„Cheamă-Mă… și îţi îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti.” (Ieremia 33:3)

     Dr. Ernest Sachs voia să facă o schimbare în lume… Și a făcut-o! Cu ani în urmă, majoritatea tumorilor cerebrale erau fatale. Sachs l-a auzit pe un chirurg spunând că într-o zi se va descoperi un leac care ar putea salva toate acele vieți… și a decis să fie el acel chirurg! La acea vreme, cel mai important expert în anatomia creierului era Sir Victor Horsley. Sachs a primit permisiunea să studieze sub îndrumarea lui, dar a simțit că ar trebui să se pregătească pentru această experiență studiind timp de șase luni sub îndrumarea unora dintre cei mai capabili medici din Germania. Apoi a plecat în Anglia, unde, timp de doi ani, l-a asistat pe dr. Horsley în experimente lungi și complexe pe zeci de maimuțe. Când Sachs s-a întors în America, a fost ridiculizat de comunitatea medicală pentru că a cerut să i se dea ocazia de a trata tumorile cerebrale. Timp de ani de zile, el a luptat împotriva obstacolelor și a descurajării, motivat de dorința de a reuși în demersul său. Și a reușit! Astăzi, în mare parte datorită doctorului Sachs, majoritatea tumorilor cerebrale pot fi vindecate. Iar cartea sa, „Diagnosticul și tratamentul tumorilor cerebrale”, este considerată autoritatea standard în domeniu! Pentru că un anumit lucru nu se face momentan, asta nu înseamnă că nu se poate face! Și poate că ești tu cel care o va face! Ca fiu răscumpărat al lui Dumnezeu, ar trebui să fii motivat de avantajul pe care îl ai! Biblia spune: „Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti.” (Ieremia 33:3) și „Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere…” (Proverbele 2:6) Așadar, folosește-ți credința și crede că Dumnezeu poate face lucruri mari prin tine!

„Noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:10)

     Psihologii spun că stima de sine se bazează pe ceea ce credem că gândesc cei mai importanți oameni din viața noastră, despre noi. Pentru copii, aceștia sunt, cu siguranță, părinții lor; pentru adulți, ar putea fi soțul sau soția, șeful, un prieten sau un mentor. Problema este că oamenii ne dezamăgesc. Ei pot face lucruri care ne provoacă suferință și durere. Cheia pentru a ști și a-ți menține un sentiment autentic, de respect de sine, este să-L lași pe Tatăl tău ceresc să fie persoana cea mai importantă din viața ta. Construiește-ți sentimentul de valoare pe baza a ceea ce El spune despre tine. Când faci greșeli, unii oameni te pot critica și te pot face să te simți copleșit de vinovăție. Dar Dumnezeu spune: „Am har și milă pentru fiecare greșeală pe care o faci. Ridică-te și încearcă din nou. Viitorul tău este mai luminos decât trecutul tău!” Biblia spune că ești „lucrarea lui Dumnezeu”. O capodoperă nu este produsă în serie, nici creată pe o linie de asamblare… Nu este ceva obișnuit – este unică! Este originală. Este făcută la comandă. Este extraordinară! Așa te vede Dumnezeu… și așa vrea El să începi să te vezi și tu! Psalmistul a exprimat acest lucru astfel: „Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna dintre ele. Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor! Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine!” (Psalmul 139:16-18) Așadar, să nu uiți că ești iubit și prețuit de Dumnezeu!

„Tu ai ţinut vinul cel bun până acum.” (Ioan 2:10)

