FOCALIZEAZĂ-TE PE LUCRURILE DE SUS!

„Orice laudă, aceea să vă însufleţească.” (Filipeni 4:8)

     Să recunoaștem: nu trebuie să ne uităm prea departe ca să găsim motive să ne văicărim. Dumnezeu i-a pus pe Adam și pe Eva în paradis, unde au avut tot ce le trebuia pentru a fi fericiți. Dar spre ce și-au concentrat ei atenția? Spre singurul copac la care nu aveau acces! Dumnezeu a despărțit în două Marea Roșie în mod miraculos, i-a condus pe iudei prin pustie și le-a asigurat hrană din cer în fiecare zi, ca să nu le fie niciodată foame. Au apreciat ei lucrul acesta? Da, o vreme. „Au cântat laudele Lui. Dar au uitat curând lucrările Lui” (Psalmul 106:12-13). De aceea apostolul Pavel scrie: „tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească… Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi” (Filipeni 4:8-9). Generalul Robbie Risner a descris cei șapte ani pe care i-a petrecut ca prizonier de război într-un lagăr vietnamez, ca fiind „esența disperării.” Dar a supraviețuit! Cum? S-a uitat plin de curiozitate printr-o scurgere din podeaua celulei sale și a văzut un fir de iarbă singuratic, singura pată de culoare în lumea sa lipsită de culoare. Numind-o „o transfuzie de sânge a sufletului,” Risner și-a început fiecare zi în rugăciune, întins pe podea, cu capul spre acel orificiu, concentrându-se la acel unic fir de iarbă. Când lucrurile nu merg bine în viața ta, tu trebuie să alegi un punct focal: teamă sau credință, disperare sau nădejde, probleme sau soluții. Chiar și atunci când problema nu este rezolvată așa cum ți-ar plăcea, când te concentrezi asupra lui Dumnezeu, El te ridică deasupra împrejurărilor în care te găsești și îți dă pace în mijlocul lor.

MĂRTURISIREA FACE BINE SUFLETULUI

„Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele…” (1 Ioan 1:9).

     Ranai Carlton, o învățătoare de școală duminicală, spune: „Încercam să-i învăț pe copii că noi toți avem nevoie de iertarea lui Dumnezeu. Așa că am întrebat o fetiță: „Lisa, când ai putea avea nevoie de iertarea lui Dumnezeu?” Privirea ei goală a stârnit replici caustice din partea fiului meu: „Nu-i nimic, Lisa. Nu trebuie să-i spui!” Apoi s-a întors spre mine și mi-a spus: „Nu trebuie să-ți spunem ție păcatele noastre! Aici nu este Oprah Winfrey Show (cel mai longeviv talk show din America – 1986-2011, folosit de prezentatoarea Oprah Winfrey ca o platformă educațională – n.tr.).” Da, nu e musai să le spui altora păcatele tale, dar întotdeauna trebuie să I le spui lui Dumnezeu. Împăratul David a spus: „câtă vreme am tăcut… mâna Ta apăsa asupra mea” (Psalmul 32:3-4). Mărturisirea face patru lucruri: 1) Te ajută să experimentezi iertarea lui Dumnezeu. El îți cunoaște deja păcatul, dar nu te poate ierta dacă dai vina pe altcineva și cauți scuze. „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele.” Prima mișcare îți aparține! 2) Îți redă puterea emoțională și fizică. Nimic nu-ți fură energia mai mult decât negarea, și nimic nu te revigorează mai tare decât o conștiință curată. David a spus: „Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele” (Psalmul 31:10). Reflectând la aventura sa cu Batșeba, el a spus: „Câtă vreme am tăcut… mi se usca vlaga… Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu… Şi Tu ai iertat vina păcatului meu” (Psalmul 32:3-5). 3) Îți permite să mergi mai departe. Mărturisirea te face să apeși butonul „reset” și s-o iei de la capăt. Este important să trasezi o linie între trecut și viitor, în caz că ești tentat să te întorci înapoi. 4) Te ajută să crești. Thomas Edison a afirmat că eșecul l-a învățat 10.000 de moduri în care să nu facă un bec. Pentru a face ca eșecul să lucreze în avantajul tău, și nu împotriva ta, trebuie să începi prin a-ți mărturisi păcatul în fața lui Dumnezeu ca să primești iertarea Sa. Și nu uita! Mărturisirea face bine sufletului!

