GÂNDIREA SUB CĂLĂUZIREA DUHULUI SFÂNT

„Noi însă avem gândul lui Hristos.” (1 Corinteni 2:16)

     Biblia spune: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său.” (1 Corinteni 2:9-10). Îl „iubești” tu pe Dumnezeu? Dacă-L iubești, El îți va descoperi gândurile Sale. Ce privilegiu, ce avantaj! Apostolul Pavel scrie: „vorbim despre ele nu cu vorbiri învățate de la înțelepciunea omenească, ci cu vorbiri învățate de la Duhul Sfânt” (1 Corinteni 2:13). Nu face greșeala de a limita „lucrurile spirituale” la rugăciune, citirea Bibliei și activitățile de la biserică. Această promisiune se aplică tuturor domeniilor din viața ta, inclusiv familiei, finanțelor, carierei etc. Biblia spune: „Noi… avem gândul lui Hristos.” Asta înseamnă că atunci când te confrunți cu o problemă, te poți ruga: „Doamne, ajută-mă să văd lucrurile așa cum le vezi Tu!” Când trebuie să iei o decizie importantă, te poți ruga: „Doamne, descoperă-mi ceea ce nu știu și învață-mă ce trebuie să învăț, așa încât decizia mea să fie după voia Ta și spre binele tuturor celor implicați!” În loc să-L îngrădești pe Dumnezeu în biserică și în așa-numitele „activități spirituale,” cere-I ajutorul în toate domeniile din viața ta. Psalmul 46:10 spune: „Opriți-vă, și să știți că Eu sunt Dumnezeu.” Asta înseamnă că trebuie să te oprești suficient de mult timp ca El să pună gândurile Sale în mintea ta. Când se întâmplă lucrul acesta – și se va întâmpla! – nu vei mai dori niciodată să gândești altfel!

DUMNEZEU LUCREAZĂ ÎN VIAȚA TA

„El știe ce cale am urmat; și, dacă m-ar încerca, aș ieși curat ca aurul.” (Iov 23:10)

     E o greșeală să te compari cu alții, deoarece Dumnezeu are un plan unic și personal pentru tine. Metodele Sale pot părea uneori ciudate, iar pregătirea prea laborioasă, dar rezultatele dovedesc întotdeauna că așteptarea se justifică. El Își împlinește planul în viața noastră fără șiretlicuri și înșelătorii, și tot ce ne cere nouă să facem este să ne încredem în El și să-L ascultăm. E foarte simplu. În mijlocul suferinței și necazurilor sale nespus de mari, haideți să vedem care sunt cele trei lucruri pe care le-a spus Iov despre Dumnezeu: 1) „El știe ce cale am urmat.” Calea pe care te afli astăzi este cea pe care a ales-o Dumnezeu pentru tine și El nu greșește niciodată. Și chiar și atunci când nu știi unde este El, Dumnezeu știe unde ești tu, pentru că El nu-și ia niciodată privirea de la tine. 2) „Dacă m-ar încerca.” (în versiunea în limba engleză, se folosește adverbul temporal „când” și nu conjuncția „dacă”). Cuvântul „când” înseamnă că Dumnezeu a stabilit un moment în care te va pune la încercare și un moment în care te va scoate din încercare. Nu-i așa că te bucuri că El este Cel care te încearcă, și nu oamenii? Ai avea încredere în altcineva, în afară de El, să te treacă cu bine prin acest proces al învățării? Bineînțeles că nu! 3) „Aș ieși curat ca aurul.” Când Dumnezeu vrea să te treacă prin foc și să te curețe de impuritățile din viața ta, vei străluci ca aurul curat și prețios. Procesul precedă întotdeauna promisiunea. Când zgura a fost dată la o parte și când teama a fost înlăturată, unii s-ar putea întreba cum de-a ieșit un asemenea vas dintr-un material atât de slab. S-ar putea întreba și dacă ești aceeași persoană! Și când te vor întreba, să le răspunzi: „Nu!” Pentru că tu ești acum o persoană în viața căreia lucrează Dumnezeu!

