ZECE PORUNCI PENTRU O CĂSNICIE REUSITĂ

„Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea” (Evrei 13:4)

     Iată zece porunci pentru a-ți zidi o căsătorie reușită: 1) Dumnezeu a zis: „Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea” așa că rămâneți fideli unul altuia. Renunțând la ceilalți, pune-ți soția/soțul mai presus decât mama, tatăl, fiul și fiica ta. Soția/soțul tău este partenerul tău de viață. 2) Adu-ți aminte că „voi sunteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi” (1 Corinteni 3:16). Nu abuza de sănătatea ta prin îmbuibare și atunci poți spera că te vei bucura de viață alături de cei pe care îi iubești. 3) Nu lăsa cariera sau pasiunile să te înstrăineze de propria ta familie. „Fiii sunt o moştenire de la Domnul, … o răsplată dată de El” (Psalmul 127:3) și darul cel mai prețios pe care li-l poți oferi este timpul tău. 4) Nu uita că sfințenia este o virtute. 5) Împărțiți de bună voie bunurile lumești și nu lăsa ca soțul sau soția ta să ducă lipsă. „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25). 6) Nu uita să spui „te iubesc.” Chiar dacă dragostea este constantă, soția/soțul tău nu se satură niciodată să audă aceste cuvinte. 7) Nu uita că aprobarea soțului/soției tale valorează mai mult decât privirile admirative a sute de străini. 8) Păstrează pacea și armonia în familia ta, căci așa vei avea o bătrânețe plină de bucurii. 9) Iartă neîncetat, căci cine este acela dintre noi care nu are nevoie de iertare? „Fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:32). 10) Onorează-L pe Dumnezeu și atunci când copiii tăi vor crește Îl vor onora și ei pe Dumnezeu dar și pe tine

NU RĂMÂNE PE LOC!

„Au ieşit … ca să meargă în ţara Canaan. Au venit până la Haran şi s-au aşezat acolo” (Geneza 11:31)

     „Alergi spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (Filipeni 3:14) sau te-ai stabilit într-un loc? Dumnezeu a încheiat un legământ cu Avraam – unul care continuă să influențeze lumea modernă. Un fapt mai puțin cunoscut este că și Terah, tatăl lui Avraam „a ieşit … ca să meargă în ţara Canaan”, țara belșugului, unde Dumnezeu i-a zis după câțiva ani lui Avraam să meargă. Terah însă nu a ajuns niciodată acolo: „Au venit până la Haran şi s-au aşezat acolo”. Fără îndoială, nu putea fi ușor să călătorești sute de kilometri străbătând un ținut pietros, cu turme, cirezi, copii și servitori. Imaginează-ți ce logistică rudimentară exista pe atunci! Nu existau firme care să-ți împacheteze și să-ți transporte lucrurile! În cele din urmă, Terah s-a hotărât că nu poate merge mai departe, așa că s-au stabilit acolo unde li s-a părut confortabil. Un pastor adaugă: „Mă întreb de câte ori nu facem și noi la fel? Avem un vis măreț de a excela în carieră, ca părinți, în umblarea noastră cu Dumnezeu. Începem, dar dăm de greutăți și împlinirea scopului nostru nu se întâmplă atât de repede precum am sperat. Poate la fel ca tatăl lui Avraam și noi spunem: „Să rămânem aici. Nu e chiar ceea ce ne-am dorit, dar e destul de bine.” Nu cădea în această capcană. Tu ai fost menit să ai mai mult decât „destul de bine.” Nu te mulțumi cu puțină dragoste, puțină bucurie, puțină pace, puțină mulțumire sau cu puțină fericire. Asumă-ți riscuri, strânge-ți corturile, ia-ți lucrurile și mergi mai departe. Extinde-ți viziunea. Poate ai fost ținut pe loc, dar poți începe din nou.” Așa că, aleargă spre premiul chemării tale cerești.

DUMNEZEU TE PĂZESTE

„Tu mă înconjori pe dinapoi…” (Psalmul 139:5)

