„…Cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste.” (Proverbele 13:18)

     Nu prea ne place să fim confruntați, nu-i așa?! Dar e greu, dacă nu imposibil, să creștem fără confruntare! Confruntarea sănătoasă ne cere să „spunem adevărul în dragoste” celor pe care îi prețuim. La fel cum Dumnezeu ne confruntă pe fiecare dintre noi în domeniile în care trebuie să creștem, El Se așteaptă să facem și noi la fel cu ceilalți. E un lucru ușor? Nu! Dar există câteva principii călăuzitoare care ne pot ajuta: 1) Discută cu persoana în cauză, nu discuta despre ea. Confruntarea sănătoasă trebuie să fie directă și, dacă se poate, trebuie făcută între patru ochi. Ea necesită comunicare atentă, cu fermitate, dar cu har! Când oamenii suferă, ocupă-te de ei cu atenție. 2) Nu exagera și nu folosi șiretlicuri spirituale. Oferă exemple specifice. Nu te ascunde în spatele unor cuvinte precum „Cred că Domnul mi-a arătat că greșești!” Când profetul Natan l-a confruntat pe regele David, referitor la păcatul său cu Batșeba, el a vorbit foarte clar, chiar dacă s-a folosit de o ilustrație. Trebuie să-ți ții emoțiile în frâu; lasă suficient timp între ofensă și confruntare, pentru a putea înlătura, prin rugăciune, orice sentiment de mânie pe care l-ai putea avea. 3) Nu arunca vina asupra persoanei; ajut-o! Nu lăsa persoana în cauză să se frământe fără să-i oferi o direcție clară privind felul în care se poate îndrepta. Nu ar fi cinstit și nici constructiv! De fapt, ar putea duce la probleme mai intense și la complicații nedorite. Cea mai bună abordare este să identifici problema cu calm și să sugerezi modalități de a o rezolva. Scopul tău nu este să demaști pe cineva, ci să-i arăți o cale mai bună. 4) Nu fi critic; fii plin de compasiune. Poți să pierzi din vedere orice altceva, dar nu rata lucrul acesta! În caz contrar, te vei trezi că judeci, în loc să confrunți. Dacă ești cinstit, vei recunoaște că și propriul tău drum spre izbândă a avut destule slăbiciuni!… Așa că, apropie-te de oameni cu dragoste și cu grijă!

„Isus… care umbla din loc în loc, făcea bine…” (Faptele Apostolilor 10:38)

     Valoarea ta în ochii lui Dumnezeu a fost stabilită la cruce. Biblia spune: „El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?” (Romani 8:32). Să reținem expresia „toate lucrurile”… Noi suntem egali în Hristos. Dar când vine vorba despre carieră, valoarea ta este determinată de problemele pe care le rezolvi. De aceea, un cardiolog este mai bine plătit decât un bucătar de la un restaurant fast-food. Domnul Isus era genul de om care rezolva probleme. Oamenii erau flămânzi spiritual, așa că El le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieții” (Ioan 6:35), și i-a hrănit. Erau oameni bolnavi, așa că El „umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul…” (Faptele Apostolilor 10:38) Isus a înțeles ce avea El și ce nevoi aveau oamenii, și asta le-a oferit. Tu, ce ai de oferit? Ce ai vrea să faci dacă ai ști că este imposibil să greșești? Ține minte un lucru: tu nu ești aici din întâmplare! Dumnezeu i-a zis lui Ieremia: „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam, şi mai înainte ca să fii ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte, şi te făcusem prooroc al neamurilor.” (Ieremia 1:5) Tot ceea ce dorește Dumnezeu este să împlinească o nevoie, să rezolve o problemă. Așadar, tu ce ești chemat să faci, și ce daruri ai în acest sens? Acela este locul unde îți vei găsi cea mai mare bucurie! Gândește-te la contribuția ta pentru ceilalți ca la o misiune de la Dumnezeu. Apostolul Pavel făcea corturi pentru a-și susține lucrarea. Așadar, lucrarea ta poate fi susținută de meseria ta. Dar fie că ești implicat în lucrare „cu normă întreagă”, fie că ești implicat „cu jumătate de normă”, ai grijă să nu părăsești lumea aceasta până nu găsești și nu împlinești ceea ce Dumnezeu te-a chemat să faci. Amin?