TIMP DE REFLECȚIE (3)

„Dacă ar fi… înțelepți… s-ar gândi la ce li se va întâmpla” (Deuteronomul 32:29)

     Dacă scopul tău este creșterea personală, atunci trebuie să-ți faci timp pentru gândirea reflexivă. Așadar: 1) Dă la o parte tot ceea ce îți distrage atenția. Reflecția și distragerea nu se pot amesteca. Reflecția necesită solitudine. Nu este ceva ce poți face lângă televizor, în timp ce sună telefonul sau stând cu copiii în aceeași încăpere. Tu spui: „Dar nu am timp să reflectez!” Toți avem aceleași 168 de ore într-o săptămână. Dacă petreci numai una din ele reflectând, vei fi uimit cât de mult se va îmbogăți viața ta. 2) Revizuiește-ți calendarul sau agenda în mod regulat. Majoritatea oamenilor folosesc calendarul ca pe un instrument de planificare, ceea ce și este. Dar puțini sunt cei care îl folosesc ca pe un instrument al gândirii reflexive. Totuși, ce te-ar putea ajuta mai bine să revizuiești unde ai fost și ce ai făcut, dacă nu o agendă sau un jurnal? Aceste două lucruri îți aduc aminte de modul în care ți-ai petrecut timpul. Ele arată dacă activitățile tale se potrivesc cu prioritățile tale. Ele te ajută să vezi dacă faci progrese. Ele îți oferă șansa de a-ți aduce aminte de activități la care poate nu ai avut timp să reflectezi înainte. Unele dintre cele mai valoroase gânduri ale tale s-au pierdut, poate, deoarece nu ți-ai alocat timpul necesar pentru reflecție. 3) Analizează-ți viața! Biblia spune: „Dacă ar fi fost înțelepți, ar înțelege, și s-ar gândi la ce li se va întâmpla.” Întreabă-te: „Mă aflu eu în procesul de creștere personală și în umblarea mea cu Dumnezeu? Îmi întăresc eu relațiile cu cei care contează în viața mea? Folosesc eu darurile și abilitățile pe care mi le-a dat Dumnezeu?” Când reflectezi la asemenea întrebări, viața ta se transformă în bine. Deci, fă-ți timp de reflecție!

TIMP DE REFLECȚIE (2)

„În ziua nenorocirii, gândește-te…” (Eclesiastul 7:14)

     Era digitală are mari avantaje. Prin e-mailuri, texte și diferite postări pe rețelele de socializare putem comunica rapid. Dezavantajul este că nu cultivă în noi dorința de-a gândi în profunzime asupra lucrurilor. Creșterea personală nu se poate obține la microunde; e nevoie de o coacere lentă la cuptor. Biblia ne spune: „În ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gândește-te că Dumnezeu a făcut și pe una și pe cealaltă.” Pentru că îți iei timp să reflectezi, în consecință: 1) Ai încredere atunci când trebuie să iei decizii. Ai luat vreodată o hotărâre pripită, și apoi te-ai întrebat dacă ai făcut ceea ce trebuia? Gândirea chibzuită te poate ajuta să diminuezi această îndoială. De asemenea, dobândești încredere pentru următoarea decizie. Odată ce ai reflectat asupra unei situații, data viitoare când te vei confrunta cu același lucru nu va mai trebuie să reiei fiecare pas al procesului de gândire. Vei avea indicatoare rutiere mentale, prin faptul că ai mai trecut pe acolo. 2) Îți limpezești imaginea de ansamblu. Gândirea chibzuită te încurajează să te întorci și să cântărești ceea ce ai făcut și ce ai văzut. Pentru a nu mai face aceeași greșeală din nou și din nou, trebuie să te oprești și să analizezi procesul care te-a dus acolo. Cu alte cuvinte, reflecția te ajută să vezi imaginea în ansamblul ei. 3) Vei transforma experiența pozitivă într-o experiență valoroasă. Se spune că învățăm din experiență. Nu, noi învățăm din experiențele evaluate. O experiență devine valoroasă atunci când ne informează și ne echipează. De aceea, rugăciunea și lecturarea zilnică a Scripturii sunt esențiale. În prezența lui Dumnezeu, vei înțelege lucruri pe care altfel nicăieri și niciodată nu le-ai înțelege!

