„Căci nu știm cum trebuie să ne rugăm” (Romani 8:26)

     Rugăciunea funcționează ca sistemul de urgență 112. Tot ce trebuie să faci este să formezi acele cifre și ești conectat instantaneu la un operator care este pregătit să‑și păstreze calmul în situații de urgență și este capabil să intre în legătură cu serviciul de urgență solicitat pentru a trimite ajutor numaidecât. Poate nu ești în stare să spui care e problema. Poate o persoană dragă tocmai a suferit un atac de cord și ți‑ai pierdut controlul atât de tare, încât tot ce poți face este să țipi în telefon. Nici o problemă. Operatorul nu are nevoie de toate detaliile. El știe de unde vine apelul și ajutorul e deja pe drum. Există momente de disperare profundă și în durerea noastră rostim rugăciuni de tip 112. Suntem copleșiți. Uneori nu știm ce cuvinte spunem. Dar Dumnezeu aude. El ne cunoaște numele și situația în care ne găsim. Ajutorul e pe drum; El a început deja să ne dea remediul. „Tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Dar însuși Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite. Și Cel ce cercetează inimile, știe care este năzuința Duhului; pentru că El mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu. De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celor ce sunt chemați după planul Său”  (v. 26‑28). Vorbind despre rugăciune, John Bunyan a spus: „În rugăciune, este mai bine să ai o inimă fără cuvinte decât cuvinte fără inimă”.