CE ALEGI, IERTAREA SAU AMĂRĂCIUNEA?

„Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea?” (Matei 18:21)

     Evanghelistul Matei scrie despre iertarea greșelilor și redă o conversație între Petru și Domnul Isus. Petru întreabă: „Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” Isus i-a zis: „…până la şaptezeci de ori câte şapte.” (Matei 18:21-22). 70X7=490, deci de atâtea ori ești chemat să-l ierți… pe „fratele” tău, cineva cu care trebuie să trăiești sau cu care trebuie să lucrezi. În esență, Domnul Isus spunea: „Iartă și continuă să ierți, dacă dorești să ai o relație cu acea persoană!” Să recunoaștem, toți facem greșeli pentru că avem slăbiciuni de tot soiul. Perfecțiunea există doar la Dumnezeu! Să ne amintim cuvintele Domnului Isus de pe cruce: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!” (Luca 23:34). Niciodată nu s-au rostit cuvinte așa profunde și puternice în asemenea împrejurări, și foarte puține concepte sunt mai semnificative de reținut, într-o relație, decât acesta. Deși este perfect normal să ne mâniem, și este o reacție omenească, firească, să ne simțim tratați pe nedrept, există o mare diferență între mânia sănătoasă și emoția corozivă a amărăciunii. Amărăciunea este cancerul relațiilor! După cum spunea dr. Maya Angelou: „Amărăciunea este alimentată de gazdă. Ea nu are niciun efect asupra obiectului care a cauzat neplăcerea.” În acest caz, „gazda” este relația ta, iar iertarea este medicamentul și tratamentul. Domnul Isus a spus: „Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.” (Luca 6:31). A oferi gradul de iertare pe care vrei să-l primești îți asigură păstrarea relației sănătoasă și liberă de orice boală de amărăciune. E un lucru greu? O, da! Dar dacă te rogi, Dumnezeu îți va da harul și puterea să ierți, și să alegi harul, nu amărăciunea!

DUMNEZEU VA FACE TOT CE E NEVOIE!

„Unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult…” (Romani 5:20)

     Apostolul Pavel scria (Galateni 1:13): „prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu şi făceam prăpăd în ea.” În mod clar, Saul din Tars nu intenționa să devină creștin. Ca iudeu, el era obsedat de Lege. Ca intelectual, el putea purta discuții cu cele mai rafinate minți. Elocvent și educat, el era dedicat, trup și suflet, religiei sale. Dar cu toate acestea, el avea o problemă: îi ura pe creștini! El asistase la uciderea cu pietre a lui Ștefan, care a devenit astfel primul martir al Bisericii! Și chiar dacă nu participase personal, el avusese grijă de hainele celor care aruncaseră cu pietre (vezi Faptele Apostolilor 7:57-59). Sigur nu-i trecea atunci prin minte că într-o zi va trece de partea cealaltă a baricadei! Dar când Dumnezeu are un plan pentru viața ta, El va face totul pentru a-l împlini. Când te-a cucerit cu harul și dragostea Sa, El începe să lucreze planul Său în viața ta. Chiar și când viitorul Pavel păzea hainele ucigașilor lui Ștefan, Dumnezeu avea planul de a-l folosi. La fel cum avea planuri și pentru noi, când eram în lume – petrecând, făcând ce ne plăcea, trecând de la o relație la alta sau gândindu-ne numai la cum să facem bani. Dar nimic din toate acestea nu L-a oprit pe Dumnezeu, pentru că „unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult.” Dacă Pavel ar fi știut că Dumnezeu plănuise să i Se arate pe drumul spre Damasc, probabil că ar fi ales altă rută! Dar Biblia relatează că: „deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. El a căzut la pământ şi a auzit un glas…” (Faptele Apostolilor 9:3-4). Acest fariseu, foarte religios și mândru, a avut acea întâlnire cu Dumnezeu care nu se afla pe agenda sa, dar care i-a schimbat viața. Pentru a te aduce la supunere față de voia Sa, Dumnezeu va face tot ceea ce este nevoie și în cazul tău. Așa că, ai grijă! Dumnezeu nu va permite ca încăpățânarea ta să saboteze planurile Sale pentru viața ta!