TIMP DE REFLECȚIE (1)

„Iată că în trupul leului era… miere” (Judecători 14:8)

     Într-o zi, Samson s-a întâlnit cu un leu și l-a ucis. Biblia spune: „După câtva timp, s-a dus iarăși… și s-a abătut să vadă hoitul leului. Și iată că în trupul leului era… miere. A luat mierea în mână, și a mâncat-o pe drum.” (Jud. 14:8-9). Putem învăța o lecție de aici. Când îți pui timp deoparte să reflectezi, descoperi „mierea” în experiențele tale, iar folosind-o vei deveni mai puternic și mai înțelept! Când reflectezi, poți vedea lucrurile în perspectivă; câștigi o nouă apreciere pentru lucruri pe care nu le-ai observat până atunci. Puțini dintre noi au o perspectivă clară în focul evenimentelor. Majoritatea dintre noi care a supraviețuit unei experiențe traumatizante evită cu orice preț să ajungă în situații similare. Lucrul acesta poate lăsa în urmă chestiuni nerezolvate, care ne leagă de mâini și de picioare. Gândirea reflexivă ne ajută să ne distanțăm de emoțiile intense ale unei experiențe și să o vedem dintr-o perspectivă diferită. Firește, acest proces reprezintă unul din primii pași pe care trebuie să-i facem pentru a scăpa de bagajul emoțional. Președintele George Washington a făcut următoarea precizare: „Nu trebuie să privim în urmă, dacă nu o facem pentru a extrage învățături utile din greșelile trecutului și cu scopul de a profita de experiența plătită cu un preț atât de mare.” Fiecare dintre noi  am fost modelați de experiențele, bune și rele, pe care le-am avut în viață. Lucrurile cu care refuzăm să ne confruntăm ne vor confrunta ele pe noi, deseori într-un mod dăunător. Ne comportăm conform problemelor nerezolvate. Dar când le scoatem la lumină și îi cerem lui Dumnezeu harul de a le confrunta în mod corect, ele își pierd puterea pe care o au asupra noastră.

TEAMA – O DOVADĂ FALSĂ CARE PARE REALĂ

„Mă încred în Dumnezeu, și nu mă tem de nimic” (Psalmul 56:4)

     David a zis: „Mă încred în Dumnezeu, și nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni?” Și David vorbea în cunoștință de cauză pentru că Dumnezeu l-a ajutat să doboare un leu, un urs și un uriaș. Se spune că un om se apropia de o fermă și tot la câțiva metri era câte un indicator pe care scria: „Feriți-vă de câine.” Când a ajuns în cele din urmă la fermă, a descoperit că era vorba de un câine mititel Chihuahua (rasă canină originară din Mexic, este unul din cei mai mici câini, ca dimensiune, din lume – n.tr.). „Vrei să-mi spui că acest cățeluș îi ține pe oameni departe?” a întrebat el. Fermierul a zâmbit și a spus: „Câinele nu, dar indicatoarele, da!” Teama răcnește ca un leu, dar de cele mai multe ori, când o confruntăm, e doar un câine Chihuahua! Adevărul este că te poți confrunta cu oricine sau cu orice, când știi că Dumnezeu ți-a făcut o promisiune ca aceasta: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: „Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!” (Isaia 41:13). Așa că, în loc să te temi pentru ce este mai rău, începe să-L crezi pe Dumnezeu pentru ce este mai bun. Și poți face asta dacă personalizezi promisiunile Sale: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine… Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.” (Isaia 41:10) „Știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.” (Romani 8:28). Nu lăsa teama să te conducă! În loc să cedezi în fața ei, bazează-te pe Cuvântul lui Dumnezeu, și crede că te va ajuta să treci cu bine de orice situație – și că te va face mai puternic!

