IAIR (1)

„Iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaş al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus…” (Luca 8:41)

     Iair avea un nivel social ridicat, fiind aproximativ de rangul unui primar sau al unui episcop. Dar când copilul tău trece printr-o boală gravă, oricât de mare ți-ar fi statutul sau celebritatea, nu-ți folosește la nimic! Iair nu a fost singurul părinte care a alergat la Isus când necazul a bătut la ușa casei sale. O mamă cananeancă, venită din ținuturile acelea, s-a năpustit spre Isus strigând: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.” (Matei 15:22). Tatăl unui băiat posedat a căutat și el ajutor la ucenici. Și pentru că ei nu au reușit să i-l dea, el s-a întors la Isus… Căruia, cu ochii plini de lacrimi, I-a spus: „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!” (Marcu 9:24). În fiecare caz, Domnul Isus a răspuns pozitiv. Nu a întors spatele nimănui. Nici ție nu ți-l va întoarce! La urma urmelor, copiii tăi sunt mai întâi copiii Lui. Psalmistul a spus: „Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El.” (Psalmul 127:3). Pe lângă darul mântuirii, copiii sunt „o moștenire de la Domnul.” Și chiar dacă sunt ai tăi, totuși Îi aparțin Lui. El ocrotește și Se îngrijește de cei ce sunt ai Săi. Asemeni fiului risipitor, poate și ei au încălcat toate poruncile lui Dumnezeu și ți-au frânt inima. Dar rugăciunile tale sunt ceea ce-i oferă lui Dumnezeu invitația și deschid ușa prin care El poate reintra în viața lor. Dragostea tatălui care l-a atras pe fiul risipitor înapoi acasă îl va aduce și pe copilul tău înapoi. Ce i-a spus lui Iair în acea zi îți spune și ție astăzi: „Nu te teme; crede numai!…” (Luca 8:50).  

O RUGĂCIUNE PENTRU A AFLA VOIA LUI DUMNEZEU

„Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau” (Psalmul 139:16)

     Psalmistul a scris: „Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor!” (v. 16-17). Dacă dorești să cunoști voia lui Dumnezeu pentru viața ta, roagă-te, în felul acesta: „Doamne, Tu mă cunoșteai deplin înainte de a mă naște măcar și Tu m-ai modelat și m-ai pregătit pentru un scop. Dă-mi, te rog, o viziune clară a tot ceea ce vrei să faci în și prin viața mea. Am nevoie să înțeleg „nemărginita mărime a puterii Tale” (Efeseni 1:19) pentru a putea împlini planul Tău (vezi 2 Corinteni 9:14). Arată-mi darurile pe care le-ai pus în mine și modul în care le pot dezvolta și folosi pentru slava Ta (vezi Romani 12:6). Ajută-mă să am gânduri mărețe și să mă rog cu îndrăzneală (vezi Efeseni 3:20). Vreau să fiu deschis și disponibil pentru tot ce ai pregătit tu pentru mine, și să nu pierd binecuvântările, pentru că nu sunt pregătit să le primesc. Ajută-mă să nu păstrez lucruri sau relații care nu sunt de la Tine. Vreau să fac voia Ta cu toată inima mea (vezi Psalmul 40:8). Numai Tu, Doamne, știi cine și ce este potrivit pentru mine. Ajută-mă să-Ți aud glasul și dă-mi harul și curajul de a urma călăuzirea Ta atunci când îmi este teamă (vezi Ioan 10:4). Fie ca dorințele inimii Tale să devină dorințele inimii mele. Mărește-mi credința că Tu vrei și poți să folosești ceea ce sunt și am, și că le vei înmulți mai mult decât pot spera… În Numele lui Isus mă rog, Amin.”

