„Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă…” (2 Corinteni 5:17)

     În fiecare zi, oamenii te „citesc”… Întrebarea este: ce mesaj primesc ei? Iată ce ar trebui să primească, conform Scripturii: „schimbat în acelaşi chip al Lui” (2 Corinteni 3:18); „Am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse” (2 Corinteni 4:2); „Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2 Corinteni 5:17) Cu alte cuvinte, scrisoarea ta ar trebui să arate clar că nu mai ești persoana care ai fost cândva – pentru că: 1) Hristos te-a schimbat din punct de vedere spiritual. Cândva nu te bucurai de Cuvântul lui Dumnezeu și nu ascultai de poruncile Lui. Acum auzi, primești, iubești și asculți Cuvântul Său și te bucuri de el (vezi Psalmul 119:97-106). 2) Hristos te-a schimbat din punct de vedere moral. În 1 Corinteni 6, apostolul Pavel enumeră multe dintre păcatele care altădată ne caracterizau viața; sunt menționați aici hoții, lacomii, bețivii, mincinoșii, escrocii ori cei imorali etc. Apoi vine acest verset minunat: „Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.” (1 Corinteni 6:11) Cu alte cuvinte, Dumnezeu ți-a transformat trăsăturile de caracter. 3) Hristos te-a schimbat din punct de vedere mental – și asta, „prin înnoirea minții” (vezi Romani 12:2). Acum privești viața, pe tine însuți, pe ceilalți, provocările, opțiunile și oportunitățile în lumina gândurilor lui Dumnezeu, și nu a gândurilor tale. Vezi posibilități acolo unde înainte vedeai doar probleme. Mintea ta, care înainte era zdruncinată de griji, este acum plină de încredere și pace. În esență, scrisoarea ta ar trebui să transmită oamenilor pe care îi întâlnești acest mesaj: „Hristos mi-a schimbat viața în bine! Dacă Îl lași, o va schimba și pe a ta!”

„Suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui…” (2 Corinteni 3:18)

     Poate că ai auzit vechea zicală despre medici și rețetele lor: „Ei pot citi scrisul, dar nu pot scrie cititul!” O scrisoare trebuie să fie ușor de citit și de înțeles. Scrisul ilizibil distorsionează mesajul și descurajează cititorul. Scopul unei scrisori este să transmită gândurile scriitorului. Când nu reușește, cititorul se oprește din citit sau nu înțelege mesajul. Și din moment ce „ești arătat ca o epistolă a lui Hristos” (vezi 2 Corinteni 3:3), iată câteva distorsionări pe care trebuie să le eviți: 1) Lipsa de onestitate la locul de muncă. Aici ne gândim la lucruri precum umflarea cheltuielilor, nefolosirea integrală a timpului de lucru, însușirea obiectelor despre care crezi că nu li se va simți lipsa. 2) O atitudine necorespunzătoare – de exemplu, resentimentul atunci când un prieten, un coleg de muncă sau un șef îți cere într-un moment nepotrivit să-l ajuți, deci să faci un efort suplimentar. 3) Munca precară, reflectată în produse și servicii de proastă calitate, sau în inconsecvență. 4) Lipsa de responsabilitate. Se poate conta pe tine să fii acolo unde trebuie să fii, și să-ți îndeplinești obligațiile? 5) Faptul că strici bucuria altora. Creștinii cărora le lipsește simțul umorului și se comportă ca și cum bucuria i-ar deranja, dăunează cauzei lui Hristos în loc s-o susțină! 6) Sensibilitatea. Cum te „citesc” oamenii? Îți arăți sentimentele prea ușor? Te superi ușor? Reacționezi exagerat la jigniri neintenționate? 7) Crize de temperament. Ești irascibil, morocănos și te plângi atunci când lucrurile nu merg cum vrei tu? 8) Îndreptățirea de sine – care te poate face să vorbești pe un ton de superioritate, sau să afișezi o religiozitate care îi îndepărtează pe oameni. Deci nu uita, Biblia spune că ești „cunoscut și citit de toți oamenii.” Așadar, asigură-te că atitudinea și comportamentul tău Îl onorează pe Hristos, și că transmiți oamenilor un mesaj al credinței autentice!

„Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos…” (2 Corinteni 3:3)

     Apostolul Pavel le-a scris credincioșilor din Corint: „Voi sunteţi epistola noastră… citită de toţi oamenii. Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu.” (2 Corinteni 3:2-3) De regulă, atunci când primim corespondență, o sortăm în două categorii: scrisori importante și plicuri care iau calea coșului de gunoi. Care este criteriul de sortare? Iată răspunsul: 1) De la cine este scrisoarea? Sursa determină nivelul tău de interes. Tu ești o scrisoare către lume, de la Hristos și despre Hristos, „căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Domnul Hristos Isus.” (2 Corinteni 4:5) Oamenii religioși își promovează adesea biserica, dar noi suntem chemați să-L promovăm pe Hristos – și numai pe El! Sunt oamenii cu adevărat interesați? Da, deoarece Domnul Isus a promis: „După ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.” (Ioan 12:32) Nimic nu este mai necesar astăzi decât un portret viu al lui Hristos reflectat în trăirea poporului Său răscumpărat. Așadar, transmite scrisoarea ta de dragoste oricui îți iese în cale! 2) Cui îi este adresată scrisoarea? Biblia răspunde la această întrebare: „Oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3:16) Dr. David Yonggi Cho a construit cea mai mare biserică din lume în Seul, Coreea de Sud: aproape un milion de oameni. Este mai mare decât multe orașe. Dar ca tânăr budist, el a fost condus la Hristos de o doamnă pe care a întâlnit-o o singură dată. Ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi decis să tacă? Așadar, viața ta este o scrisoare de la Hristos cu potențialul de a schimba viața cuiva. Așa că, asigură-te că o transmiți mai departe ca și alții s-o citească!

„Nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi.” (Marcu 2:22)

     Pentru că ești o făptură nouă, nu mai ești controlat de vechiul tău comportament, ci de relația ta cu Hristos. Jon Walker a scris: „La câțiva kilometri de casa mea există un magazin care a trecut printr-o schimbare de imagine. Cu toate acestea, angajaților le-a scăpat din vedere acest lucru. Puștiul din spatele tejghelei purta o uniformă nouă, dar avea aceeași privire încruntată pe care o mai văzusem înainte. Asta m-a făcut să mă gândesc la modul în care încercăm să punem vin nou în burdufuri vechi. Domnul Isus spune că suntem sortiți eșecului pentru că „vinul cel nou sparge burdufurile şi vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc.” Dar nu facem oare și noi același lucru, când vine vorba despre umblarea noastră creștină? Vinul cel nou al onestității la locul de muncă, turnat în burduful vechi al compromisului. Vinul nou al iubirii necondiționate, turnat în burduful vechi al urii față de familia din vecini. Vinul cel nou al închinării, turnat în burduful cel vechi al idolatriei (față de bani, putere, distracții sau ultimul joc video). Vinul nou al studiului Bibliei, turnat în burduful vechi al obiceiului de tipul „sunt extrem de prins și nu mai am timp”. Vinul nou al smereniei, turnat în burduful cel vechi al îngâmfării. Vinul nou al iertării, turnat în burduful cel vechi al amărăciunii. Vinul nou al punerii aproapelui pe primul loc, turnat în burduful cel vechi al ambiției egoiste. Vinul nou al bucuriei, turnat în vechiul burduf al geloziei și invidiei. Vinul nou al păcii, turnat în burduful cel vechi al neînțelegerii!” Dacă ceva din toate acestea îți sună cunoscut, este timpul să renunți la burduful cel vechi și să-L lași pe Dumnezeu să te facă un vas puternic, nou și curat – începând de astăzi!