E NEVOIE DE „INIMĂ”

„Poporul lucra cu inimă” (Neemia 4:6)

     În Statele Unite există un lanț celebru de parcuri naturale – SeaWorld, „Lumea mării”/„Lumi acvatice” – puncte de mare atracție turistică. Dacă te duci acolo, poți vedea (între altele) rațe pe patine cu rotile. Dar când te duci mai aproape, îți dai seama că rațele nu prea patinează din toată inima! Poate zâmbești, dar mulți oameni sunt la fel: doar se lasă duși de val. Nu fi unul dintre ei! Dacă vrei să ai o viață semnificativă, găsește o cauză mai mare decât tine însuți și investește tot ce ai pentru ea! Îți aduci aminte de istoria lui Neemia? El și-a riscat viața pentru a ridica din nou zidurile Ierusalimului. Deși s-a confruntat cu amenințări și cu obstacole, el a terminat lucrarea într-un timp record. Cum a fost posibil? „Poporul lucra cu inimă.” În Dicționarul Webster din 1828, „curajul” este definit drept însușirea care „ne ajută să facem față dificultăților și pericolului… fără teamă sau depresie.” Apoi, Webster adaugă cuvintele rostite de Moise atunci când i-a transferat lui Iosua conducerea poporului: „Întărește-te și îmbărbătează-te! Nu te înspăimânta… căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face.” (vezi Iosua 1:9) La vârsta de o sută douăzeci de ani, Moise le spunea încă celor din poporul Israel: „Trebuie să aveți curaj!” De ce? Pentru că se cuvine să te lupți pentru lucrurile pe care merită să le ai! E nevoie de „inimă” ca să știi cum să procedezi cu încăpățânarea sau sfidarea deliberată a unui copil, cum să faci față propriilor tale frici sau cum să te ridici (după ce ai căzut) și s-o iei de la capăt. E ușor să vorbești despre ceea ce e greșit, dar îți trebuie „inimă” ca să faci ceva în această privință. De unde vine acest curaj? De la Dumnezeu. Așa că… vorbește cu El astăzi, și roagă-L să te ajute să faci toate lucrurile „cu inimă”!

CÂND EȘTI PRIETEN CU DUMNEZEU (3)

„El Și-a arătat căile Sale lui Moise” (Psalmul 103:7)

     Te invit să ascultăm din nou conversația lui Moise cu Dumnezeu. „Acum, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi căile Tale; atunci Te voi cunoaște și voi avea trecere înaintea Ta…” (Exodul 33:13). Poporul Israel trecea printr-o criză care amenința relația lui cu Dumnezeu, dar… pentru ce s-a rugat Moise? El nu s-a rugat „Doamne, trebuie să rezolvi această situație pentru mine!” ci „Arată-mi căile Tale, atunci Te voi cunoaște!” El dorea mai mult decât informații despre Dumnezeu, el dorea apropierea de El: dorea să-I cunoască inima și mintea – ce crede și ce simte Domnul în acea situație. De ce? Pentru că dacă Îl cunoștea pe Dumnezeu și căpăta trecere înaintea Lui, primea toate celelalte lucruri de care avea nevoie, inclusiv soluția la criză. Și Dumnezeu i-a dat ce a cerut. „El Și-a arătat căile Sale lui Moise și lucrările sale copiilor lui Israel.” Dumnezeu a răspuns cererii lui Moise, spunând: „Voi merge Eu Însumi cu tine și îți voi da odihnă.” (Exodul 33:14) Și în originalul ebraic, „cu tine” este la singular (nu „cu voi”, ci „cu tine”!). Dumnezeu a promis că-l va însoți pe Moise și că-i va da odihnă – numai lui, sau în special/în primul rând lui. Oricine altcineva ar fi acceptat bucuros, dar nu și Moise! Rugăciunea lui a devansat preocupările și îngrijorările personale: „Dacă nu mergi Tu Însuți cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici.” (vers. 15). Cu alte cuvinte: „Nu pentru mine mă rog, ci pentru noi!” Întrebare: Sunt rugăciunile tale mai mari decât tine și decât propriile tale nevoi? Biblia spune: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea…” (Ioan 3:16). Așa că, roagă-te ca familia ta, orașul tău și o lume aflată în pierzare „să nu piară, ci să aibă viața veșnică”! Amin?