     Prima minune a Domnului Isus a fost transformarea apei în vin la o nuntă. Acolo erau șase vase mari de apă, fiecare cu o capacitate de aproximativ 100 l. Domnul Isus a spus: „Umpleți vasele acestea cu apă.” Apoi, a spus: „Scoateți acum și aduceți nunului.” Când nunul a gustat, i-a spus mirelui: „Extraordinar! Toată lumea servește mai întâi vinul cel mai bun, și după ce oamenii au băut destul, aduc vinul mai ieftin… Dar tu ai păstrat vinul cel mai bun pentru final!” (parafrazare vers. 7-10) Știi cât timp durează producerea vinului? Totul începe cu plantarea semințelor, iar apoi sunt necesari câțiva ani până când vița-de-vie rodește. Apoi, strugurii trebuie culeși și prelucrați, pentru a obține vinul. De multe ori, trec între trei și cinci ani până când primul vin este gata de îmbuteliat. Vinul de calitate superioară necesită între cinci și șapte ani pentru a fi produs. Iar oamenii consideră că cel mai bun vin este vinul învechit, în sticle sau butoaie, între zece și douăzeci de ani. Deci, Domnul Isus a realizat în câteva clipe ceea ce, în mod normal, durează zeci de ani! Așadar, dacă îți faci griji că nu ai suficient timp pentru a-ți atinge obiectivele, amintește-ți că Dumnezeu poate face într-o clipă ceea ce, de obicei, ar dura ani de zile. Poate că, în mod normal, ți-ar lua douăzeci de ani să-ți achiți ipoteca, sau zece ani să-ți construiești afacerea… Dar favoarea lui Dumnezeu te poate propulsa cu ani înainte! El încă transformă apa în vin. Ai credință și curaj: Dumnezeul pe care Îl slujim știe cum să accelereze legile naturii! El te poate duce mai departe, mai repede decât îți poți imagina vreodată! Este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi.

„El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale.” (Psalmul 91:11)

     Un profesor universitar a fost odată cu un grup de studenți într-o excursie în China. La câteva zile după începerea călătoriei, profesorul s-a confruntat cu o durere de stomac inimaginabilă, și a fost transportat de urgență la o clinică locală. Era un oraș mic, iar personalul medical din clinică a constatat că apendicele profesorului era perforat. Infecția se răspândea în tot organismul său… dar, pentru că nu erau chirurgi în zonă, nu se putea face prea mult pentru el. Profesorul a început să aibă convulsii și ba își pierdea cunoștința, ba și-o recăpăta… Acasă, în America, în timpul serviciului de la biserică, tatăl profesorului, un pastor, a început să simtă o povară extraordinară cu privire la fiul său. El a spus adunării: „Trebuie să ne oprim și să ne rugăm pentru fiul meu. Ceva nu este în regulă!” În China era ora două dimineața când, brusc, unul dintre cei mai renumiți chirurgi ai țării a intrat în clinică – chiar chirurgul care călătorea împreună cu președintele SUA când acesta vizitează China. Personalul a fost uimit să-l vadă: „Am venit să am grijă de american”, a spus chirurgul – care l-a operat de îndată, și a salvat viața profesorului. A doua zi, chirurgul l-a întrebat pe profesor: „Cine erau cei doi bărbați pe care i-ai trimis ieri în biroul meu?” Profesorul a răspuns: „Nu am trimis pe nimeni la tine. Nu cunosc pe nimeni aici, în China.” Chirurgul a spus: „Ciudat, pentru că ei mi-au spus că ești o persoană foarte importantă și că trebuie să vin aici și să te operez!” Ce minunat, nu-i așa? Dar Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că „El va porunci îngerilor Săi să ne păzească în toate căile noastre” – Iar noi trebuie să credem!

„Trupul… este semănat în neputinţă şi înviază în putere.” (1 Corinteni 15:43)

     Am putea reda cuvântul tradus aici „putere” și prin „strălucire”: noile noastre trupuri ar putea avea o înfățișare strălucitoare. Mulți creștini care au experimentat moartea clinică vorbesc despre strălucirea hainelor, și a locului unde au fost. Conform relatării din Exodul 34:29, Moise a petrecut timp cu Domnul și I s-a întâmplat ceva neobișnuit: fața lui a devenit strălucitoare. Ceva similar s-a petrecut cu Domnul Isus pe Muntele Schimbării la Față (vezi Luca 9:28-29). În Apocalipsa 21:23, citim că Noul Ierusalim va fi luminată de strălucirea ce radiază din gloria lui Dumnezeu și a Hristosului înviat! Biblia spune (în Daniel 12:3) că „cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele.” Evanghelistul Matei redă în capitolul 13:43 cuvintele Domnului Isus: „cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor.” Apostolul Pavel a scris: „Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.” (Filipeni 3:20-21) Iar în 1 Ioan 3:2 citim: „Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este.” Un pastor a spus că „Domnul Isus Hristos, prin Învierea Sa, a asigurat plata, dovada și modelul pentru învierea noastră!” Apostolul Pavel a mai scris: „După cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.” (1 Corinteni 15:49) Așadar, acum purtăm chipul primului Adam, atunci vom purta chipul ultimului Adam – care este Isus! Iată mesajul Cuvântului lui Dumnezeu pentru tine, astăzi!

„Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte…” (1 Corinteni 15:38)

     Benjamin Franklin a compus un epitaf pentru mormântul său. Și chiar dacă acesta nu a ajuns niciodată pe piatra sa funerară, a rămas în istorie datorită ingeniozității și înțelepciunii sale. Iată-l: „Aici zace trupul lui Benjamin Franklin, tipograf, Precum coperta unei cărți vechi, Cu conținutul uzat, Și textul lipsit de literele și poleiala de aur, Zace aici, hrană pentru viermi. Dar opera nu va fi pierdută, Căci va reapărea, precum credea, Într-o ediție nouă și mai frumoasă, Corectată și revizuită de către Autorul Său.” Ce mod minunat de a descrie ce se va întâmpla cu noi într-o zi, nu-i așa? Apostolul Pavel, folosind metafora seminței, a scris: „Dar va zice cineva: „Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?” Nebun ce eşti! Ce semeni tu nu înviază dacă nu moare mai întâi. Şi când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânţă. Apoi, Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.” (1 Corinteni 15:35-38) Un pastor explica: „Când îți lucrezi grădina, s-ar putea să arunci un bob de porumb în brazdă și să-l acoperi. Când va ieși din pământ, va fi tot porumb… Va fi același în esență, dar ce iese din pământ nu este bobul – este tulpina întreagă. Este mult mai mare, îmbunătățită și mult mai impresionantă.” Și noul tău trup, la înviere, va fi la fel de superior față de vechiului tău trup, precum este tulpina față de grăunte; va fi un trup conceput special pentru viața veșnică! Așadar, pregătește-te pentru a trăi veșnic cu Domnul!

„Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.” (Ioan 14:2)

     Biblia vorbește despre cer de peste cinci sute de ori, oferindu-ne detalii despre casa noastră veșnică. Cu puțin timp înainte de a se întoarce în cer, Isus Și-a mângâiat ucenicii cu următoarele cuvinte: „În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri… Eu mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” (Ioan 14:2-3) Termenul grecesc tradus prin „locaș” în versetul 2 este topos, care se referă la un loc specific și care poate fi locuit. Raiul este un loc real, unde vom trăi împreună cu Isus și cu toți cei dragi ai noștri, mântuiți. Iar Dumnezeu a pus în inima fiecăruia dintre noi o dorință arzătoare pentru rai (vezi Eclesiastul 3:11). În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lui Franklin Roosevelt i-a fost greu să călătorească pentru a se întâlni cu trupele sale, din cauza poliomielitei (paralizie infantilă)… așa că soția sa, Eleanor, i-a luat locul. Ea a călătorit în haine de voluntar al Crucii Roșii Americane, vizitând spitale și baze militare, discutând cu soldații și ridicându-le moralul. Ea trimitea telegrame și scrisori președintelui, acționând ca ochii și urechile lui. Într-o călătorie în Pacific, ea a petrecut o seară discutând cu un grup de soldați, iar după aceea i-a spus soțului ei că aceștia aveau un singur gând în minte – să se termine războiul și să se poată întoarce acasă! Tot asta ar trebui să simtă și copiii răscumpărați ai lui Dumnezeu în legătură cu cerul! Suntem trimiși pe planeta Pământ, dar misiunea noastră este doar temporară. Psalmistul David a spus: „Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.” (Psalmul 23:6) Asta așteptăm cu nerăbdare, nu-i așa? Să trăim „în casa Domnului”, de partea cealaltă a cerului, pentru totdeauna!

„Isus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea şi a vindecat pe cei bolnavi.” (Matei 14:14)

