FĂ BINE CELOR DIN JUR!

„Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia… să facă bine…” (1 Timotei 6:17-18).

     Bob Thompson a fost unul dintre cei mai duri șefi. Timp de 40 de ani și-a presat angajații, de la autostradă, 6 zile pe săptămână, din aprilie și până în decembrie, ca să termine ce aveau de făcut înainte de-a veni înghețul. Loialitatea, sudoarea și efortul angajaților l-au ajutat să devină un om foarte bogat. Iar Thompson și-a amintit de lucrul acesta și a returnat favorul. Când și-a vândut compania, cea mai mare companie de asfalt și pavaje din Michigan, le-a oferit celor 550 de angajați, 128 de milioane de dolari din câștigul său. Aproximativ 90 de angajați au devenit milionari peste noapte. Bob Thompson a fondat Compania Thompson-McCully cu 3.500 de dolari, bani pe care soția sa Ellen i-a câștigat ca profesor suplinitor. Primii cinci ani au fost plini de provocări. Thompson nu a luat niciun salariu. Și atunci de ce oare a oferit atât de mult din averea sa? „Așa am crezut că este bine,” a spus el. „Am înțeles că oamenii din jurul meu au trecut prin toată durerea și suferința alături de mine. Am vrut să-i răsplătesc.” Când au fost înmânate cecurile, Thompson nu a fost prezent. El a spus: „Nu am vrut să fiu acolo pentru că era prea emoționant.” Acest om de-o modestie ieșită din comun, a practicat ce a predicat apostolul Pavel. „Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia… să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii.” Facerea de bine nu este o ocupație sporadică, este un loc de muncă „cu normă întreagă”. Omul de caracter este ghidat de principiile Scripturii, care îl motivează să se întrebe, în orice situație: „Care este binele pe care eu aș putea să-l fac?” Și răspunsul este mereu același: „Fă bine celor din jur!” Este Cuvântul de la Dumnezeu pentru tine – azi!

LECȚII DE PESCUIT (5)

„La cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” (Luca 5:5)

     A cincea lecție de pescuit (și ultima!) despre care vom vorbi astăzi, spune: Bazează-te pe promisiunile lui Dumnezeu. În încercările lor anterioare de a pescui, ucenicii se încrezuseră în abilitățile și îndemânările proprii. De data aceasta, însă, s-au încrezut în promisiunea lui Hristos: „Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.” (vers. 4). Acum, Domnul Isus nu a spus în mod specific: „Petru, dacă mergi cu Mine la pescuit, îți promit că vei prinde mulți pești.” Dar nici nu trebuia s-o spună, deoarece Petru a înțeles, atunci când Hristos s-a urcat în corabia sa și i-a spus să meargă la pescuit. Iar când Domnul Isus i-a spus exact unde să arunce mreaja, era imposibil să o scoată goală! Petru s-a așteptat ca Dumnezeu să acționeze și să Se țină de promisiune. Când ai prezența lui Dumnezeu în corabia ta, planul lui Dumnezeu în mintea ta și promisiunile lui Dumnezeu în inima ta, nu poți da greș! S-ar putea să spui: „Sună extraordinar, dar nu știi prin ce împrejurări trec eu. Astăzi sunt copleșit de problemele cu care mă confrunt. Trec printr-o perioadă foarte dificilă.” Dacă te simți doborât de împrejurări, fă următorul lucru: citește Biblia, găsește o promisiune specifică de la Dumnezeu, și începe s-o invoci! Dar nu te folosi de Biblie numai atunci când ai probleme! Dumnezeu lucrează când te încrezi în El și vei vedea că promisiunea Sa îți va insufla puterea de-a face față situației prin care treci. Doar pentru că tu nu ți-ai putut rezolva problema asta nu înseamnă că nu există soluție. Cu Dumnezeu, succesul începe deseori din punctul eșecului. Numai după ce „ai pescuit toată noaptea și nu ai prins nimic” intervine El. Așadar, Cuvântul pentru tine astăzi este acesta – nu renunța! Încearcă din nou. De data aceasta invită-L pe Isus în „corabia” ta și El va aduce o schimbare.

