PROVOCAREA UNEI PORUNCI

„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.” (Ioan 15:12)

     Domnul Isus a zis: „V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină.” (Ioan 15:11). Care sunt aceste „lucruri” pe care trebuie să le faci pentru a avea bucuria Lui în viață? Domnul Isus răspunde în versetul următor: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.” (Ioan 15:12) Vei spune: „E o poruncă grea, și o mare provocare!” Da, și va trebui să crești și să te maturizezi foarte mult pentru a o respecta. Însă pentru a te bucura de viața pe care Domnul Isus dorește s-o ai, trebuie să-ți iei angajamentul că așa vei face! Dumnezeu a creat tot felul de oameni, cu diferite temperamente și personalități, așa că lui Dumnezeu îi place în mod sigur varietatea. După ce Dumnezeu a creat primii oamenii, El a văzut că „toate erau foarte bune”. Așa că, nu numai că există varietăți de oameni, dar în fiecare om există ceva „foarte bun”, pe care tu trebuie să-l cauți. O mare parte a nefericirii vieții noastre este cauzată de oamenii care nu sunt ceea ce dorim noi să fie, sau care nu fac ceea ce dorim noi să facă. Care este răspunsul? Cum te poți bucura de fiecare zi, dacă va trebui să te confrunți cu oameni care te deranjează? Hotărându-te să-i iubești! Nu trebuie să-ți placă modul lor de a fi, dar trebuie să-i iubești în ciuda modului lor de a fi. Dacă stai să te gândești puțin, așa se poartă și Dumnezeu cu tine, nu-i așa? Iată cum poți să-i iubești pe cei care te deranjează: oamenii deranjanți sunt de obicei deranjați de ceva, în viața lor… Dacă vei interveni în sensul atenuării suferinței lor, vor începe să se simtă mai bine și se vor purta mai frumos cu tine. Deci, iubește-i și ajută-i pe oameni!

MOTIVE DE MULȚUMIRE

„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.” (1 Tesaloniceni 5:18)

     Mulțumirea nu este ceva care apare într-un mod natural și firesc, dar nemulțumirea – da! Nimeni nu a avut mai multe motive să fie nemulțumit decât Iosif: fusese abandonat, înrobit, trădat și înstrăinat! Acestea sunt titlurile capitolelor din istoria vieții sale. Cu toate acestea, când Iosif vorbește despre viața sa, nu vei auzi nici o fărâmă de amărăciune… ci exact opusul! Când a dat nume celor doi copii ai săi, el i-a făcut mărturii vii, pe viață, ale recunoștinței lui față de Dumnezeu. „Iosif a pus întâiului născut numele Manase (Uitare) „căci” a zis el „Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.” Şi celui de-al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire) „căci” a zis el „Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara întristării mele.” (Geneza 41:52-53). Să remarcăm două lucruri. Primul: Iosif s-a uitat la trecutul său și I-a adus mulțumiri lui Dumnezeu pentru experiențele prin care l-a trecut. Și tu trebuie să faci la fel. Fie că e vorba de ceea ce ți-au făcut alții sau de ceea ce le-ai făcut tu altora, harul lui Dumnezeu te-a ajutat să treci prin toate. Există un singur motiv pentru care merită să reînvii trecutul: amintește-ți cum te-a călăuzit Dumnezeu, cum te-a ocrotit și cum te-a binecuvântat! Al doilea lucru pe care să-l remarcăm: Iosif s-a uitat la prezentul său: „Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara întristării mele.” Îți aduci aminte de o perioadă în care ai crezut că nu o vei scoate la capăt? Și când și alții au crezut la fel despre tine? Uită-te la ce a făcut Domnul în viața ta! În ciuda obstacolelor și a opoziției, El te-a binecuvântat și ți-a purtat de grijă. Închide robinetul văicărelilor, și deschide robinetul mulțumirii! „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu… cu privire la voi.” Amin?