DUMNEZEU DOREȘTE SĂ PROPĂȘEȘTI!

„Și în timpul când a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propăşească”. (2 Cronici 26:5)

     Gândește-te astăzi la următoarele trei întrebări și răspunde cu onestitate. 1) Crezi că poți să fii un om de succes și un om spiritual în același timp? Sunt unii oameni care au tendința de-a pune semnul de egalitate între sărăcie și smerenie, și ajung la concluzia că oamenii de succes nu pot fi smeriți. Nu este adevărat! Biblia afirmă despre Ozia, împăratul lui Iuda, că: „în timpul când a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propăşească.” Succesul nu-ți dă dreptul să-i privești pe ceilalți de sus, dar când oamenii de succes vorbesc, ceilalți ascultă. Lideri precum Iosif și Daniel au influențat națiuni întregi pentru Dumnezeu. Adevărul este că oamenii spirituali au un mesaj al speranței pe care ceilalți trebuie să-l audă… dar fără propovăduitori, cum îl vor auzi? (vezi Romani 10:14-17). Dacă te-ai mulțumit cu puțin, roagă-te pentru o credință mai mare și începe să țintești mai sus în viață. 2) Îți este teamă de succes? Poate îți este teamă de presiunile și de prețul care vin odată cu el. Tu crezi că liderii sunt persoane singuratice, iar tu preferi să stai cu mulțimea. Sau poate ai fost doborât și acum îți este teamă să te ridici din nou. Când Thomas Edison a fost întrebat despre succesul său, el a răspuns: „Eu încep acolo unde ceilalți se opresc!” John Foster Dulles, fost Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii, a spus: „Măsura succesului nu este dacă ai o problemă grea de rezolvat, ci dacă este aceeași problemă pe care o aveai și anul trecut.” Apostolul Pavel spune: „trântiți jos, dar nu omorâţi.” (2 Corinteni 4:9). 3) Ești mulțumit cu starea actuală a lucrurilor? Dacă nu ești, asumă-ți responsabilitatea pentru viața ta și fă un pas înainte, prin credință. În ultimă instanță, singurul care te poate împiedica să devii ceea ce a intenționat Dumnezeu, ești tu! Concluzie: Dumnezeu dorește să propășești!

NU TE AMESTECA ÎN TREBURILE ALTORA!

„Unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri”. (2 Tesaloniceni 3:11)

     Răsfoiește orice ziar sau revistă de scandal, uită-te la orice talk show de la televizor și vei vedea că a te amesteca în treburile altora a devenit o afacere de miliarde. Însă aceasta nu este o activitate în care ar trebui să fie implicat un urmaș al lui Hristos. Cu toate că soacrele au reputația de a se amesteca în treburile altora, ele nu au reușit să acapareze piața. Bărbații, rudele, colegii de muncă și prietenii bine intenționați au și ei tendința de a se amesteca. Spre deosebire de bârfitori, băgăcioșilor le place să scoată informații personale direct de la sursă. „Cum de-ți poți permite o mașină atât de scumpă?” „De la ce firmă este haina pe care o porți?” „Cât ai plătit pentru casa ta?” „Cât timp îți permiți să stai fără serviciu?” De multe ori, astfel de întrebări nu au alt scop decât acela de a satisface o minte superficială. Da, unii oamenii doresc în mod autentic să ajute sau chiar se roagă pentru situația ta – dar nu și băgăcioșii. Așa că învață să menții curiozitatea în limitele a ceea ce este potrivit. Înțeleptul Solomon a spus: „Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte, este ca unul care apucă un câine de urechi.” (Proverbele 26:17). Urechile sunt printre cele mai sensibile părți ale corpului unui câine. Și dacă tragi de ele, câinele s-ar putea să te muște. Tot astfel, când îți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala, s-ar putea să te „frigi”! Dumnezeu clasifică drept păcat obiceiul de a te amesteca în treburile altuia – pe același palier cu uciderea și hoția: „Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaş sau ca hoţ sau ca făcător de rele sau ca unul care se amestecă în treburile altuia” (1 Petru 4:15). Un om înțelept a spus, pe un ton de glumă, că oamenii care se ocupă doar de propria lor afacere au atât de mult succes din cauza faptului că nu se ocupă și de rivali. Așadar, nu te amesteca în treburile altora!