LECȚII DE PESCUIT (4)

„Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.” (Luca 5:4)

     A patra lecție de pescuit la care vom medita astăzi spune: Planul lui Dumnezeu pentru viața ta implică întotdeauna risc. De ce? Deoarece El dorește să trăiești prin credință. De ce crezi că Domnul Isus i-a zis lui Petru: „Depărteaz-o la adânc”? Pentru că acolo sunt peștii cei mari. Majoritatea oamenilor își duc traiul în apele de suprafață ale vieții. Ei își duc zilele la un nivel superficial. În viața lor există puțină profunzime; ei se mulțumesc să stea pe lângă mal, neintrând niciodată în ape mai adânci. De ce? Pentru că e mai sigur în apele mici. Ei se gândesc: „Dacă merg în ape adânci, poate vor fi valuri. Ele mi-ar putea clătina barca și m-aș putea răsturna. Așa că rămân aici unde este confortabil și unde pot să stau liniștit.” Abia dacă ne udăm pe degetele de la picioare, deoarece ne este teamă să intrăm în apa care ne trece peste cap. Noi ne imaginăm că: „Dacă vom fi prea serioși în angajamentul nostru față de Dumnezeu, poate vom deveni niște fanatici. Familia s-ar putea supăra. Ce vor crede prietenii? Dacă Dumnezeu ne va cere să facem ceva ce nu suntem capabili să facem?” Așa că ne mulțumim să rămânem în apa puțin adâncă – și pierdem atât de multe! Să înțelegem un lucru: planul lui Dumnezeu pentru viața ta este un plan bun, un plan care va fi spre folosul tău (vezi Ieremia 29:11-14). El spune: „Lasă-mă să intru în corabia ta. Lasă ca prezența mea să te însoțească oriunde mergi – în afacerea ta, în cariera ta, în familia ta, în căsnicia ta, în orice domeniu. Lasă-mă să te călăuzesc. Conlucrează cu planul meu și Eu te voi binecuvânta mai mult decât ai visat tu vreodată!” Ce te împiedică să-L crezi pe cuvânt și să mergi înainte prin credință, astăzi?

LECȚII DE PESCUIT (3)

„Dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” (Luca 5:5)

     A treia lecție de pescuit spune: Conlucrează cu planul lui Dumnezeu pentru viața ta! „Domnul Isus i-a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.” Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit, şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele” (Luca 5:4-6). Domnul Isus i-a învățat pe ucenici unde să pescuiască, când să pescuiască și cum să pescuiască. Și El te va învăța și pe tine cum să izbuteşti în viață. Dar ca și în cazul lui Petru, uneori planul tău trebuie să eșueze ca să fii dispus să accepți planul lui Dumnezeu. Și dacă de asta este nevoie, Dumnezeu te va lăsa să eșuezi. Să reținem două lucruri: 1) Petru nu s-a certat cu Domnul Isus, ci pur și simplu L-a ascultat. În calitate de pescar de meserie, s-ar putea să se fi gândit: „Doamne, cine ești Tu ca să-mi spui cum să pescuiesc?” Poate s-o fi gândit că dacă nu a prins nimic noaptea, când peștele trage cel mai bine, cu siguranță că nu va prinde nimic în miezul zilei, când soarele face apa să strălucească. Însă nu L-a contrazis, ci s-a supus. Și tu trebuie să faci la fel. 2) Petru nu a dat curs sentimentelor sale. Fără îndoială că el era rupt de oboseală după ce a muncit toată noaptea. Însă nu a întrebat: „La ce folos? De ce să continui?” În loc să se lase condus de sentimente, el și-a pus în aplicare credința în promisiunea Domnului – și rezultatele au fost uimitoare. Iar dacă tu îți pui încrederea în Domnul Isus astăzi, El va face la fel și pentru tine.