LOCUL TĂU DE ADĂPOST

„Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire” (Psalmul 32:7)

     Ți-ai imaginat vreodată că fugi de tot stresul cotidian cauzat de lumea high-tech (tehnologia înaltă, n.tr.)? Cu siguranță că există pe pământul acesta un loc în care ritmul este mai lent și traiul este mai ușor. Acest vis a motivat un cuplu să se mute, în anii 1940, pe insula Guadalcanal din Marea de Corali. Dar după doi ani a izbucnit războiul din Pacific, iar cei doi au ajuns să fie martori la lupte duse în curtea din fața casei lor! Unde poți pleca pentru a scăpa de zgomotul și de învălmășeala vieții de la oraș? Ce zici de insulița din Caraibe numită Grand Cayman? Cei ce-și petrec acolo vacanța spun că acest loc seamănă cel mai bine cu paradisul pe pământ. Locuitorii acestei insule nu plătesc taxe. Apa dimprejurul insulei este calmă și caldă și orhideele cresc peste tot. Sună bine, nu-i așa? Dar există și riscuri. Studiile medicale au descoperit că există două afecțiuni serioase de care suferă cetățenii din Grand Cayman: hipertensiunea și nevroza anxioasă. Viața pe o plajă de vis nu este întotdeauna ceea ce pare a fi. Să fie adevărat că stresul și presiunile cu care ne luptăm vin de fapt din interior? Da. Ele ne vor contamina oriunde-am trăi, până când vom învăța să facem față circumstanțelor așa cum sunt ele. Iată concluzia lui David: „Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire. „Eu, zice Domnul, te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.” (v. 7-8).

CUM SĂ EVITĂM STAGNAREA ÎN CĂSNICIE

„Uitându-se pe fereastră a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca.” (Geneza 26:8)

     Pe vremuri, când corăbiile de lemn depindeau de vânt pentru a naviga, marinarii aveau destule motive de îngrijorare: pirații, furtunile, bolile… Dar deseori cea mai mare teamă a lor era „calmul ecuatorial” – o zonă din apropierea Ecuatorului, caracterizată de vânturi line, care își schimbau direcția foarte încet. Rezervele de hrană și de apă se goleau în timp ce pluteau zile sau chiar săptămâni, așteptând să bată briza care să-i pună din nou în mișcare. Noi vorbim despre „a-i lua cuiva apa de la moară”, ceea ce înseamnă că ne-am pierdut avântul și că avem nevoie de ceva care să ne pună din nou pe cale. Căsnicia noastră nu-și pierde avântul peste noapte, ci în decurs de luni și ani de insensibilitate și neglijare. Nu trebuie să treci prin așa ceva! În cartea sa „Dragostea creativă”, autorul Doug Fields scrie: „Iubirea soțului sau a soției tale poate schimba aceste tipare și poate fi foarte plăcută. Nu există o reparație rapidă a unei căsnicii care stagnează, firește, dar poți lăsa scuzele deoparte și poți începe să-ți dai din nou întâlniri cu iubitul tău soț sau cu iubita ta soție.” Dumnezeu a acuzat astfel biserica din Efes: „ţi-ai părăsit dragostea dintâi.” (Apocalipsa 2:4). Apoi le-a spus cum pot remedia situația: „pocăieşte-te, şi întoarce-te la faptele tale dintâi” (v. 5). Temându-se că regele Abimelec îl va ucide și o va lua pe soția lui, pe Rebeca, Isaac a mințit și a spus că este sora lui. Ce l-a dat de gol? Regele Abimelec s-a uitat pe fereastră și „a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca.” Dragostea i-a salvat viața și căsnicia, și la fel de valabil poate fi și-n cazul tău!