„…Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un ulcior cu apă…” (Luca 22:10)

     În timpul ceremoniei de decernare a premiilor Oscar, Hollywood-ul oferă premii pentru cel mai bun actor, producător, regizor, editor, creator de muzică, decoruri, costume etc. Însă Asociația Actorilor de Film știe că marile staruri și marile filme nu ar exista fără sprijinul distribuției și fără contribuția echipelor tehnice și artistice. Oscarurile ne reamintesc că cele mai strălucitoare lumini ies în evidență doar datorită luminițelor mai mici rămase „în umbră”. Sfânta Scriptură ne spune că și Dumnezeu are o distribuție de suport, oameni care se mulțumesc să lucreze în spatele scenei. Ei sunt cei care își văd de treabă acasă, la locul de muncă și la biserică, slujind în tăcere, cu bucurie și cu credincioșie. Prin ei, familiile cresc, națiunile sunt întărite, afacerile prosperă și bisericile se înmulțesc. Ei fac lucruri mărunte, dar determină mari schimbări. Biblia este plină cu oameni din spatele scenei, ca de exemplu, acel om care ducea un ulcior cu apă. El i-a condus pe Petru și pe Ioan în camera de sus, pentru întâlnirea și masa lui Isus cu ucenicii Săi, din ajunul răstignirii. Sau oameni ca „Iacov cel mic” (Marcu 15:40), un ucenic relativ necunoscut, deseori trecut cu vederea de ceilalți… dar niciodată de Dumnezeu! Indiferent ce faci, un lucru oricât de mic, vei fi răsplătit. Bazează-te pe această promisiune: „Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui…” (Evrei 6:10) Așadar, fii credincios în lucrul încredințat! Domnul Isus a zis: „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.” (Apocalipsa 22:12) Și încă ceva: Dumnezeu va avea în curând propria Sa ceremonie de înmânare a premiilor care contează cu adevărat – iar tu poți fi printre laureați!

„Rugaţi-vă neîncetat.” (1 Tesaloniceni 5:17)

     Zilele în care teologii timizi se plecau în fața dumnezeului științei au apus demult. În zilele noastre, adevărații oameni de știință afirmă cât de ingenios este Dumnezeu și cum principiile Sale stau în picioare în fața luminii pătrunzătoare a analizei științifice. Andrew Newberg, medic specialist în neurologie, care a studiat relația dintre fenomenele spirituale și creier, a demonstrat că noi am fost creați să interacționăm fizic și mental cu Dumnezeu prin rugăciune și Sfânta Scriptură. Este binecunoscut faptul că există centri în creierul uman care răspund pozitiv la rugăciune, la citirea și meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu, la închinarea în grup, la cântările intonate și la empatia pentru oameni. Și dr. Newberg crede că practicarea credinței personale este cel mai puternic mod de a menține creierul sănătos. Lobul frontal al creierului este responsabil cu focalizarea atenției, cu gândirea rațională și cu luarea deciziilor. El răspunde la rugăciune și meditație, ajutând la reducerea stresului, la întărirea sistemului imunitar, la îmbunătățirea memoriei și la creșterea capacității de compasiune. Protejează deteriorarea creierului odată cu vârsta, și ne ajută să trăim mai mult! Cercetările lui Newberg indică faptul că rugăciunea de cel puțin 12 minute pe zi încetinește declinul creierului odată cu vârsta. Rugăciunea și citirea Bibliei dezactivează zonele din creier responsabile cu mânia, vinovăția, anxietatea, depresia, teama, resentimentul și pesimismul. Se pare că în sfârșit știința secolului al XXI-lea merge mână în mână cu Scriptura și se alătură cumva exclamației psalmistului David: „Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale…” (Psalmul 139:14) Nu crezi că acesta este un motiv bun pentru a face din versetul: „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi” (Coloseni 3:16) o realitate? Cu siguranță DA! Așadar, citește și roagă-te zilnic, pentru ca sănătatea ta să sporească!

„Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.” (Proverbele 25:28)

     Încercările, oamenii dezagreabili și împrejurările frustrante sunt supărătoare, iar vestea rea este că ele nu vor dispărea niciodată. Cu toate acestea, vestea bună este că ele nu sunt problema ta! În realitate, nu ceea ce ți se întâmplă îți determină starea de spirit, ci ceea ce se întâmplă în tine! Noi ne imaginăm că viața s-ar schimba imediat în bine, dacă am putea schimba oamenii și circumstanțele… dar vor exista întotdeauna oameni și circumstanțe noi cărora va trebui să le facem față, nu? Solomon a avut dreptate; nu este important să controlăm lumea din afară, ci lumea lăuntrică. Haideți să vedem ce vrea să ne spună în versetul „Omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.” Cu alte cuvinte, e vorba despre o cetate fără apărare, expusă oricărui atac. Singurul mod de a-ți garanta securitatea este să uiți de dorința de a controla oamenii și lucrurile, și să te concentrezi pe păstrarea zidurilor de apărare. „Dar oamenii și circumstanțele mă pot face să mă simt incomod și vulnerabil,” spui tu. Biblia ne spune că „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.” (1 Petru 5:5). De fapt, recunoașterea propriilor noastre metehne este pasul numărul unu, în călătoria noastră spre desăvârșire. Pasul numărul doi este acceptarea faptului că numai Dumnezeu ne poate da puterea stăpânirii de sine (vezi Filipeni 2:13). Pasul numărul trei constă în înțelegerea faptului că stăpânirea de sine nu vine printr-o strângere din dinți; este un produs al Duhului Sfânt – o roadă a Duhului (vezi Galateni 5:22-23). Când ne supunem Duhului lui Dumnezeu care locuiește în noi, El ne va întări zidurile și ne va da putere să rezistăm în fața dușmanului!

„Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi.” (Matei 6:34)

     Când ești neliniștit cu privire la viitor, oprește-te și adu-ți aminte că două dintre numele lui Dumnezeu sunt „Alfa și Omega, începutul și sfârșitul” (Apocalipsa 22:13). Acolo unde mergi tu, Dumnezeu este deja acolo! Domnul Isus, vorbind despre păstorul cel bun, a zis: „oile aud glasul lui; el… merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul.” (Ioan 10:3-4) Cum ajung oile să cunoască glasul păstorului? Petrecând timp cu el! Să reținem expresia „el merge înaintea lor”, care înseamnă că atâta vreme cât înaintezi, Dumnezeu te poate călăuzi. De fiecare dată când ajungi la limită, este un test pentru tine: fie te dai bătut, fie perseverezi până la victorie. Alergătorii de cursă lungă folosesc expresia „a se lovi de zid”; când sunt epuizați și se luptă cu ispita renunțării, ei știu în același timp că dacă vor depăși durerea, vor prinde un nou avânt care îi va purta până la linia de sosire. Ai preluat cumva responsabilități care nu sunt ale tale? Învață să trasezi granițe sănătoase, pentru binele tău și pentru binele celor ce depind de tine. Și dacă nu ești sigur ce este potrivit, roagă-L pe Dumnezeu să-ți arate cât să te implici în viețile prietenilor și familiei lărgite. Dacă povara nu-ți aparține, las-o jos! Dacă este prea grea, dă-I-o lui Dumnezeu! Bazează-te pe promisiunea Sa: „El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit, şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci îl ascultă când strigă către El.” (Psalmul 22:24) În concluzie, cu cât te încrezi mai mult în Dumnezeu, cu atât nivelul anxietății tale se reduce!

„Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului…” (Psalmul 55:22)

     Când ești stresat, valul emoțiilor negative poate fi copleșitor. Și până nu-ți descarci povara sufletului înaintea lui Dumnezeu, vei lua decizii greșite, vei ceda în fața impulsurilor negative, vei merge în direcția greșită și vei exploda în fața persoanelor nepotrivite. Psalmistul David ne spune următoarele: „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini!” Măsura în care te sprijini în mod conștient pe Dumnezeu, și primești putere de la El, este măsura în care îți vei reduce nivelul de anxietate. Nu este o coincidență faptul că numeroși psalmi încep cu David strigând către Dumnezeu după ajutor, și se încheie cu el bucurându-se pentru că și-a vărsat frustrările înaintea persoanei potrivite – Dumnezeu! Adevărul este că viața este 10% ceea ce ți se întâmplă, și 90% felul în care reacționezi la toate acestea. Locul tău de muncă, banii tăi, căsnicia și copiii tăi, sănătatea ta și viitorul tău pot fi toate surse de neliniște și grijă, așa că nu vei fi niciodată eliberat în totalitate de ele. Însă poți să-ți reduci nivelul anxietății urmând sfatul apostolului Pavel: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiați de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere.” (2 Corinteni 1:3-5) Iar un pastor spunea: „Cu cât te rogi mai mult, cu atât mai puțin te vei panica. Cu cât te închini mai mult, cu atât mai puțin te vei îngrijora!” Așadar, azi (și nu numai!) varsă-ți povara sufletească înaintea lui Dumnezeu!