ÎN PUSTIE

„Şi a zis: „Pe care drum să ne suim?” Ioram a zis: „Pe drumul care duce în pustia Edomului.” (2 Împărați 3:8)

     Iudeii au descoperit că drumul spre Țara Promisă trecea prin pustie, pentru ei. Un învățător biblic se referă la această pustie ca la „câmpul de sacrificiu al lui Dumnezeu.” El spunea: „În experiențele pustiei, lucrurile de care te împiedici în umblarea ta cu Dumnezeu pot dispărea. Acolo, El îi separă pe cei ce se mulțumesc cu o relație superficială de cei care tânjesc să-L cunoască pe Dumnezeu mai îndeaproape. E locul în care înveți să te bazezi pe credință și să arunci asupra Lui toate grijile tale pentru că nu ai pe nimeni altcineva la care să apelezi. E locul în care Dumnezeu spune: „În sfârșit, ai ajuns acolo unde doresc să fii!” Uneori, El te va conduce spre pustie brusc. Acest lucru se întâmplă atunci când încearcă să-ți capteze atenția și să-ți vorbească despre o chemare pe care a pus-o în viața ta, și pe care până acum n-ai avut timp s-o asculți. Dintr-odată îți dai seama că Dumnezeu e singurul care te poate scăpa din situația în care te găsești. El îngăduie să fii dezbrăcat de mândrie ca să te poți îmbrăca în smerenie; să te dezbraci de autosuficiență ca să poți fi adus în locul dependenței totale de El.” Dacă treci prin experiența pustiei, să nu crezi că Dumnezeu te pedepsește sau că te-a părăsit. El nu face decât să îngăduie ca unele lucruri să moară, pentru ca altele să se nască în tine, să crească și să aducă rod. Simte-te încurajat; vei trece și peste asta! Prin harul lui Dumnezeu, vei ajunge la destinație! Adevărul este că singura cale prin care poți ajunge la destinația plănuită de Dumnezeu pentru tine este prin pustie!

PĂSTREAZĂ-ȚI CONCENTRAREA (2)

PĂSTREAZĂ-ȚI CONCENTRAREA (2) „Am o mare lucrare de făcut, şi nu pot să mă pogor” (Neemia 6:3)

     Când a venit vremea reconstruirii zidurilor Ierusalimului, Neemia a înțeles la un moment dat că nu toți doreau ca el să reușească. Pentru a stopa lucrarea, dușmanii săi s-au folosit de amenințări și de zvonuri. Cu toate acestea, el a reconstruit zidurile Ierusalimului în mai puțin de două luni. Cum a reușit? A stat concentrat pe ceea ce era important și a refuzat să fie atent la altceva! „Îşi puseseră de gând să-mi facă rău. Le-am trimis soli cu următorul răspuns: „Am o mare lucrare de făcut, şi nu pot să mă pogor…” (Neemia 6:2-4). În limbajul de astăzi, ei i-au trimis un email. L-au identificat în poze. I-au lăsat mesaje pe telefonul mobil. Au încercat pe toate căile să-i distragă atenția și să-l devieze de la lucrarea sa prin dialog. Dar el a refuzat să se războiască cu ei. Vocea de la căsuța lui vocală spunea ceva de felul următor: „Ați sunat la Neemia. Momentan nu sunt acasă. În clipa de față mă ocup de un mare proiect. Dacă ești Sanbalat, Tobias sau Gheșem, nu vă mai pierdeți timpul. Dacă ești altcineva, te rog să lași un mesaj după semnal!” Când hotărăști care sunt prioritățile din viața ta, ele te vor ajuta să decizi cu privire la tot. Ele te vor ajuta să nu-ți pierzi concentrarea. Când ți se pare că viața îți stă împotrivă, întreabă-te: „Care sunt prioritățile pentru această zi? Dar pentru această săptămână?” Așează-ți-le în minte și concentrează-te pe ele, urmărind doar misiunea pe care ți-a dat-o Dumnezeu!

PĂSTREAZĂ-ȚI CONCENTRAREA

(1) „Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.” (Proverbele 4:25)

     Cu ani în urmă, un avion s-a prăbușit în Parcul National Everglades, Florida. La apropierea sa de aeroportul din Miami, indicatorul luminos pentru instalarea corectă a trenului de aterizare s-a stricat. Avionul a zburat în cerc deasupra mlaștinilor din Everglades, în timp ce echipajul din cabină a verificat să vadă dacă aparatul s-a stricat într-adevăr sau dacă becul de la semnalizator era defect. Când inginerul de zbor a încercat să dea jos ansamblul de semnalizare luminoasă, acesta nici nu s-a mișcat, așa că ceilalți membri ai echipajului au venit și au încercat să-l ajute. În timp ce se chinuiau să repună în funcțiune echipamentul, nici unul nu și-a dat seama că avionul pierde din altitudine. Drept urmare, avionul a aterizat direct în mlaștină, omorând 101 persoane aflate la bord. Totul a fost pierdut din cauză că echipajul se ocupa de un bec și și-au luat privirea de la ceea ce conta cel mai mult. În viață vei fi tentat să alegi ceea ce pare urgent și nu ceea ce este important. Când vrei să ai sorți de izbândă, această dilemă îți va amenința mereu concentrarea: „Cum pot să aleg ce e mai bine și nu ceea ce e doar bine? Sau perspectiva pe termen lung față de perspectiva pe termen scurt?” Trebuie să nu-ți pierzi concentrarea; misiunea ta este prea importantă. Solomon concluzionează astfel: „Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta. Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărâte: nu te abate nici la dreapta nici la stânga” (Proverbele 4:25-27).