RĂSPLATA BUNĂTĂȚII (2)

„Bea, domnul meu… Și s-a grăbit… și i-a dat să bea.” (Geneza 24:18)

     Istoria Rebecăi ne învață un adevăr foarte important despre viață: când se ivesc ocaziile, asigură-te că ești gata să deschizi ușa. Rebeca nu s-a gândit la efortul necesar sau la timpul alocat pentru a adăpa cele 10 cămile însetate. Ea nu a spus: „N-am de gând să fac asta, nu scrie în fișa postului!” Ea a trăit după principiul: „Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!” (Eclesiastul 9:10). Ea nu și-a elaborat o etică a muncii când a apărut Eliezer, ci o practica în fiecare zi. Și a venit momentul când lucrul acesta i-a adus o răsplată. Credincioșia în lucruri mici aduce mari răsplătiri. Dumnezeu este șeful tău; El se uită la atitudinea ta și la comportamentul tău în lucruri mărunte. Răsplătirile mărețe nu li se întâmplă celor care le așteaptă; ele izvorăsc din credincioșia față de lucrurile mărunte, din rutina zilnică și din slujirea care nu beneficiază de lumina reflectoarelor. Și mai putem observa ceva: Rebeca nu a citat din Tora și nu l-a întrebat pe Eliezer ce religie are. În loc să fie „super spirituală”, ea a decis să fie amabilă. Drept consecință, Rebeca i-a atras atenția lui Eliezer, i-a câștigat respectul și a ajuns în familia lui Avraam. Mai bine de atât, nu se putea! Când Rebeca l-a dus acasă pe Eliezer, ca să-i cunoască părinții, aceștia au dorit ca ea să aștepte zece zile până să-l cunoască pe Isaac. Așa era obiceiul. Însă Rebeca a spus: „Da, vreau!” (Geneza 24:58). Când Dumnezeu deschide ușa, nu amâna. Și nu spune: „Alții sunt mai calificați decât mine.” Dacă Dumnezeu te-a chemat, înseamnă că ești persoana potrivită, așa că treci peste fricile tale și mergi în direcția în care te conduce El.

RĂSPLATA BUNĂTĂȚII (1)

„Am să scot apă şi pentru cămilele tale…” (Geneza 24:19).

     Într-o zi, Avraam l-a trimis pe Eliezer, slujitorul său, să găsească o soție pentru fiul său Isaac. Stând lângă o fântână afară din cetate, Eliezer s-a rugat: „Doamne, fă ca fata care se oferă să-mi adape cămilele să fie cea pe care Tu ai ales-o.” Deodată, apare Rebeca și spune: „Am să scot apă și pentru cămilele tale” (vezi Geneza 24:13-14). Rebeca nu avea cum să știe că Eliezer avea să-i schimbe viața. Ea nu știa că fapta ei bună avea să deschidă ușa unor mari binecuvântări. În Vechiul Testament, era un lucru obișnuit să oferi apă unui străin. Se numea legea ospitalității. Iudeii credeau cuvântul care spune: „Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea au găzduit, fără să ştie, pe îngeri” (Evrei 13:2). Dar cine oare ar fi dispus să ofere apă unor cămile însetate? O cămilă poate înghiți 130 de litri de apă, și Eliezer avea zece cămile! Asta înseamnă un proiect de o jumătate de zi! Rebeca s-a arătat generoasă față de un străin, fără a aștepta ceva în schimb decât bucuria de a sluji. Însă ea nu știa că aceste cămile urmau s-o ducă la Isaac pentru a fi mireasa lui, vor face să curgă peste ea o binecuvântare mare și o vor introduce în genealogia lui Hristos. Deci, dacă dorești să ai succes, alocă timp, fii concentrat, fii muncitor și fii o persoană care rezolvă problemele, nu una care le provoacă. Trăiește după cuvintele lui Hristos: „Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două” (vezi Matei 5:41). Cheia biruinței în viață este să faci nu doar ce trebuie, ci puțin în plus. Da, cămilele sunt respingătoare și urâte, însă din acea situație neplăcută s-a născut cel mai frumos lucru care i s-a întâmplat Rebecăi. Și așa ceva se poate petrece și cu tine!