„…Chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi.” (2 Corinteni 4:16)

     Data viitoare când mergi la supermarket și te îndrepți spre casele de marcat, uită-te și la coperțile revistelor. Chipuri frumos aranjate, trupuri atletice și reclame la diete care îți promit că și tu poți arăta la fel. Acum, nu este nimic greșit să arăți bine și să te îngrijești de trupul tău. La urma urmelor, el este templul Duhului Sfânt și ești responsabil să-l îngrijești. Dar viața este mai mult decât îmbrăcăminte și coafuri. Este o greșeală să te concentrezi pe exterior și să nu apreciezi și să nu cultivi calitățile interioare cu care te-a înzestrat Dumnezeu! Biblia ne spune că: „frumuseţea este deşartă” (Proverbele 31:30). Când te-a creat Dumnezeu, El nu te-a decorat numai pe din afară; El ți-a dat „omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.” (1 Petru 3:4) De fapt, apostolul Pavel ne avertizează că „lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice.” (2 Corinteni 4:18) Cu alte cuvinte, ceea ce mama natură ne dă, tatăl timp ne ia! Apostolul Pavel nu este amintit în Scriptură pentru înfățișarea sa deosebită, așa cum au fost alții (vezi 1 Samuel 9:2). Dușmanii spuneau despre el că: „este moale şi cuvântul lui n-are nicio greutate.” (2 Corinteni 10:10) Dar cred că toți ne amintim de aceste cuvinte scrise de apostolul Pavel: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da, în „ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” (2 Timotei 4:7-8) Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi este acesta: concentrează-te pe lucrurile lăuntrice, nu pe cele din afară!

„Grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri… îneacă Cuvântul, şi-l fac astfel neroditor.” (Marcu 4:19)

     În pilda semănătorului, Domnul Isus ne spune că sămânța a căzut în patru tipuri de pământ. Iată unul dintre ele: „Alţii sunt cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută între spini; aceştia sunt cei ce aud Cuvântul; dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul, şi-l fac astfel neroditor.” (Marcu 4:18-19). Să ne uităm împreună care sunt lucrurile care împiedică Cuvântul lui Dumnezeu să lucreze eficient în viața ta: 1) Îngrijorarea că Dumnezeu nu va avea grijă de tine. 2) Convingerea că dacă ai avea mai mulți bani, o casă mai mare, o mașină mai bună sau o înfățișare mai atrăgătoare, ai fi mai fericit. Dar dă-mi voie să te întreb: mai ții minte când ți-ai imaginat că activitatea profesională, casa în care trăiești și portofoliul financiar pe care îl dobândești vor face ca toate îngrijorările să dispară? Dar nu merge așa, nu? Cu cât ai mai multe „lucruri”, cu atât mai mult ai de pierdut, de protejat, de păstrat și cu atât mai multe motive de îngrijorare. Îngrijorarea pentru lucrurile materiale poate „îneca” viața din tine! Pacea și fericirea vin din încrederea în Dumnezeu pentru nevoile tale. Când știi că acel „ceva” pe care ți-l dorești este potrivit pentru tine sau nu, Dumnezeu îți va da ceva mai mult. Când meditezi la promisiunile lui Dumnezeu, se întâmplă un lucru uimitor. Îngrijorările tale se micșorează, mintea și atitudinea ta sunt reprogramate și te bucuri mai mult de viață. Domnul Isus a spus: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33) Așadar, astăzi, pune în capul listei tale de priorități rugăciunea și citirea Bibliei, și vei vedea cum îngrijorarea dispare!

„Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El!” (Psalmul 37:7)

     Răbdarea se naște din încredere. Împăratul David a spus: „Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie. Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.” (Psalmul 37:3-4) Dumnezeu are un plan pentru viața ta. Acesta include lucruri pe care nu le poți avea astăzi, dar de care te vei putea bucura mâine. Când vine primăvara, iarba crește singură. Așa că, nu te mai zbate să realizezi ceva ce va fi ușor de realizat la timpul potrivit. Când refuzi să-i dai unui copilaș ceva ce nu este potrivit pentru el, el dă din picioare și strigă: „Vreau acum!” Ce vei face, vei ceda în fața lui? Nu, pentru că nu este încă pregătit pentru lucrul acela. Apostolul Pavel scrie: „ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă… cu îndelungă răbdare.” (Coloseni 3:12) Dumnezeu nu te învață numai să aștepți, ci și să ai o atitudine bună în timp ce aștepți. Apostolul Iacov scrie: „răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.” (Iacov 1:4) Dumnezeu îngăduie să se întâmple anumite lucruri în viață pentru a ne învăța principii importante, precum: să ne păstrăm credința când vin vremuri grele; să dăm dovadă de har când suntem sub presiune, controlându-ne reacțiile; să dezvoltăm noi competențe și modalități mai bune de gândire. Adevărul este că Dumnezeu dezvoltă calități în tine chiar acum, calități care nu se pot dezvolta altfel, sau altădată… Când va termina, vei avea maturitatea de a gestiona ceea ce El a pregătit pentru tine. Așadar, nu lăsa circumstanțele să te sleiască de puteri, și nici dușmanul să te năucească! „Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El!”