     Ce încurajare să știi că Dumnezeu este cu tine, iar Biblia spune că El îți păzește chiar și spatele. Un autor scrie: „În călătoria lui Israel prin pustie și spre Țara Promisă, soldații aveau o avangardă și o ariergardă. Avangarda era formată din santinele care mergeau înainte ca să exploreze și să sugereze un plan de înaintare. Ariergarda stătea la urmă pentru a strânge ceea ce a rămas și pentru a se asigura că nu lasă în urmă nimic de valoare. Dumnezeu este ariergarda mea. Continui să merg înainte, la fel ca tine, uneori ducându-mi viața într-un ritm prea alert și fără a duce lucrurile la bun sfârșit. Dar Dumnezeu vine în urma mea și termină ceea ce am făcut eu cu jumătate de măsură. Dacă ar fi să privești în urmă, câte sarcini ai vedea că au rămas neterminate pentru că urgența altor sarcini noi te-a solicitat înainte de a o termina pe prima? Dacă ți-ai dat toate silințele, Dumnezeu va face restul! Am discutat cu câțiva părinți despre adolescenții lor. Ei mi-au zis: „Dacă aș fi făcut…” și le reamintesc cu blândețe că au făcut tot ce au putut. Acum trebuie să se încreadă în ariergarda lui Dumnezeu care va trece la fapte și care va termina cele începute de ei, va culege lucrurile stricate, le va repara și le va transforma în ceva extraordinar de frumos.” Ți-a dat Dumnezeu ceva de făcut? „„Ațintește-ți privirea la ceea ce te așteaptă acum, peste o jumătate de an sau un an.” „Nu te abate nici la dreapta nici la stânga” (Proverbe 4:27). Aceasta e o provocare mai ales în aceste vremuri în care sunt atâtea lucruri care ne distrag atenția. Nu uita, puterea celui ce te trimite este mai importantă decât puterea celui ce este trimis. Cuvântul pentru tine astăzi este următorul: Dumnezeu te păzește pe „dinapoi și pe dinainte”!

BIRUINȚA CREDINCIOSULUI

„Bine, rob bun şi credincios” (Matei 25:23)

     Dumnezeu dorește să reușești în viață (vezi Iosua 1:8). El îți va da uneltele, strategiile și relațiile necesare pentru aceasta. David a început ca tânăr păstor, dar Dumnezeu l-a făcut împăratul lui Israel. Biblia spune: „izbutea în tot ce făcea, şi Domnul era cu el” (1 Samuel 18:14). Însă definiția lui Dumnezeu pentru reușită este foarte diferită de definiția pe care o dă lumea. Fostul senator american Mark Hatfield povestește că a făcut turul Calcuttei împreună cu Maica Tereza. Au vizitat ”Casa muribunzilor”, în care erau îngrijiți bolnavii în faze terminale și dispensarul unde sute de săraci stăteau la rând pentru a primi îngrijiri medicale. Văzând-o pe Maica Tereza slujindu-i pe toți acești oameni, hrănindu-i și îngrijindu-i pe cei lăsați de alții să moară, Hartfield a fost copleșit de magnitudinea suferinței cu care ea și cei cu care lucra se confruntau zilnic. „Cum puteți suporta povara fără să fiți zdrobită pe dinăuntru?” a întrebat el. Maica Tereza a răspuns: „Stimate senator, eu nu sunt chemată să fiu un om de succes, eu sunt chemată să fiu un om credincios.” Unii dintre noi sunt chemați să slujească sub lumina reflectoarelor, în timp ce alții sunt chemați să slujească din umbră. Unii au privilegiul să primească aplauzele și răsplătirile, dar majoritatea dintre noi nu-l au. Trebuie să ne simțim descurajați? Deloc! Cu Dumnezeu, credincioșia este socotită drept reușită. Într-o zi, când vei sta înaintea lui Dumnezeu, vei auzi aceste cuvinte: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!”

NU TRECE LA FAPTE DACĂ NU AI PACE!

„Umblarea după lucrurile Duhului este … pace” (Romani 8:6)

     Atunci când gândurile tale, faptele tale și planurile tale sunt aprobate de Dumnezeu, El le va confirma, dându-ți o „înștiințare” lăuntrică a acestui fapt (vezi 1 Ioan 2:20). Biblia spune: „Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători” (Coloseni 3:15). Când ești condus de Dumnezeu, vei avea pace chiar și în mijlocul celor mai dificile circumstanțe. Pacea Lui este asemenea unui arbitru de tenis care hotărăște ce este „safe” (în teren) și ce este aut pentru tine. Ai grijă la pacea falsă. Uneori dorința ta de a face anumite lucruri va fi atât de puternică încât va produce o pace care vine din propriul tău entuziasm vizavi de acea idee. Pe măsură ce trece timpul, această pace falsă va dispărea și va ieși la lumină voia lui Dumnezeu care este adevărată. Deci, ai răbdare. Ca regulă, nu trebuie să te grăbești prea tare atunci când iei decizii importante. Biblia spune: „Umblarea după lucrurile Duhului este … pace.” Așadar, nu trece la fapte dacă pacea lăuntrică nu este o contrapondere la ceea ce crezi sau auzi. Nu trebuie să le explici altora de ce nu ai pace; firește, uneori nu știi de ce. Spune: „Simt că nu e înțelept să fac lucrul acesta deocamdată pentru că nu am pace.” Când ai pace, ai putere. Și încă ceva: Atunci când știi că ai auzit clar vocea lui Dumnezeu, fă tot ce-ți stă în putință pentru a-ți păstra pacea și nu te neliniști.