EȘECUL TE POATE CONDUCE LA VICTORIE

„Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!” (1 Corinteni 15:57)

     Uneori ceea ce pare a fi un eșec se poate transforma într-o mare victorie! Nu există o ilustrare mai bună a acestui fapt decât Vinerea Mare. În sâmbăta dintre Vinerea Mare și Duminica Învierii, totul părea pierdut. Dar lucrurile sunt pierdute doar atunci când Dumnezeu spune că-s pierdute! Cea mai mare victorie spirituală din istorie a fost câștigată sub auspiciile a ceea ce părea a fi cea mai mare înfrângere. Dar după trei zile de la răstignire, Domnul Isus a ieșit afară din mormânt. Și pentru că ești un copil răscumpărat al lui Dumnezeu, aceeași putere trăiește în tine astăzi. „Dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său care locuieşte în voi.” (Romani 8:11). În împărăția lui Dumnezeu, eșecul nu este niciodată final. Nu, dacă crezi în Înviere! Poate că nu vei câștiga toate luptele spirituale, însă războiul a fost câștigat odată pentru totdeauna! Victoria a fost pecetluită în urmă cu două mii de ani, când Domnul Isus a rupt sigiliul de pe mormânt. A fost lovitura decisivă dată morții. Pavel scrie: „Totuşi în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” (v. 37). Astăzi, ești mai mult decât biruitor (în toate aceste lucruri) datorită a ceea ce a realizat Hristos pentru tine. Da, vei întâlni obstacole. Dar ține minte: fără răstignire, nu poate exista înviere. Așadar, când ai un obstacol pe drum, nu face un pas înapoi, pentru că Dumnezeu îți pregătește revenirea.

CUM SĂ-I FACI PE OAMENI SĂ TE ASCULTE (2)

„Iosif a căpătat mare trecere înaintea stăpânului său” (Geneza 39:3)

     Cea de-a doua recomandare de care ai nevoie dacă dorești ca lumea să te asculte este, după discernământ, succesul. Credibilitatea nu vine doar din cunoaștere; ea vine și în urma rezultatelor. Când oamenii vor să aibă succes, ei caută sfat de la cei ce au realizat efectiv ceva. Când ești o persoană de succes, mereu vor exista oameni care vor dori să te asculte. Și dacă ai o istorie dovedită într-un domeniu în care și ei doresc să reușească, credibilitatea ta va depăși orice margini. Așadar, de ce ai nevoie pentru a fi o persoană de succes? De multe lucruri diferite. Iată câteva: 1) Conduită. Toți ne dorim să avem succes, dar puțini sunt dispuși să plătească prețul. Tu îți determini nu viitorul, ci comportamentul, și acesta îți determină viitorul. Secretul stă în rutina ta zilnică. Pentru a avea succes, trebuie să te obișnuiești să faci ceea ce persoanele care nu au succes nu fac. 2) Oportunitate. O persoană de succes câștigă ceva și din piatră seacă! Ea nu-și limitează eforturile doar la orele în care soarele este sus pe cer. Ea recunoaște faptul că succesul necesită aspirație, inspirație și transpirație. 3) Perseverență. Succesul înseamnă să te ridici în picioare de fiecare dată când cazi. Omul de știință și inventatorul Louis Pasteur a spus: „Să vă spun secretul care m-a condus spre atingerea obiectivului meu: toată puterea mea a fost în tenacitatea mea.” 4) Dumnezeu. Abraham Lincoln a spus: „Eu cred că voia lui Dumnezeu prevalează; fără El, încrederea omului este în zadar; fără asistența Persoanei divine, eu n-am cum să reușesc; iar cu ajutorul Său, n-am cum să eșuez!” Dumnezeu l-a ajutat pe Iosif să capete „mare trecere înaintea stăpânului său”… și dorește să facă același lucru și pentru tine!