CE TREBUIE SĂ ȘTII?

„Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu…” (Psalmul 46:10)

     Dacă am încerca să-i găsim lui Iov vreun defect, am putea spune poate că vorbea cam mult. Dar nici pe departe n-avem de gând să-l învinovățim ori să-i „căutăm nod în papură”; a fost lovit de prea multe, și nu i-a mai rămas aproape nimic… Soția sa, care ar fi trebuit să manifeste empatie și compasiune, l-a sfătuit să „blesteme pe Dumnezeu și să moară” (Iov 2:9)! Apoi, prietenii săi i s-au adresat ca niște procurori, pentru că socoteau că își atrăsese singur tot acest necaz asupra sa. Trebuie să citim 37 de capitole din cartea Iov ca să-L auzim pe Dumnezeu vorbind! Capitolul 38 începe așa: „Domnul a răspuns lui Iov…” Și printre picături, și până a terminat Dumnezeu de vorbit, Iov n-a îndrăznit să spună decât: „Iată, eu sunt prea mic. Ce să-Ţi răspund? Îmi pun mâna la gură…” (Iov 40:4). Să reținem faptul că înainte de-a auzi glasul lui Dumnezeu, Iov vorbise mult. Dar după ce L-a auzit, n-a mai putut rosti un cuvânt! Una dintre afirmațiile bune ale lui Iov fusese aceasta: „Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.” (Iov 13:15). Uneori, cea mai bună cale prin care poți gestiona o problemă este să nădăjduiești și să nu vorbești. Să te supui și să nu vorbești. Iov nu știa lucrul acesta, la vremea respectivă, dar planul lui Dumnezeu era ca la sfârșit să-i dea înapoi de două ori mai mult decât el pierduse! Și asta s-a întâmplat după ce nu s-a mai concentrat pe propriile sale probleme și a început să se roage pentru prietenii săi (vezi Iov 42:10). Așadar, oprește-te… Fii deschis și dispus. Dumnezeu este încă pe tron. El este în controlul fiecărui detaliu al vieții tale. Chiar și în cele mai rele circumstanțe, El Se gândește la binele tău. Biblia spune că: „Domnul va sfârşi ce a început pentru tine…” (vezi Psalmul 138:8). Și asta este ceea ce trebuie să știi – azi!

ROAGĂ-TE PENTRU ÎNȚELEPCIUNE (4)

„Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu… și ea îi va fi dată.” (Iacov 1:5)

     Astăzi vă rog să fiți atenți la câteva sfaturi, testate și probate în timp, pentru a obține înțelepciunea: 1) Trebuie să recunoști că ai nevoie de înțelepciune. Benjamin Franklin a spus pe bună dreptate: „Pragul de la intrarea în templul înțelepciunii este recunoașterea propriei tale neștiințe.” 2) Trebuie s-o cauți la sursa corectă. Iar Biblia ne spune care este sursa corectă: „Domnul dă înţelepciune.” (Proverbele 2:6). Numai El îți poate oferi adevărata înțelepciune, pentru că numai El are adevărata înțelepciune. Firește, înțelepciunea Sa o face pe a noastră să pară caraghioasă. Apostolul Pavel spunea: „nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii” (1 Corinteni 1:25). Gândește-te la acest lucru în felul următor: dacă Dumnezeu ar avea un gând absurd (bineînțeles că El nu are asemenea gânduri! Dar cel mai absurd gând al Lui) ar fi mult mai înțelept decât cel mai înțelept gând pe care l-am putea noi concepe vreodată! 3) Trebuie să ceri înțelepciunea. Dumnezeu nu-Și depozitează înțelepciunea; El este gata s-o dăruiască. Înțeleptul Solomon ne-a lăsat scris: „Dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.” (Proverbele 2:3-5). Iar apostolul Iacov ne spune și cum trebuie s-o cerem de la Dumnezeu: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată. Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo. Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul, căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.” (Iacov 1:5-8). Așadar, astăzi, recunoaște că ai nevoie de înțelepciune, cere-o de la Dumnezeu, și roagă-te cu credință pentru ea!