LECȚII DE PESCUIT (2)

„Îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina pescuirii pe care o făcuseră.” (Luca 5:9)

     Astăzi vom medita la a doua lecție de pescuit: Dumnezeu este interesat de succesul tău. Petru știa deja că Domnul Isus este un mare învățător și că poate să-i vindece pe cei bolnavi. Însă, ceea ce a învățat Petru, din această minune, a fost faptul că Domnul Isus putea să-l ajute și-n afacerea cu pești. Cu siguranță, Petru avea cele mai bune năvoade, era proprietarul unei corăbii de excepție și știa locurile unde se putea prinde cel mai mult pește, dar venitul său depindea de cantitatea de pește prins. Și după ce a pescuit toată noaptea și nu a prins nimic, Petru a luat cea mai bună decizie a vieții sale: L-a implicat pe Domnul Isus în afacerea sa! Știai că Dumnezeu dorește să ai succes? Tu nu vrei ca pruncii tăi să aibă succes? La fel dorește și Dumnezeu. Întrebarea care se ridică este următoarea: tu Îl iei pe Dumnezeu să lucreze cu tine? Este afacerea ta la dispoziția Sa, ca El s-o folosească oricând dorește? Poate El să lucreze în viața oamenilor prin tine? Prea des încercăm să separăm secularul de spiritual; ne-am despărțit frumușel viața de creștin, de carieră. Însă lucrul acesta Îl împiedică pe Dumnezeu să-ți binecuvânteze afacerea sau locul de muncă. Când înțelegi lucrul acesta, dacă ești înțelept, vei începe să acționezi conform principiilor Sfintei Scripturi. Iată unul din principiile lui Dumnezeu pentru afacerea sau pentru cariera ta: „Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale” (Iosua 1:8). Dumnezeu, care este Stăpânul universului, spune: „Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos, şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!” (Isaia 48:17). Așadar, invocă astăzi această promisiune!

LECȚII DE PESCUIT (1)

„S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon…” (Luca 5:3).

     În următoarele zile vom vorbi și vom medita la câteva lecții de pescuit, din Biblie. Prima lecție: Invită-L pe Domnul Isus în corabia ta. Acesta este punctul de pornire! Întotdeauna! Nimic nu are o influență mai mare asupra succesului tău personal decât faptul de a-L avea sau nu pe Domnul Isus Hristos în viața ta. De unul singur, Petru a pescuit toată noaptea și nu a prins nimic. Însă când L-a adus pe Isus la bord, a prins mai mulți pești decât a prins vreodată. Acum, Domnul Isus nu a făcut niciodată o minune fără un scop anume. El S-a folosit întotdeauna de minuni pentru a ilustra principii. Așa că acest episod ne învață ce să facem când greșim sau când strădaniile noastre nu sunt suficient de bune. Pentru Petru, corabia reprezenta mijlocul de trai. Când ești pescar, corabia ta este afacerea ta! E semnificativ faptul că Petru L-a invitat pe Domnul Isus în afacerea sa și Domnul Isus a folosit-o ca pe o platformă pentru lucrarea Sa. Ești dispus să faci ce a făcut Petru? Dacă ești, Domnul îți va binecuvânta afacerea. Firește, El va binecuvânta tot ceea ce Îi dăruiești. Dacă Îi dai Domnului toată viața ta, El o va binecuvânta pe toată. Dar dacă Îi vei da doar o parte din ea, El va binecuvânta numai acea parte. Și iată încă un gând: faptul că Îl ai pe Isus în corabia ta elimină teama de eșec și îți reduce îngrijorările cu privire la rezultat. Când Petru L-a făcut pe Isus partenerul său de pescuit, rezultatele au fost incredibile. Dar să nu ratăm ordinea evenimentelor. Mai întâi, Petru și-a folosit corabia pentru planul lui Isus. Apoi Isus a binecuvântat corabia lui Petru și a folosit-o pentru a Se îngriji de toate nevoile lui. Domnul Isus a zis: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra” (Matei 6:33). Ai înțeles ideea? Mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, apoi toate celelalte lucruri…

LUCRAREA S-A ISPRĂVIT – HRISTOS ESTE VIU!

„Ștergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâșiile de pânză, ci făcut sul și pus într-un alt loc singur.” (Ioan 20:7)

     În vremurile biblice, dacă doreai să ai o piesă frumoasă de mobilier, alegeai pe cineva cu o reputație excelentă – un maestru tâmplar sau un dulgher. Dar acești tâmplari aveau un obicei interesant. Când tâmplarul își termina treaba, își dădea jos șorțul, îl împătura și-l așeza pe obiectul terminat, fapt ce însemna că munca s-a sfârșit. Cu această imagine în minte, citește următoarele: „În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt. A alergat la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: „Au luat pe Domnul din mormânt, şi nu ştiu unde L-au pus.” Petru şi celălalt ucenic au ieşit, şi au plecat spre mormânt. Au început să alerge amândoi împreună. Dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru, şi a ajuns cel dintâi la mormânt. S-a plecat şi s-a uitat înăuntru, a văzut fâșiile de pânză jos, dar n-a intrat. Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi el, a intrat în mormânt, şi a văzut fâșiile de pânză jos. Iar ştergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâșiile de pânză, ci făcut sul şi pus într-un alt loc singur. Atunci celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat şi el; şi a văzut, şi a crezut. Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Isus trebuia să învieze din morţi” (Ioan 20:1-9). Să reținem cuvintele „ştergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâșiile de pânză, ci făcut sul.” Așadar, Maestrul tâmplar Își încheiase munca. Mântuirea noastră a fost dusă la capăt. Nu trebuie să lucrezi ca să fii mântuit, ci trebuie doar să-ți pui încrederea în Hristos, iar păcatele tale vor fi iertate, și locul tău în ceruri asigurat. HRISTOS A ÎNVIAT!

CREDINȚA ÎN ÎNVIEREA LUI HRISTOS

„Dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre” (1 Corinteni 15:17).

     În 2013, canalul de televiziune Fox News a relatat despre un exercițiu dintr-un curs universitar care le cerea studenților să scrie numele lui Hristos pe o bucată de hârtie, să pună hârtia pe podea și să calce pe ea. La un curs de la o universitate din Florida, toți studenții au participat – cu excepția unuia! Din dragoste și loialitate față de Hristos, el a refuzat. Dar lucrul acesta ne face să ne punem o întrebare: „De ce ar fi cineva de acord, chiar și un ateu, să facă așa ceva, dacă nu crede în existența lui Hristos?” Răspuns: pentru că uneori ne luptăm cu ceea ce ne produce teamă. Asta se numește „să trăiești în negare.” Gândește-te: ura și resentimentul se sfârșesc în mod normal la mormânt, deoarece persoana a murit și nu mai are nicio putere asupra ta. Și atunci, de ce totuși unii Îl urăsc în continuare pe Hristos? Din teamă! În adâncul inimii lor, există teama că El este viu și că influența Sa în lume este în creștere. Iar Biblia adeverește că influența Sa va continua să crească! „Pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă” (Isaia 11:9). Adevărul istoric despre Învierea lui Hristos este incontestabil pentru orice minte onestă și deschisă. Însă cea mai mare dovadă a Învierii Sale se poate vedea în viețile schimbate ale oamenilor. Apostolul Pavel scrie: „duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii. Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi” (Romani 8:10-11). Compozitorul Alfred Ackley a spus-o astfel: „Tu mă întrebi de unde știu că El este viu? Pentru că trăiește în inima mea!”

