câștiga existența ca păstor și metoda prin care se apăra și își proteja turma. Așa că atunci când Dumnezeu i-a zis să-l arunce la pământ, i-a cerut practic să renunțe la ceea ce era și la ceea ce avea Moise. Întrebare: Care este lucrul la care nu ești dispus să renunți? Răspuns: Nu tu controlezi ceea ce ai, ci lucrul la care nu vrei să renunți te controlează pe tine. Dacă nu-l lași din mână, toiagul tău rămâne pentru totdeauna un simplu toiag. Însă dacă ai curajul să-l dai lui Dumnezeu, poate deveni o unealtă a puterii Sale miraculoase. Ce ai în mână astăzi? Te poți sprijini pe acel lucru și să vezi ce poți face tu, sau îl poți lăsa din mână și să vezi ce poate face Dumnezeu! Astăzi, lasă-L pe Dumnezeu să folosească ceea ce ai!

ÎNCREDE-TE ÎN DUMNEZEU ȘI MERGI PRIN CREDINȚĂ (2)

„Să nu te uiți înapoi…” (Geneza 19:17)

     Odată, în Indiile Occidentale, cinci nave, dintre care una britanică, erau ancorate în port, când s-a dezlănțuit o furtună năprasnică. Căpitanul britanic a ridicat imediat ancora și a pus vasul în mișcare, navigând în întâmpinarea ei. După două zile, zdruncinat, dar încă teafăr, s-a întors în port și a descoperit că vapoarele care nu ridicaseră ancora de teama furtunii fuseseră toate aruncate pe uscat și distruse. Generic vorbind, în calitate de lider, cea mai bună metodă de a avansa este să înfrunți provocările cu fruntea sus, și „să nu te uiți înapoi.” Autorul Jon Gordon subliniază cinci aspecte importante: 1) Cine ești poate determina o schimbare. Oamenii urmează mai întâi de toate liderul și apoi viziunea lui. 2) Totul se reduce la relații. Un pastor a spus: „Regulile fără relații duc la răzvrătire.” Poți implementa toate regulile din lume, dar dacă nu dezvolți o relație cu cei pe care îi conduci, ei se vor revolta. 3) Nu e important numai ce faci tu, ci și ce îi inspiri, îi încurajezi și îi împuternicești pe ceilalți să facă. Tu aduci la lumină tot ce e mai bun în oameni prin faptul că le împărtășești ce e mai bun din tine. 4) Fii un lider optimist, entuziast și cu energie pozitivă. Ferește-te de negativism și învață-i pe oameni să se concentreze asupra soluțiilor, nu asupra nemulțumirilor. 5) Recunoaște că nu ai toate răspunsurile, și formează o echipă de oameni care fie au răspunsurile, fie le vor găsi. 6) Acceptă faptul că succesul este un proces, nu o destinație. John Wooden, legendarul antrenor de baschet, a recunoscut că victoria este vlăstarul leadershipului, al muncii în echipă, al concentrării, al dedicării și al implementării lucrurilor elementare. Deci, înfruntă provocările și (cum i-a spus îngerul lui Lot) „nu te uita înapoi!”

ÎNCREDE-TE ÎN DUMNEZEU ȘI MERGI PRIN CREDINȚĂ (1)

„Intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25:21)

Nicole Unice, responsabilă cu lucrarea cu și pentru femeile din Biserica Speranța, spunea: „Există idei care știu că vor fi folositoare și cu toate acestea ezit să le împărtășesc sau să visez prea departe. Dacă nu funcționează? Sau dacă nu vor fi pe placul oamenilor? Dacă superiorii mei le vor critica? Într-o zi am mâzgălit pe unul din pereții biroului meu: Și ce dacă nu va funcționa? Întrebare: Ce ai tânjit să faci și nu ai încercat, pentru că ți-a fost teamă să nu dai greș? Care sunt programele pe care le mai ții în viață, chiar dacă nu servesc nimănui? Ce tehnologie eviți? Cărei lecții te sustragi pentru că te simți bătrân și ruginit? Dacă nu vezi nimic la orizont ce ar putea da greș, ai dat deja greș ca lider. Dacă nu mergi în direcția inovației și a creativității, vei atrage în permanență aceleași persoane. Când începi să îndeplinești „sarcinile pe care ți le-a dat Dumnezeu” va trebui să lărgești granițele și să încerci lucruri care s-ar putea să eșueze.” John Mason scrie: „Nu-ți fie teamă de eșec. Cine nu greșește nu crește. Când oamenii de succes încetează să mai crească și să învețe este pentru că devin din ce în ce mai puțin dispuși să își asume riscul eșecului. Eșecul este o amânare, nu o înfrângere. O ocolire temporară, nu o stradă înfundată. Cu toții facem greșeli – mai ales cei care fac ceva. Cum spune Pavel: „Dumnezeu… ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos!” (1 Corinteni 15:57), iar eșecul este deseori primul pas spre biruință. Dacă nu ești dispus să-ți asumi riscul, nu vei avea șansa de a reuși!” Roagă-te azi pentru curajul de a păși prin credință, și asumă-ți riscul!