STRĂDANIE ȘI INTEGRITATE

„Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.” (Proverbele 12:11)

     În cartea sa „The Finishing Touch” (Ultimul retuș – n.tr.), autorul Chuck Swindoll povestește despre un om pe care l-a cunoscut și care i-a lăsat o impresie foarte bună: „Cu un zâmbet și cu o licărire în ochi, întinse mâna brusc. Era o mână de care puteai aprinde un chibrit, întărită de zecile de ani de munci grele. „Pari un om căruia îi place viața. Cu ce te ocupi?” am întrebat eu. „Eu? Sunt fermier în Midwest.” Swindoll l-a întrebat: „Ce ai făcut săptămâna trecută?” El a răspuns: „Săptămâna trecută am terminat de cules nouă mii de găleți de porumb.” La care eu am exclamat: „Nouă mii! Câți ani ai, prietene?” El nu a părut să ezite sau să se simtă jenat de întrebarea mea: „Sunt doar la două luni depărtare de nouăzeci.” A râs din nou, în timp ce eu am dat din cap. Trecuse prin patru războaie, prin Marea Recesiune, prin mandatele a șaisprezece președinți, prin nouăzeci de ierni în Midwest, și cine știe câte alte necazuri personale, și încă răzbea în viață! Am fost nevoit să-l întreb care este secretul vieții lui îndelungate și productive. „Strădania și integritatea” a fost răspunsul său rapid. În timp ce ne despărțeam, s-a uitat în spate peste umăr și a adăugat: „Nu te relaxa prea mult, tinere. Stai concentrat!” Strădania și integritatea! Aceste două calități merg mână în mână și reprezintă esența unei vieți bine trăite.” Biblia spune acest lucru în felul următor: „Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.”

CÂT EȘTI DE „FLĂMÂND”?

„El… a umplut de bunătăţi sufletul flămând” (Psalmul 107:9)

     Oamenii de succes sunt adesea doar niște oameni care au fost puțin mai flămânzi și mai însetați decât noi restul. Ceea ce noi ne-am dorit, ei au urmărit! Napoleon s-a născut în sărăcie. Colegii lui de școală își băteau joc de el… dar el și-a dedicat timpul cărților, a excelat la învățătură și a devenit cel mai strălucit elev din clasă. Înainte ca viața lui să ia sfârșit, cucerise o parte importantă din lume! Când un puiet de copac trebuie să-și croiască drumul printre stânci pentru a ajunge la lumina soarelui și la aer, iar apoi să se lupte cu furtuni și îngheț pentru a supraviețui, poți fi sigur de un lucru: rădăcinile sale vor fi puternice, iar lemnul rezistent. Natura însăși ne învață că este imposibil să reușești, fără să treci prin împotriviri. Dacă ai succes și nu ai experimentat greutăți, poți fi sigur că altcineva le-a experimentat în locul tău. Dacă ai trecut prin greutăți fără să ai succes, este posibil ca altcineva să aibă succes datorită prețului pe care l-ai plătit tu. Oricum ar fi, nu există realizări fără greutăți. Proba focului pentru caracter este determinată de ceea ce te face să fii descurajat și să renunți. Dr. G. Campbell Morgan povestește despre un om al cărui magazin a fost mistuit de flăcări în timpul marelui incendiu din Chicago din 1871. În dimineața următoare, a sosit la serviciu cu o masă pe care a instalat-o în mijlocul ruinelor carbonizate. Pe masă a pus un afiș pe care scria: „Pierdut totul, în afară de soție, copii și speranță. Program obișnuit începând de mâine dimineață.” Solomon a spus: „Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi.” (Proverbele 22:29) Spui că vrei să ai succes? Întrebarea este cât de „flămând” ești ca să-l obții?

ALEGE-ȚI LUPTELE CU ÎNȚELEPCIUNE!