ALUNGĂ NECREDINȚA!

„După ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei ce-L însoţiseră, şi a intrat acolo unde zăcea copila.” (Marcu 5:40)

     Când îți pui încrederea în Dumnezeu și aștepți o minune, nimic nu te va deprima mai mult și mai rapid decât necredința. În plus, e imposibil să știi ce face Dumnezeu bazându-te pe felul în care arată lucrurile la suprafață. „Credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd (Evrei 11:1). Așa că, dacă vrei să dobândești o credință puternică, este important să-ți umpli mintea cu lucruri bune: „tot ce este adevărat, cinstit, drept, curat, vrednic de iubit, orice faptă bună și orice laudă…” (Filipeni 4:8). Un pastor scria: Domnul Isus nu i-a permis necredinței să se apropie de El. Și vedem asta atunci când a înviat-o din morți pe fiica lui Iair. Când a auzit că fetița a murit, Isus i-a spus tatălui ei: „Nu te teme, crede numai!” (Marcu 5:36). Poți să crezi, sau poți să te temi. Nu se poate să le faci pe amândouă; și cei care cred cu adevărat ocolesc raționamentul obișnuit al omului. Când Domnul Isus S-a confruntat în acea zi cu duhul morții, El nu le-a permis fricii și necredinței să-și facă loc! Deci când s-a dus acasă la Iair, „n-a îngăduit nimănui să-L însoţească, în afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov” (Marcu 5:37). I-a luat cu El pe cei care credeau în minuni și când „au ajuns la casa fruntaşului sinagogii… Isus a văzut o zarvă, şi pe unii care plângeau şi se tânguiau mult. A intrat înăuntru, şi le-a zis: „Pentru ce faceţi atâta zarvă?… Copila n-a murit, ci doarme.” Ei îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei, şi pe cei ce-L însoţiseră, şi a intrat acolo unde zăcea copila. A apucat-o de mână, şi i-a zis: „Talita, cumi” care, tălmăcit, înseamnă: „Fetiţo, scoală-te, îţi zic!” Îndată fetiţa s-a sculat, şi a început să umble” (Marcu 5:37-42). Omenește vorbind, situația ta poate părea imposibilă, dar când faci abstracție de fricoși, negativiști și necredincioși, și crezi din toată inima ce spune Dumnezeu – vei obține rezultate!

FII DISPUS SĂ TE SCHIMBI!

„Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, şi s-ar gândi la ce li se va întâmpla”. (Deuteronomul 32:29)

     Dacă nu ești dispus să te schimbi, peste câțiva ani vei fi exact acolo unde ești astăzi, doar că vei fi mai bătrân, vei avea mai puțin timp și mai puține opțiuni. Biblia tocmai ne-a spus: „Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, şi s-ar gândi la ce li se va întâmpla.” Cum poți face asta? Trebuie să fii dispus să te schimbi! Recunoaște că schimbarea va avea loc – fie că-ți place, fie că nu. Astfel vei fi pregătit. Un autor scria: „Singurul lucru sigur despre ziua de mâine este că va fi diferită de ziua de astăzi. Dacă te îndoiești de asta, gândește-te la următorul lucru: bunicul meu se hrănea cu alimente de la ferma lui, părinții din grădina proprie și eu de la Fast-Food! Lumea este diferită față de cum era acum 20 de ani, și va fi și mai diferită peste 20 de ani. Dar vestea bună este că lumea se schimbă atât de repede, că nu ai putea greși tot timpul chiar dacă ai încerca!” Diferența dintre ceea ce ești astăzi și ce vei fi peste douăzeci de ani depinde în mare măsură de trei lucruri: de timpul pe care îl petreci cu Dumnezeu, de relațiile pe care le zidești și de cărțile pe care le citești. Vrei să fii înțelept? Biblia spune: „Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere” (Proverbele 2:6). Vrei să fii fericit? „Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!” (Proverbele 3:13). Vrei să fii împlinit în viață? „Fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică” (1 Corinteni 15:58).