     Dacă te întrebi: „Cum pot fi sigur că Dumnezeu este dispus să mă vindece?”, ascultă ce scrie evanghelistul Marcu: „A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi-I zicea: „Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.” Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis: „Da, voiesc, fii curăţit!” Îndată l-a lăsat lepra… şi veneau la El din toate părţile.” (Marcu 1:40-42, 45) Nu numai că Dumnezeu dorește să ne vindece, dar El răspunde prin compasiune la boala și suferința noastră. Matei scrie și el că „Isus… a plecat de acolo într-o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într-un loc pustiu. Noroadele, când au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s-au luat după El pe jos. Când a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea şi a vindecat pe cei bolnavi.” (Matei 14:13-14). Și tot Matei scrie: „Doi orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!”… Isus S-a oprit, i-a chemat și le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?” „Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!” Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor şi îndată orbii şi-au căpătat vederea şi au mers după El.” (Matei 20:30, 32-34) Crezi că s-a diminuat puterea lui Hristos? Nu! Are El mai puțină milă față de copiii Săi răscumpărați astăzi, decât a avut față de mulțimea de atunci? Nu! Atunci, vino la El cu încredere, rugându-te și crezând că El are toată puterea în cer și pe pământ, și deci poate și vrea să te vindece!

„Au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile vrăjmaşe.” (Evrei 11:34)

     Un pastor a scris: „La începutul secolului al XX-lea, psihologul Alfred Adler a propus teoria contraintuitivă a compensării. Adler credea că amenințările sau riscurile pe care le percepem se dovedesc adesea a fi avantaje deghizate, deoarece ne obligă să dezvoltăm atitudini și abilități care altfel ar fi rămas nedescoperite. Și numai atunci când compensăm aceste dezavantaje, se revelează darurile noastre cele mai mari! 70% dintre studenții la arte pe care Adler i-a studiat aveau anomalii optice. El a observat că unii dintre cei mai mari compozitori din istorie (între care Mozart și Beethoven) aveau afecțiuni degenerative la urechi. El a exemplificat cu o mare varietate de vocații, ale căror practicanți și-au valorificat slăbiciunea descoperindu-și noi calități. Adler a concluzionat că dezavantajele percepute (precum defectele congenitale, afecțiunile fizice și sărăcia) pot fi rampe către succes. Și că succesul nu este obținut în ciuda acestor dezavantaje, ci datorită lor. Într-un studiu realizat pe mici antreprenori, 35% dintre ei au recunoscut ca au dislexie (o tulburare specifică de învățare, de natură neurologică, ce cauzează dificultăți semnificative în citire, scriere și ortografie). Acest dezavantaj a forțat acest grup de antreprenori să-și cultive alte seturi de abilități: unii dintre ei au devenit mai pricepuți la comunicarea orală, deoarece cititul era atât de dificil; alții au învățat să se bazeze pe abilități sociale, bine dezvoltate, pentru a compensa provocările cu care se confruntau în sala de clasă… Și toți au dezvoltat o etică a muncii care ar fi putut rămâne latentă dacă cititul le-ar fi venit ușor! Cele mai mari avantaje ale noastre pot fi de fapt ascunse în cele mai mari dezavantaje ale noastre, dacă învățăm să le valorificăm!” Sunt aceste exemple o motivație pentru a-L lăuda pe Dumnezeu pentru „hopurile” pe care le percepi?

„Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții.” (Ioan 13:35)

     Hainele originale „de firmă” (precum Tommy Hilfiger sau Ralph Lauren) sunt recunoscute după eticheta, finisajul, cusăturile, calitatea materialului și logoul brodat. Aceste detalii vizibile și ușor de identificat le oferă statutul de piese originale. La fel, angajații din anumite instituții sunt identificați după ținuta lor, cum ar fi personalul medical (care poartă halate), polițiștii sau jandarmii (care poartă uniforme), sau judecătorii (care poartă robe)… Iar Domnul Isus ne-a dat un însemn clar și distinctiv, ca dovadă incontestabilă că suntem copii de Dumnezeu – un test prin care ne putem evalua propria creștere spirituală. De fapt, acest însemn este atât de uimitor, încât El a spus că va fi cea mai importantă declarație a credinței noastre. Domnul Isus a spus: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” (Ioan 13:34-35) Francis Schaeffer, marele apologet creștin, a spus: „Iubirea este apologetica finală. Este apărarea pentru care nu există apărare!” Când o femeie este însărcinată, vine un moment în care spunem că „se vede”! Viața care se dezvoltă în interiorul ei începe să crească și să se vadă la exterior. Tot astfel se vede și dragostea! Biblia spune: „dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.” (Romani 5:5) Iar apostolul Ioan scrie: „Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii.” (1 Ioan 4:11) Așadar, dragostea este testul suprem al uceniciei tale, și semnul distinctiv după care te recunosc oamenii!