 

DUMNEZEU ESTE MEREU CU UN PAS ÎNAINTE (3)

„Nici o urgie nu se va apropia de cortul tău” (Psalmul 91:10)

     Pentru Keith Pulles, un băiețel de nouă ani, pregătirea piscinei familiei pentru iarnă semnala sfârșitul verii. El scrie: „Priveam trist de la fereastră cum tata deschidea un recipient și începea să verse chimicale în piscină. Apoi mai scotea un recipient și mai vărsa și din acela. „Multe chestii se pun în piscină”, mă gândeam eu. Apoi a sunat telefonul și am alergat să verific identitatea celui care a sunat. „Persoană necunoscută, număr necunoscut.” Mama și tata m-au avertizat să nu vorbesc cu străinii, dar în acea zi o voce mi-a spus: „Răspunde!” Îndemnul a fost atât de puternic, încât am ridicat receptorul și am răspuns. „Pot să vorbesc, vă rog, cu domnul Steve Pulles?” Nu am recunoscut vocea. Probabil vreun agent de vânzări, dar ceva m-a făcut să spun: „Așteptați, mă duc să-l chem.” M-am dus afară, cu telefonul în mână și am strigat: „Tată, la telefon!” Tata a venit pe la garajul din spatele curții și a luat telefonul fără fir. „Alo? Alo? Cu cine vorbesc?” a întrebat tata. Deodată s-a auzit un zgomot asurzitor venit din spatele curții. „Piscina!” a strigat el. Ce s-a întâmplat? Tata a amestecat două substanțe chimice pe care nu ar fi trebuit să le amestece. Amestecul a explodat în apă, producând un fum toxic. Dacă tata ar fi fost acolo în acea clipă, ar fi putut muri. Persoană necunoscută? Nu prea cred. Persoana care ne-a sunat în acea zi cu siguranță avea numărul corect.” Psalmistul a zis: „Nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.” În acest fel te ocrotește Dumnezeu pe tine și pe cei dragi ai tăi.

DUMNEZEU ESTE MEREU CU UN PAS ÎNAINTE (2)

„Scut şi pavăză este credincioşia Lui!” (Psalmul 91:4)

     La o sărbătoare câmpenească, un vânzător i-a oferit lui Mavis Gustafson Pigford o Biblie gratuită. A pus-o în poșetă și a lăsat-o acolo. Mai târziu, în timp ce se plimba, a apărut o mașină, iar șoferul a îndreptat spre ea un pistol spunându-i să urce. Ea scrie: „Am făcut așa cum mi-a spus. Apoi șoferul a tras pe dreapta și a început să mă lovească cu toată forța. M-am zbătut și în cele din urmă m-a împins afară din mașină. Înainte ca picioarele mele să atingă pământul, am auzit un foc de armă și am simțit o durere ascuțită în coaste. M-am prăbușit, după care a apărut bărbatul acela, mi-a luat portmoneul, mi-a pus poșeta pe cap și a tras în ea. Am simțit un impact înfiorător. Încă în stare conștientă, am auzit mașina plecând și eu m-am târât până la cea mai apropiată casă. Femeia a sunat după ajutor și în timp ce eram dusă la spital, poliția a prins șoferul acela nebun și drogat care m-a atacat. Înainte de operația prin care urmau să-mi extragă glonțul dintre coaste, a venit să mă vadă sora mea. „Știi ce ți-a salvat viața?”  m-a întrebat ea. Mi-a dat Biblia pe care o aveam în poșetă. Înăuntru era înțepenit un glonț, cu vârful oprit exact la Psalmul 37:14-15: „Cei răi trag sabia … ca să junghie pe cei cu inima neprihănită. Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile.” Iată încă un exemplu al faptului că Dumnezeu este mereu cu un pas înainte: „El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. El te va acoperi cu penele Lui, şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui! El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; Fiindcă Mă iubeşte-zice Domnul-de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.” (Psalmul 91:3-4,11,14).

DUMNEZEU ESTE MEREU CU UN PAS ÎNAINTE

„Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” (Isaia 65:24)