„Voi veţi primi o putere…” (Faptele apostolilor 1:8)

     S-ar putea să ai și tu o astfel de întrebare, la fel ca mulți dintre noi: „Dacă Hristos trăiește în mine, de ce încă mai gândesc și acționez nepotrivit?” Iată o explicație a unui lider creștin: „Răspunsul este ilustrat într-o poveste despre o doamnă de demult, care avea o căsuță. Era destul de bogată, dar și destul de zgârcită. Oamenii au fost surprinși de aceea când ea a decis să fie printre primii care să aibă electricitate în casa ei. La câteva săptămâni după instalare, un cititor de contoare a apărut la ușa ei. El a întrebat-o dacă electricitatea funcționa bine, iar ea l-a asigurat că da. „Mă întrebam dacă îmi puteți explica ceva”, a spus el. „Contorul dvs. arată un consum foarte mic… Folosiți energia?” „Firește”, a răspuns ea. „În fiecare seară, când apune soarele, aprind luminile doar cât să-mi aprind lumânările; apoi le sting.” Femeia aceasta se conectase la energie, dar practic nu o folosea! Casa ei era conectată, dar nu era luminată. Oare nu facem și noi aceeași greșeală? Și noi – cu sufletele noastre mântuite, dar cu inimile neschimbate – suntem conectați, dar nu transformați. Avem încredere în Hristos pentru mântuire, dar ne opunem transformării. Uneori apăsăm pe întrerupător, dar de cele mai multe ori ne mulțumim cu întunericul. Ce s-ar întâmpla dacă am lăsa lumina aprinsă? Ce schimbări ar avea loc dacă ne-am propune să locuim în lumina lui Hristos? Nu ne îndoim de un lucru: Dumnezeu are planuri mărețe cu și pentru noi. Același Dumnezeu care ți-a mântuit sufletul tânjește să-ți restaureze inima. Planul Său nu este altceva decât o transformare totală.” Iar apostolul Pavel a spus: „Pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său.” (Romani 8:29) Așadar, folosește-ți puterea dată de Dumnezeu!

„Omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7)

     Domnul Isus a fost aspru cu fariseii și le-a spus-o în față: „Pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.” (Matei 23:28) Pe dinafară aveau o înfățișare impresionantă, dar erau lipsiți de har, milă și compasiune. Iar Isus le-a cerut socoteală! Deoarece trăim într-o societate axată pe aparențe, Domnul Isus ne avertizează cu privire la pericolele care vin din faptul că ne concentrăm asupra vieții exterioare în detrimentul dezvoltării vieții interioare. Așadar, cum ar trebui să procedezi ca să nu se întâmple asta? 1) Urmează pilda lui Isus. El Și-a petrecut viața slujindu-i pe cei suferinzi, pe cei uitați, pe cei pierduți și pe cei singuri. 2) Ține minte că, deși ești creștin, încă te vei lupta în anumite domenii – deci nu încerca să te comporți ca și cum „le știi pe toate”! 3) Roagă-L pe Dumnezeu să-ți descopere tiparele de comportament care sunt orientate spre aparențe, în loc să fie orientate spre inimă. 4) Înconjoară-te cu oameni transparenți, care te încurajează să fii autentic și te mustră atunci când ai nevoie! Autoarea Marybeth Whalen scria: „Zugravii au văruit peretele care ducea la parter. După o săptămână, am descoperit că, deși peretele era proaspăt vopsit, obiceiurile nu se schimbaseră. Copiii își ștergeau în continuare mâinile murdare pe el, făcând din ceea ce era alb și curat, ceva gri și murdar. La fel ca acel zid, dacă nu sunt atentă, pot ascunde ce este în interior; să port tricoul creștin, să am la mine Biblia, să zâmbesc ca și cum totul ar fi minunat și să vorbesc frumos despre umblarea mea cu Domnul. Dar, în adâncul meu, obiceiurile urâte așteaptă să fie dezvăluite în momentul în care viața devine murdară. Pot deveni un fariseu al zilelor noastre care se concentrează pe alb și ignoră lucrurile murdare de dedesubt!” Concluzia e simplă: fii autentic!

„Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut…” (2 Corinteni 4:7)

     Trebuie să facem distincția între „vasul de lut” și „comoară”. Apostolul Pavel spune: „Comoara aceasta o purtăm…” El nu spune: „Noi suntem această comoară”! Ori de câte ori le permiți oamenilor să creadă că tu ești comoara, Dumnezeu nu este mulțumit, iar tu te pregătești pentru eșec. Când Dumnezeu ascunde o comoară în tine, înseamnă două lucruri: 1) El Se așteaptă la un câștig al investiției Sale. 2) Ești chemat la un nivel mai înalt de responsabilitate și răspundere. Uneori, oamenii cred că liderii sunt imuni la testele și încercările vieți. Nu este așa! Faptul că cineva are talent nu înseamnă că nu se luptă în anumite domenii. Luptele lor pot fi nevăzute, dar sunt reale. Să recunoaștem: Dumnezeu folosește oameni pe care noi i-am fi cenzurat și i-am fi dat la o parte, precum Rahav, care era o prostituată din Ierihon. Dar când ea a crezut și s-a temut de Dumnezeu, El a folosit-o pentru a ajuta pe Israel să cucerească Ierihonul. Și tot Dumnezeu a inclus-o în linia genealogică a lui Hristos (vezi Evrei 11:31). Sau ce spui despre Iefta? Născut dintr-o mamă necăsătorită, a fost respins ca nelegitim de frații și surorile sale vitrege și a ajuns să trăiască prin peșteri, împreună cu alții… Cu toate acestea, Dumnezeu l-a folosit pentru a elibera Israelul și pentru a deveni unul dintre cei mai tineri conducători ai acestuia (vezi Evrei 11:32). Dumnezeu este specializat în restaurarea vaselor sparte. El ia lucruri care nu sunt productive, căsnicii care nu funcționează, oameni cu probleme – și îi învață cum să fie victorioși și rodnici în slujba Sa. Faptul că știi asta îți dă puterea și tenacitatea de a înfrunta orice ar veni, pentru că înțelegi că atunci când Dumnezeu Își pune comoara Sa în tine, o protejează, o folosește și o binecuvântează!

„Cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer?!” (Matei 7:11)

     Încearcă să-ți imaginezi bogăția pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru tine (vezi 1 Corinteni 2:9). Apoi decide că limbajul inimii tale va fi „mult mai mult”-ul credinței, și nu „mult mai puțin” al necredinței. Următoarele afirmații și versete te pot convinge de asta: 1) Mântuirea ta dă la o parte păcatul tău. Indiferent cât de păcătos este trecutul tău, „mult mai mult” este harul și iertarea. Pavel a scris: „Dacă prin greşeala unuia singur cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu… în Isus Hristos s-a dat din belşug celor mulţi…” (Romani 5:15) Deci, bucură-te: ești „cu mult mai mult” iertat! 2) Viața lui Hristos în tine te mântuie continuu! Dacă El trăiește în tine, mântuirea Lui rămâne în mod activ la lucru în tine. Biblia spune: „Dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui.” (Romani 5:10) 3) Duhul Sfânt va fi în tine din belșug! Domnul Isus spune: „Dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!” (Luca 11:13) El dă Duhul „mult mai mult” copiilor Săi. 4) Poți ieși triumfător în viață prin Isus. Apostolul Pavel a mai scris: „Cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii vor domni în viaţă prin Acel Unul singur, care este Isus Hristos…” (Romani 5:17) Prin harul lui Dumnezeu, poți umbla în biruință „cu mult mai mult”! 5) Tot ce ai nevoie, El îți va dărui! „Dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!” (Matei 7:11) Pe măsură ce dezvolți o mentalitate de tipul „cu mult mai mult”, vei începe să te bucuri de „darurile bune” pe care ți le oferă cu generozitate Dumnezeu!

„Unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult.” (Romani 5:20)

     Iată o expresie folosită în întreaga Scriptură pentru a descrie providența lui Dumnezeu pentru noi: „mult mai mult”. Ea ne asigură că nu există nicio nevoie cu care ne vom confrunta vreodată care să nu poată fi satisfăcută prin resursele Sale bogate. Tendința noastră este să abordăm nevoile noastre cu atitudinea „mult mai puțin”… care presupune că Dumnezeu este incapabil sau nu dorește să le îndeplinească! Nu, Dumnezeu vrea ca noi să adoptăm o atitudine de tipul „mult mai mult”! „Mult mai puțin” este limbajul lucrurilor vizibile, care lasă loc circumstanțelor și lipsurilor să ne conducă viața. „Mult mai mult” este limbajul lucrurilor nevăzute; ne invită să trăim în siguranța abundenței lui Dumnezeu. În cartea 2 Cronici 32, găsim o ilustrare potrivită a acestui principiu. Armatele regelui asirian Sanherib amenințau Israelul cu nimicirea. După ce i-a îndemnat să se uite în jur și să vadă ce le-au făcut popoarelor din alte țări, emisarul năvălitorilor a adăugat: „Cu cât mai puţin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mâna mea!” (2 Cronici 32:15) În schimb, regele Ezechia și-a fixat ochii credinței pe resursele lui Dumnezeu și i-a încurajat pe iudei: „Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi înaintea împăratul Asiriei şi înaintea întregii mulţimi care este cu el, căci cu noi sunt mai mulţi decât cu el. Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi!” (2 Cronici 32:7-8) Deși asirienii aveau o armată net superioară, aflăm din versetul 8 că poporul lui Dumnezeu „a avut încredere” (nu și-a mai făcut griji), crezând că mâna lui Dumnezeu era mult mai eficientă decât brațele cărnii! Așa că este timpul să dezvolți și tu în viața ta o mentalitate de tipul „mult mai mult”, deoarece (Efeseni 3:20) Dumnezeul nostru „poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi”!

„Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii.” (Psalmul 126:6)

     Dacă plângi ușor, s-ar putea ca Dumnezeu să-ți fi încredințat o lucrare a lacrimilor. Ce înseamnă asta? Iată cum explică autoarea Liz Curtis Higgs: „Plâng ușor și des. Lacrimi fericite, lacrimi triste, lacrimi exagerate… Lacrimi din reclamele Hallmark – spui tu… Plâng la biserică… Când aud rostindu-se un adevăr minunat sau o cântare glorioasă înălțată în laudă, când văd un nou credincios făcând un pas înainte, sau un sfânt în vârstă citind Scripturile, sunt atât de copleșită de prezența lui Dumnezeu încât lacrimile îmi curg pe obraji. Dacă eu m-am împăcat cu asta, multe femei se rușinează de lacrimile lor. O soră dragă din Missouri credea că lacrimile ei sunt o piedică în slujirea lui Dumnezeu. Spunea ea: „Vreau să ajut oamenii care suferă, dar când le aud poveștile, încep să plâng!” Am îmbrățișat-o și i-am spus: „Ai o lucrare a lacrimilor! Biblia ne spune să „plângem cu cei care plâng” (Romani 12:15) și „prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz” (2 Corinteni 1:4). Lacrimile tale nu dor, ele ajută!” Dumnezeu poate folosi orice Îi încredințăm Lui: râsete și lacrimi, bucurii și necazuri, victorii și greșeli, puteri și slăbiciuni… Îi slujim cel mai bine pe ceilalți atunci când ne oferim adevărata noastră persoană, așa cum este, fără să așteptăm până când ne vom curăți faptele sau ne vom usca lacrimile, ci chiar acum, cu lacrimi cu tot… Într-o zi, El ne „va șterge orice lacrimă din ochi” (Apocalipsa 21:4)… Dar până atunci, lacrimile noastre sunt atât de prețioase pentru El, încât – asemenea vinului fin și parfumului neprețuit – El le păstrează într-un burduf (vezi Psalmul 56:8). Așadar, crede că plânsul tău de acum se va transforma în veselie!