CUM SĂ-I FACI PE OAMENI SĂ TE ASCULTE (1)

„Gloata cea mare Îl asculta cu plăcere” (Marcu 12:37)

     Aflăm din Scriptură că Mântuitorul Isus era apreciat, și că mulțimile de oameni îi sorbeau cuvintele. Oare de ce? Pentru că vorbele Sale se fundamentau pe câteva calități extrem de importante, vădite în: caracterul Său, comportamentul Lui și preocuparea Sa pentru alții. Pe scurt, Domnul Isus Și-a câștigat dreptul de a vorbi. Dar tu? A-i face pe oameni să te asculte cere discernământ. Când ceea ce spui tu ajută cu adevărat pe cineva, stabilești o conexiune. Benjamin Franklin, una dintre cele mai admirate personalități din istoria Americii și cunoscut pentru înțelepciunea sa, a avut o carieră remarcabilă. Interesant e că el nu a avut parte de cine știe ce educație formală. A mers la școală numai doi ani, dar cu toate acestea a fost foarte respectat, datorită cunoștințelor sale și discernământului dezvoltat. Cititor lacom și dornic de cunoaștere din punct de vedere intelectual, el a devenit expert într-un număr remarcabil de domenii: editare și publicare, politică, activism politic, științe și diplomație. A fost un inventator și-un vizionar, girând sprijinirea Franței în timpul Revoluției, înființând prima bibliotecă publică din America, fiind primul președinte al Societății Filosofice Americane, contribuind la redactarea Declarației de Independență. Biograful Walter Isaacson l-a numit pe Franklin „cel mai realizat american al timpurilor sale și omul cu cea mai mare influență în inventarea tipului de societate ce avea să devină America.” Oamenii aveau sentimentul unei conexiuni când Franklin își împărtășea înțelepciunea. Iată cum ți se aplică ție lucrul acesta: când îi iubești pe oameni, muncești din greu, studiezi, te dezvolți și îți împărtășești experiența într-un domeniu dat, oamenii vor învăța să te respecte și să te asculte. Și când vine vorba de ascultare, nu primești ceea ce pretinzi, ci primești ceea ce câștigi!

ÎNVAȚĂ SĂ LUCREZI CU ALȚII!

„Să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire… să fiţi uniţi în chip desăvârşit într-un gând şi o simţire.” (1 Corinteni 1:10)

     Există o legendă despre un stol de prepelițe aciuat la marginea unei păduri. Păsările ar fi fost fericite acolo dacă nu ar fi existat dușmanul, care prindea prepelițele. Acesta le imita cântecul, iar apoi, când se strângeau laolaltă, arunca peste ele o plasă, le punea în coșul de vânătoare și le ducea la piață. În cele din urmă, prepelița cea bătrână și înțeleaptă a zis: „Frați și surori, am un plan. Când vânătorul aruncă peste noi plasa, trebuie să ne scoatem fiecare capul printr-o gaură a plasei și să începem să dăm din airipi. Astfel ne vom putea ridica ca o singură prepeliță și vom zbura cu plasă cu tot.” Păsările au fost toate de acord și în ziua următoare, au făcut exact lucrul acesta, scăpând din capcana vânătorului. Când soția vânătorului l-a întrebat: „Unde sunt prepelițele ca să le ducem la piață?” el a răspuns: „Când s-au strâns toate laolaltă, nu le-am mai putut opri!” Scriind bisericii din Corint, apostolul Pavel a spus: „să n-aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi uniţi în chip desăvârşit într-un gând şi o simţire. Căci, fraţilor, am aflat despre voi de la ai Cloei, că între voi sunt certuri.” Succesul oricărei acțiuni necesită moartea eului individual și a interesului propriu. Așadar, când se face o greșeală, refuză să învinovățești pe cineva. Fii iertător și nu lăsa ca ofensa să degenereze în amărăciune. Oferă laude celorlalți membri ai echipei pentru calitățile lor, și oferă-le ajutor în domeniile în care sunt slabi. Fii conștient, demn de încredere și păstrează-ți atenția asupra scopului final. Când învățăm să lucrăm împreună, nimic nu ne poate opri!

