ÎNFIAT DE DUMNEZEU (1)

„Ați primit un duh de înfiere” (Romani 8:15)

     Biblia spune: „ați primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava! adică: Tată!” Însuși Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Și, dacă suntem copii, suntem și moștenitori: moștenitori ai lui Dumnezeu, și împreună moștenitori cu Hristos” (v. 15-17). Părinții adoptivi știu cum este să ai un gol în inimă, să cauți, să pleci într-o misiune, să-ți asumi responsabilitatea pentru un copil cu un trecut tulbure și un viitor nesigur. Asta a făcut Dumnezeu pentru tine. Știind foarte bine necazul în care te vei afla și care va fi costul, El te-a căutat, te-a găsit, a plătit prețul pentru tine, te-a luat acasă, ți-a dat numele Lui și dreptul de a-L numi „Ava”, care înseamnă „tati”, un termen folosit pentru a alinta. Înfierea nu este ceva ce câștigi, e un dar pe care-l primești. Pe părinții adoptivi nu-i vei auzi niciodată spunând: „am dori să o înfiem pe micuța Maria, dar mai întâi dorim să știm – are casă, bani pentru taxa școlară, mașină să meargă dimineața la școală și haine pe care să le poarte zi de zi?” Agenția de adopție ar spune: „stați puțin, nu o înfiați pentru ceea ce are, ci pentru ceea ce are nevoie. Ea are nevoie de dragoste, de speranță, de o casă și de un viitor”. Duhul înfierii nu se câștigă, se primește prin credință. E un lucru important, căci dacă nu-l poți câștiga prin eforturile tale, nu-l poți pierde din cauza faptelor tale rele. Ce asigurare! Și iată ceva și mai bun; ești „moștenitorul” a tot ce deține Tatăl. Asta înseamnă că nu vei avea niciodată o nevoie pe care El să n-o poată sau să nu dorească s-o împlinească. Cum ți se pare?