CÂND EȘTI PRIETEN CU DUMNEZEU (2)

„Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!” (Exodul 33:12)

     Am văzut cum Moise vorbea cu Dumnezeu cum vorbești cu un prieten, spunându-I ce simțea și gândea cu adevărat, și Dumnezeu a vrut să fie așa. Să ascultăm conversația lor. Când Moise a spus: „Iată, Tu îmi zici: „Du pe poporul acesta!”… Însă Tu ai zis: „Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!” (Exodul 33:12), el nu a făcut decât să redea ceea ce Dumnezeu tocmai îi spusese. Îți amintești când i-ai spus soției/soțului sau prietenului tău: „Tu ai fost cel care mi-a zis (completează singur)”? Asta a făcut și Moise: I-a adus aminte lui Dumnezeu de propriile Sale cuvinte. Adevărul e că Dumnezeu dorește să-ți amintești promisiunile Sale și să le rostești în rugăciune. Nu pentru că are nevoie de cineva care să I le reamintească, ci pentru că noi avem nevoie de asta; iar Cuvântul Său este obligatoriu ca El să-l împlinească (vezi Ieremia 1:12). Când verbalizezi Cuvântul lui Dumnezeu în rugăciune, te rogi după voia Sa și ți se garantează că vei fi ascultat. De exemplu, când spui: „Doamne, Tu ai spus că indiferent ce cer în rugăciune și crezând că am și primit deja, Tu vei face pentru mine” (vezi Marcu 11:24), lucrul acesta dă putere rugăciunii tale. Cu cât  înveți mai mult Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât mai mult timpul tău de rugăciune va fi după voia Sa și te vei simți mult mai aproape de El. Ține-ți Biblia la îndemână când vorbești cu Dumnezeu, ca El să-ți poată călăuzi gândurile spre cuvintele pe care dorește El să le spui în rugăciune.

CÂND EȘTI PRIETEN CU DUMNEZEU (1)

„Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui.” (Exodul 33:11)

     Când vorbești cu un prieten, lași garda jos și ești relaxat. Nu trebuie să fii atent la maniere. Poți spune tot ce gândești, fără să îți fie teamă că ești judecat. Așa au vorbit Moise și Dumnezeu unul cu celălalt – ca doi prieteni care aveau încredere unul în celălalt și erau transparenți. Spuneau ce simțeau și gândeau. Poporul Israel tocmai își făurise un vițel de aur la care să se închine și Dumnezeu era destul de mânios pe ei ca să-i renege și să-și aleagă alți prieteni. Moise avea de gestionat o criză majoră și L-a angajat pe Dumnezeu într-o conversație serioasă. În esență, el i-a zis lui Dumnezeu: „Eu văd lucrurile într-un fel, iar Tu le vezi în altul. Iar perspectiva Ta mă face să mă simt foarte stingher.” Seamănă cu un schimb onest de vorbe între prieteni, nu-i așa? Moise nu a fost lipsit de respect, el și-a deschis inima. Dumnezeu și Moise se cunoșteau suficient de bine ca să-și vorbească „față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui.” Tu te rogi la fel? Fără o pregătire prealabilă; doar o conversație de la inimă la inimă cu un prieten în care ai încredere și față de care te simți apropiat. Asta a dorit Dumnezeu de la Moise, și asta dorește și de la tine! Clișeele religioase și listele cu cereri de rugăciune îți pot submina oportunitatea de a te conecta profund și personal cu Dumnezeu. Ce-ai zice să te deschizi față de El? Vorbește cu Dumnezeu fără ocolișuri despre situația în care te afli, și despre ceea ce simți, gândești și dorești… Asta înseamnă să fii prieten cu Dumnezeu!