     Când soțul Wildei Lahmann s-a trezit la primele ore ale dimineții răsuflând greu și ținându-se de piept, nu mai aveau timp pentru a chema salvarea. Ea l-a pus în mașină, a trântit ușa și a plecat în grabă spre spital. Ea scrie: „Treizeci de kilometri până la spital. Nu vom reuși. Doamne, te rog trimite-ne un ajutor! După vreo doi kilometri am văzut ceva. Oare vederea îmi juca feste? Era o ambulanță cu un paramedic lângă. Ne aștepta oare pe noi? Cine ar fi putut suna după salvare? Am frânat puternic și am alergat strigând după ajutor. Au început tratamentul pe loc și l-au dus pe Randy în grabă la spital. Următoarele trei zile au fost critice. Nu am plecat de la căpătâiul său, rugându-mă să se trezească. Când s-a trezit, a întrebat: „Ce s-a întâmplat?” „Ai avut un atac de cord puternic. Încă vreo două minute și cine știe?” „Ai sunat paramedicii?” a întrebat Randy. „Nu,” am răspuns eu. „Salvarea fusese chemată pentru un accident petrecut în acea intersecție. Echipajul a sunat la sediu pentru a li se confirma locația. Apoi, după câteva clipe am apărut noi.” Accidentatul din intersecție era soțul meu. Atacul de cord al lui Randy ar fi fost fatal dacă paramedicii nu ar fi fost acolo.” Deseori, când apare o criză nu mai ai timp să-ți suni pastorul sau partenerul de rugăciune. În astfel de clipe, e bine să știi că Dumnezeu a zis: „Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” El este gata să intervină izbăvindu-ți „viaţa din groapă” (Psalmul 103:4) cu mult timp înainte ca tu să știi că ai dat de necaz!

NU TE RUGA DOAR – CREDE!

„Orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea” (Marcu 11:24)

     Unul din pericole atunci când ne rugăm este să nu așteptăm ca Dumnezeu să răspundă. Biblia spune: „fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Singura monedă de schimb folosită de Dumnezeu este credința, iar „credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17). Când te adâncești în Scriptură, credința prinde rădăcini și începe să crească. Credința face ca rugăciunea ta să fie eficientă. Dar dacă credința ta este după Cuvântul lui Dumnezeu, iar răspunsul întârzie? Continuă să te rogi și să crezi! „Să nu vă părăsiţi, deci, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire! Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit” (Evrei 10:35-36). Vă reamintim ilustrația foarte sugestivă referitoare la credință: Când o comunitate rurală de fermieri a fost lovită de o secetă puternică, biserica locală a organizat o întâlnire de rugăciune. Aproape toți sătenii au participat (interesant cum necazul ne poate atrage atenția). Când pastorul a stat înaintea bisericii pline până la refuz, el a observat în rândul din față o fetiță de unsprezece ani, radiind de entuziasm. Lângă ea, pe banchetă, se afla o umbrelă de un roșu aprins, gata să fie folosită. Frumusețea și inocența acelui tablou l-a făcut pe pastor să zâmbească, în timp ce compara credința copilei cu cea a tuturor celorlalți din biserică. Uitându-se la adunare, el a anunțat: „Noi toți am venit să ne rugăm pentru ploaie, dar ea a venit așteptând ca Dumnezeu să răspundă!” Așadar, nu te ruga doar – crede!

FII DESCHIS LA ÎNVĂTĂTURĂ!

„Binevoiască Domnul, Dumnezeul tău, să ne arate drumul pe care trebuie să mergem şi să ne spună ce avem de făcut!” (Ieremia 42:3)

     Douăsprezece albine au fost puse într-un borcan și lăsate într-o încăpere întunecoasă. După un timp, au pus un fascicul de lumină la baza borcanului și au înlăturat capacul borcanului. Din instinct, albinele au zburat spre lumină și nu au putut scăpa din borcan. Așa că au murit încercând să-și găsească ieșirea prin partea de jos a borcanului. Apoi, cercetătorii au luat douăsprezece muște obișnuite și au repetat experimentul. În câteva secunde, muștele au găsit calea de ieșire din borcan. Albinele sunt mai inteligente decât muștele și au un instinct de supraviețuire mai puternic dar cu toate acestea, chiar acel instinct le-a sortit pieirii. Iată ce învățătură putem trage de aici. Poți fi foarte inteligent și totuși ideile preconcepute te pot duce la eșec în viață. Presupunerile, rigiditatea și puterea obiceiului te pot determina să faci lucruri care nu vor funcționa și care nu au nici un sens. Dr. James Dobson spune: „Până în anul 1992, mi-am scris cărțile cu creionul, pe carnețele cu foi galbene. Am făcut așa ani de zile, până când au apărut procesoarele de cuvinte. Secolul al douăzecilea era aproape pe sfârșite când m-am hotărât și eu să le folosesc.” Îți e teamă să abandonezi un vechi sistem de gândire, să dobândești o deprindere nouă sau să abordezi un nou proiect? Când ai terminat de învățat, ești terminat! Singurele limitări adevărate sunt cele pe care ni le punem singuri atunci când refuzăm să învățăm. „Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!” (Proverbe 9:9). „O inimă pricepută dobândește ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa.” (Proverbe 18:15). Nu lăsa ca temerile și ideile preconcepute să te împiedice să crești; fii deschis față de învățătură.