INVESTEȘTE ÎN COPIII TĂI!

„Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu.” (Iov 8:7)

     Ferma Lazy B se întinde pe o suprafață de 670 kmp. Cea mai mare parte este acoperită de tufișuri și ierburi și aparține familiei Day din 1881. Când Harry și Ada Mae Day au avut primul copil, o fetiță, au mers 300 km până la primul spital, pentru naștere, și au adus-o acasă pe fiica lor la o viață grea. Casa cu patru camere, făcută din chirpici, nu avea apă curentă sau electricitate și nu exista nicio școală în zonă. Ne-am putea gândi că având resurse atât de puține, viitorul fetiței va fi fost limitat. Însă Harry și Ada Mae erau hotărâți ca fiica lor să primească cea mai bună educație posibilă. S-au abonat la ziare și reviste metropolitane și i-au citit copilei neîntrerupt. Când fiica lor a ajuns la vârsta de 4 ani, Ada Mae a început educarea ei în sistem home-schooling, după metoda Calvert, și mai târziu au trimis-o la cele mai bune școli cu internat din acea vreme. Într-o vară și-au luat copiii într-o excursie, cu mașina, ca să viziteze toate capitalele de state din America, la vest de fluviul Mississippi. Când tânăra Sandra era pregătită să meargă la facultate, ea s-a înscris la Universitatea Stanford, apoi a continuat Dreptul și în cele din urmă, a devenit… prima femeie judecător de la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii! Uimitor, nu-i așa? Am spus istoria asta ca să ajungem la Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi, care este acesta: investește în copiii tăi. Și fii dispus să începi cu pași mărunți, altfel nu vei începe niciodată. În loc să rămâi blocat în ceea ce crezi că nu ai, folosește ceea ce ți-a dat Dumnezeu și El îți va fi binevoitor. Și bazează-te pe acest verset din Scriptură pentru copiii tăi: „Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu.”

NU MAI FI FRICOS!

„Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui…” (1 Samuel 16:7)

     Ne mândrim cu abilitatea noastră de a judeca oamenii și situațiile în funcție de înfățișare – și de nenumărate ori greșim. Goliat a lansat aceeași provocare, pentru poporul Israel, timp de 40 de zile: „Trimiteți-mi cel mai bun războinic al vostru și îl voi ucide. Eu sunt campionul. Eu sunt cel mai mare!” Acest tip de gândire bazat pe frică se aplică oricărui uriaș pe care-l întâlnești în viață. Chuck Swindoll scria: „Teama și îngrijorarea nu apar numai o dată; ele apar dimineața și seara, zi după zi, încercând necontenit să intimideze. Ele apar sub forma unei persoane, a presiunii, a îngrijorării… teama care bate la inima ta, zi de zi, strigând în prăpastia propriei tale văi. Puține lucruri sunt mai persistente și intimidează mai mult decât frica și îngrijorarea, mai ales când ne confruntăm cu ele prin propriile noastre puteri!” Când a ales următorul rege al poporului Israel, Dumnezeu i-a spus profetului Samuel: „Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui… Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7). Ca ființe umane, ne uităm la ce se vede în afară și ne formăm opinii bazându-ne pe ceea ce vedem. Goliat era un uriaș, cu o voce tunătoare și care brava mult – trei trăsături menite să inspire frică în cea mai curajoasă inimă. Dar Dumnezeu nu a fost nici impresionat, nici intimidat de el. Și în plus, El i-a dat lui David capacitatea de a-l vedea pe Goliat prin ochii Săi. Frica este ca un bebeluș: cu cât o hrănești mai mult, cu atât devine mai mare. Când începi să vezi uriașii din viața ta din perspectiva lui Dumnezeu, ei își pierd puterea de a te imobiliza și de a te intimida. Așa că, nu mai fi fricos!