„Dacă vei face lucrul acesta… vei putea face faţă lucrurilor” (Exodul 18:23)

     Un general bun știe că este o greșeală să încerce să lupte pe mai multe fronturi în același timp și că atunci când este împărțit în mai multe locuri, devine vulnerabil! Același lucru este valabil și în viață. Pentru a evita stresul inutil, trebuie să refuzi ca lucrurile mărunte să te epuizeze. Cu alte cuvinte, alege-ți luptele înțelept. Nu face din țânțar armăsar. Înainte de a aloca timp, energie și emoții într-un domeniu, întreabă-te cât de important este și cât din timpul, efortul și energia ta se cuvine să aloci. Încearcă să discerni ce contează cu adevărat și concentrează-te în această direcție. Învață să faci diferența dintre problemele majore și cele minore, între urgent și important. Moise a devenit epuizat deoarece el se ocupa personal de fiecare problemă, dispută și criză care apărea printre iudei. Poate a crezut că așa trebuie să facă, de vreme ce era conducătorul poporului. Dar socrul său i-a zis în esență: „Tu să ai grijă de lucrurile importante și lasă lucrurile mărunte în seama altcuiva.” Apoi a continuat: „Dacă vei face lucrul acesta şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.” Moise a ascultat sfatul socrului său şi a făcut tot ce spusese el.” (Exodul 18:23-24). Oprește-te și gândește-te: în viața ta există destul stres și încordare, deci ce rost are să adaugi stres în plus dacă poți evita lucrul acesta? Când ești tentat să pornești o altă „luptă”, fă un pas lateral și gândește-te dacă merită, și cu ce trebuie să participi. Nu merge la război când nu există nicio pradă de război! Deci, alege-ți luptele cu înțelepciune!

APROPIE-TE DE DUMNEZEU CA UN COPIL

„Dacă… nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor” (Matei 18:3)

     Matei scrie (Matei 18:1-3): „Ucenicii s-au apropiat de Isus, şi L-au întrebat: „Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?” Isus a chemat la El un copilaş… şi le-a zis: „Dacă… nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.” Pentru a face lucruri mari pentru Dumnezeu, trebuie să te apropii de El cu atitudinea unui copil. Poți învăța multe dacă te uiți la copilași. Oriunde s-ar afla, ei găsesc o cale de a se bucura, orice ar face. Ei iartă cu ușurință o ofensă. Acum se ceartă pentru ceva, iar în clipa următoare se joacă bucuroși împreună. Le este natural să aibă încredere. Ei nu se îngrijorează de plata ipotecii, de hrană sau de împlinirea scopurilor pentru că ei au încredere că în mod implicit părinții le vor da tot ce au nevoie. Ce învățătură a dorit Domnul Isus să ne dea? a) Să avem o credință neprefăcută. b) Să rostim rugăciuni cu umilință. c) Să alergăm la pocăință! d) Să apelăm tot timpul la ajutorul lui Dumnezeu. e) Să credem că Tatăl nostru cel ceresc este bun și că „nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.” (Psalmul 84:11). În plus, când ierți precum copiii, n-o să te mai simți vinovat și condamnat. Cu acest fel de simplitate în relația ta cu Dumnezeu, vei ajunge să crești spiritual și să te bucuri de El mai mult ca niciodată. Și acesta ar trebui să fie scopul tău!

CERE-I LUI DUMNEZEU UN PLAN STRATEGIC

„Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!” (Isaia 30:21)

     Domnul Isus a înțeles planul strategic al lui Dumnezeu pentru viața Sa – răscumpărarea omenirii – și a trăit fiecare zi a vieții Sale în lumina acestui plan. La sfârșitul vieții Sale, El S-a putut ruga: „Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.” (Ioan 17:4). Planul strategic este un element hotărâtor pentru succes, în orice domeniu… În calitate de copil răscumpărat al lui Dumnezeu, strategia ta trebuie să vină de la Dumnezeu, altfel presiunile și lumea te pot duce în direcția greșită. Domnul Isus ar fi putut să fie distras cu ușurință de la planul Său de către cererile mulțimii și de gândirea greșită a ucenicilor Săi. Cum a evitat El lucrul acesta? Prin nopți petrecute în rugăciune și prin întâlniri înainte de zorii zilei cu Tatăl Său, pentru a primi călăuzire. Domnul Isus a trăit după acest principiu: „Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai… judec după cum aud; şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui” (Ioan 5:19, 30). Când cauți un plan pentru viața ta, prima carte pe care trebuie s-o citești este Biblia. Nu adopta planul altcuiva decât dacă Dumnezeu ți-a spus să faci așa, altfel vei ajunge să fii frustrat. Poate întrebi: „Vrei să spui că Dumnezeu are o strategie și un plan pentru viața mea pe care mi-l va dezvălui?” Da! „Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!”