ALĂTURĂ-TE BISERICII VICTORIOASE A LUI HRISTOS! (3)

„Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă…” (2 Corinteni 5:17)

     Nimic de-a lungul istoriei nu se compară cu ceea ce au realizat misionarii creștini. Cu peste o sută de ani în urmă, un cercetător și scriitor care se întorcea dintr-o călătorie în jurul lumii, a descoperit că în ziarele londoneze, misiunile și misionarii erau bombardați de critici. Așa că a trimis o scrisoare ziarelor în apărarea misiunilor. El a spus că transformarea triburilor sălbatice din insulele din Pacificul de Sud a fost un lucru de netăgăduit și că a nu face lumină în această privință este o crimă îngrozitoare: „Este o mare absurditate ca un călător să uite aceste lucruri; căci dacă se întâmplă să fie pe cale să naufragieze pe o coastă necunoscută, se va ruga cu cea mai mare ardoare ca misionarii să fi trecut pe acolo.” Autorul acelei scrisori nu a fost nimeni altul decât Charles Darwin. Și după întoarcerea sa din călătoria în jurul lumii, a fost transformat. Să ne gândim la papuași, unul dintre triburile aborigene din Noua Guinee. Misionarii din Olanda au început să lucreze cu ei și în 1860, primele roade ale Noii Misiuni Olandeze au fost văzute când un bărbat, pe nume Nathanael Pepper, unul dintre aborigeni, l-a primit pe Hristos. Câțiva ani mai târziu, când s-au convertit sute de aborigeni, școala papuașilor a câștigat premiul întâi la competițiile academice dintre cele o mie două sute de școli coloniale din Noua Olandă. Asta da, iscusință! Scepticii au construit câteva leprozerii, spitale și orfelinate, dar urmașii lui Isus Hristos sunt oamenii cu cel mai mare impact asupra lumii!

ALĂTURĂ-TE BISERICII VICTORIOASE A LUI HRISTOS! (2)

„Poate că el a fost despărţit de tine, pentru o vreme, tocmai ca să-l ai pentru veşnicie, dar nu ca pe un rob, ci… ca pe un frate” (Filimon 1:15-16)

     Ce a determinat până la urmă sfârșitul sclaviei? Evanghelia lui Isus Hristos. Să ne uităm împreună la scrisoarea pe care i-a scris-o Pavel lui Filimon. Un rob fugar a fost aruncat într-o închisoare romană împreună cu Pavel, iar Pavel l-a convertit la Hristos. Când robul acela a fost eliberat, Pavel l-a trimis înapoi la proprietarul său Filimon. Obiceiul acelor vremuri era ca sclavii care au fugit și care au fost prinși să fie omorâți. Dar și Filimon devenise creștin, un alt convertit al apostolului, iar Pavel l-a sfătuit să-l primească „nu ca pe un rob, ci mult mai pe sus decât pe un rob: ca pe un frate.” În acea nouă relație de frăție, sclaviei i s-a prevestit sfârșitul. Să mergem mai departe spre zilele lui William Wilberforce, care a fost convins că este păcătos și s-a convertit în urma predicii lui John Wesley. Wilberforce, un om slab și cocoșat, a devenit unul din cei mai puternici membri ai Parlamentului. Simțind focul Evangheliei și al libertății oferite de Hristos, Wilberforce și-a folosit toată energia și elocvența răsturnării odiosului comerț cu sclavi africani. Succesul lui în abolirea sclaviei în tot Imperiul Britanic a dus la agitație și la acțiuni similare în Statele Unite. De fapt, prin proclamările care au răsunat de la amvoanele bisericilor, în toate statele nordice, au luat ființă partidele aboliționiste și au reușit să distrugă sclavia odată pentru totdeauna. Așadar, prin biserică s-a eradicat sclavia. Domnul Isus a venit „să tămăduiască pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiască robilor… slobozirea” (Luca 4:18). Ești tu membru al Bisericii răscumpărate și eliberatoare a lui Hristos? Dacă nu, te poți înrola astăzi!