SEMNIFICAȚIA NUMELUI VINEREA MARE

„Dumnezeu a vrut… să împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe pământ cât şi ce este în ceruri, făcând pace, prin sângele crucii Lui”. (Coloseni 1:19-20)

     Carolyn Arends scrie: „Duminica Paștelui este medalia de aur a credinței creștine pe care o primești după ultimul tur de pistă, dar poate fi și „vor trăi fericiți o veșnicie!”… Însă există un obstacol de trecut: mi-e groază de Vinerea Mare, de imaginile torturii și ale suferinței, de muzica sumbră, de amintirea acelui strigăt disperat: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” Dacă ar fi după mine, probabil aș sări peste Vinerea Mare. Dar dacă aș face-o, dimineața Paștelui ar fi lipsită de valoare. Aș uita care a fost prețul mântuirii mele, aș începe să cred că pot avea o istorie fără sacrificiu, că nu trebuie să mori (față de sine) pentru a trăi Învierea. Aș crede minciuna că victoria lui Hristos asupra morții – și hotărârea mea de a-L urma pe El – înseamnă o viață lipsită de necaz. Autorii Scripturilor ne sfătuiesc să luăm în considerare suferința ca pe o oportunitate de a ne identifica cu Hristos, și de-a ne purta crucea. Cu toate acestea, când ne pierdem locul de muncă, când tumoarea este malignă, sau prietenia ne-a fost trădată, plângem nu numai din cauza rănii, ci și din pricina faptului că putem fi răniți. Avem impresia că Hristos ne-a dezamăgit. Nu considerăm totul ca o „bucurie deplină”, ci ca pe un eșec. Acestea fiind spuse, cum putem noi să fim creștini ai Învierii? Când aștept Duminica Paștelui și primesc Vinerea Mare, încerc să-mi aduc aminte că definiția lui Dumnezeu pentru „bine” o depășește de departe pe a mea și că aproape toate noile începuturi au rezultat din ceea ce păreau a fi sfârșituri îngrozitoare. Ceea ce pare a fi o mică (dar devastatoare) moarte este de fapt o șansă la o viață nouă. Trebuie să fim frânți pentru a deveni ceea ce trebuie să fim!” Dacă te lupți din răsputeri să vezi „binele” în situația în care te afli, ascultă ceea ce urmează: „El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, cel întâi-născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea. Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El, şi să împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe pământ cât şi ce este în ceruri, făcând pace, prin sângele crucii Lui” (vers. 18-20). Așadar, asta s-a întâmplat în Vinerea Mare!

EȘTI PROSPER, DAR NEÎMPLINIT?

„Încrede-te în Domnul din toată inima ta… nu pe înțelepciunea ta!” (Proverbele 3:5)

     În 1987, Kirby Puckett, starul din echipa de baseball, Minnesota Twins și-a văzut împlinit un vis din copilărie când și-a ajutat echipa să participe și să câștige titlul la Campionatul mondial. Greg Gagne, jucător în echipa Twins, descrie scena de la club după ce au obținut victoria. El a relatat despre îmbrățișări, despre strigăte, râsete, despre împroșcarea obligatorie cu șampanie peste capetele jucătorilor și despre prezentarea trofeului. Însă amintirea care i-a rămas vie în mintea lui, pentru totdeauna, a fost din timpul celebrării, când l-a remarcat pe exuberantul Puckett stând pe un scaun, departe de toți. Gagne și-a croit drum printre reprezentanții mass-media, printre jucători și antrenori, s-a așezat lângă Puckett și l-a întrebat la ce se gândește. Cu o adâncă tristețe în ochi, Puckett i-a răspuns: „Dacă mai mult de atât nu există, viața este destul de goală.” Simți și tu la fel? Poate ai un loc de muncă extraordinar, un salariu excelent, o casă frumoasă, o familie minunată, sănătate și o condiție fizică de invidiat – dar nu ai pace adevărată. Dacă este așa, nu ești singurul! Există o mulțime de persoane la fel ca tine. Faima regelui Solomon s-a răspândit în toată lumea. El a avut mai mulți bani decât Bill Gates, Jeff Bezos și Elon Musk la un loc. Cu toate acestea, Solomon a scris: „când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile mele, şi la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deşertăciune” (Eclesiastul 2:11). Care a fost răspunsul pe care l-a găsit Solomon? „Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările” (Proverbele 3:5-6). Nu există satisfacție fără Dumnezeu!