ÎNCREDE-TE ÎN DUMNEZEU ȘI MERGI PRIN CREDINȚĂ (1)

„Intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25:21)

     Nicole Unice, responsabilă cu lucrarea cu și pentru femeile din Biserica Speranța, spunea: „Există idei care știu că vor fi folositoare și cu toate acestea ezit să le împărtășesc sau să visez prea departe. Dacă nu funcționează? Sau dacă nu vor fi pe placul oamenilor? Dacă superiorii mei le vor critica? Într-o zi am mâzgălit pe unul din pereții biroului meu: Și ce dacă nu va funcționa? Întrebare: Ce ai tânjit să faci și nu ai încercat, pentru că ți-a fost teamă să nu dai greș? Care sunt programele pe care le mai ții în viață, chiar dacă nu servesc nimănui? Ce tehnologie eviți? Cărei lecții te sustragi pentru că te simți bătrân și ruginit? Dacă nu vezi nimic la orizont ce ar putea da greș, ai dat deja greș ca lider. Dacă nu mergi în direcția inovației și a creativității, vei atrage în permanență aceleași persoane. Când începi să îndeplinești „sarcinile pe care ți le-a dat Dumnezeu” va trebui să lărgești granițele și să încerci lucruri care s-ar putea să eșueze.” John Mason scrie: „Nu-ți fie teamă de eșec. Cine nu greșește nu crește. Când oamenii de succes încetează să mai crească și să învețe este pentru că devin din ce în ce mai puțin dispuși să își asume riscul eșecului. Eșecul este o amânare, nu o înfrângere. O ocolire temporară, nu o stradă înfundată. Cu toții facem greșeli – mai ales cei care fac ceva. Cum spune Pavel: „Dumnezeu… ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos!” (1 Corinteni 15:57), iar eșecul este deseori primul pas spre biruință. Dacă nu ești dispus să-ți asumi riscul, nu vei avea șansa de a reuși!” Roagă-te azi pentru curajul de a păși prin credință, și asumă-ți riscul!

NUMELE TĂU ESTE SCRIS ÎN CARTE?

„Nimic întinat… ci numai cei scriși în cartea vieții Mielului.” (Apocalipsa 21:27)

     Într-o noapte de aprilie a anului 1912, Titanicul, cel mai mare vapor de pasageri din lume și considerat de mulți „imposibil de scufundat”, a lovit un iceberg și a naufragiat în apele înghețate ale Atlanticului. În urma dezastrului, imaginea din fața biroului White Star Line din Liverpool a fost una de neliniște și durere, întrucât prietenii și rudele celor aflați la bordul vasului au luat cu asalt clădirea. Pe ambele laturi ale intrării principale erau lipite afișe. Pe o parte scria: „SE ȘTIE CĂ AU FOST SALVAȚI” (și urmau liste), iar pe cealaltă: „SE ȘTIE CĂ AU DISPĂRUT” (și urmau liste) Din când în când ieșea un oficial al companiei cu o foaie pe care era trecut numele încă unui pasager. Când ridica hârtia, o tăcere mormântală se lăsa peste mulțimea de oameni, căci cei dragi ai celor dispăruți așteptau să vadă pe ce parte va fi scris numele. În ziua în care a fost răstignit Domnul Isus, Dumnezeu S-a uitat din cer și a scris „SE ȘTIE CĂ A FOST SALVAT” pe cruce. Apoi a început să scrie nume în „Cartea vieții Mielului”… Și mesajul crucii nu s-a schimbat! Nu trebuie să fii cărturar ca să înțelegi lucrul acesta. De fapt, majoritatea celor care vin la Hristos nu cunosc prea multe din Biblie. Tot ce știu este că au nevoie de un Salvator și că Dumnezeu îi iubește. Tot ce-ți trebuie, pentru a primi viața veșnică, este să te pocăiești de păcat și să te încrezi în Domnul Isus. În clipa în care faci asta, Dumnezeu îți scrie numele în „cartea vieții Mielului” și devii membru al familiei Sale, cu loc garantat în ceruri. Lucrul acesta ți se poate întâmpla chiar astăzi, dacă vrei. Mă rog pentru tine, așa să-ți ajute Dumnezeu!