ROAGĂ-TE PENTRU ÎNȚELEPCIUNE (3)

„Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea…” (Proverbele 4:7)

     De ce oare Biblia vorbește atât de mult despre înțelepciunea lui Solomon? Deoarece nu este vorba despre o înțelepciune omenească supranaturală; ci despre o înțelepciune supranaturală coborâtă la priceperea omenească. Dacă îți închipui că sunt lucruri care țin de domeniul trecutului și că subiectul nu este pentru tine, ascultă cuvintele lui Solomon, cel mai înțelept om din lume: „N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti! Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea. Înalţ-o şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta dacă o vei îmbrăţişa.” (Proverbele 4:6-8). Haddon Robinson, profesor universitar, dar și scriitor prolific și unul dintre cei mai eficienți predicatori din lume, a scris: „Începând cu anul 1955, cunoștințele s-au dublat tot la cinci ani. În zilele noastre, absolvenții de liceu au fost expuși la mai multă informație despre lume decât Platon, Aristotel, Spinoza sau Benjamin Franklin. De fapt, astăzi, nici Moise și nici apostolul Pavel nu ar putea lua examenul de admitere la facultate. Și totuși, cu toate standardele noastre înalte, și cu toate cunoștințele noastre, societatea de astăzi este populată cu o recoltă bogată de eșecuri magnifice, cu persoane educate să-și câștige existența, dar care n-au habar de nimic în ce privește gestionarea vieții însăși. Absolvenți ai unor universități de renume sunt experți în informații despre o felie îngustă a vieții, dar sunt la nivel de clasa întâi când vine vorba despre o viață reușită de familie și despre prieteni. Să fim sinceri: cunoașterea nu este suficientă pentru a face față problemelor vieții. Avem nevoie de înțelepciune și de abilitate pentru a face față provocărilor vieții!” Spurgeon a spus: „Nu există nebun mai mare decât acela care știe că e nebun; dar ca să știi să folosești cunoștințele, îți trebuie înțelepciune.” Concluzie: Dacă ești expus la multă informație, cu atât mai mult trebuie să te rogi pentru înțelepciune!

ROAGĂ-TE PENTRU ÎNȚELEPCIUNE (2)

„Înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele…” (Proverbele 8:11)

     Când împăratul Solomon i-a cerut lui Dumnezeu înțelepciune în loc de putere, faimă sau bogății, Dumnezeu i-a spus: „fiindcă nu ceri nici bogăţii, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmaşilor tăi, nici chiar o viaţă lungă, ci ceri pentru tine înţelepciune şi pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domneşti – înţelepciunea şi priceperea îţi sunt date. Îţi voi da, pe deasupra, bogăţii, averi şi slavă, cum n-a mai avut niciodată niciun împărat înaintea ta, şi cum nici nu va mai avea după tine.” (2 Cronici 1:11-12). Și-a ținut Dumnezeu promisiunea? Da! Solomon a devenit persoana cea mai faimoasă, cea mai bogată, cea mai puternică și cea mai înțeleaptă de pe planetă! Această descriere îi este atribuită lui Solomon. El a domnit peste cel mai important imperiu din lume. Corăbiile sale comerciale au navigat peste mări, aducându-i comorile pământului. A proiectat și a construit câteva dintre cele mai importante clădiri ale lumii, inclusiv Templul. A construit rezervoare, parcuri, grădini și vii. A fost un maestru al comerțului, științei și literaturii. A devenit un distins scriitor și un muzician talentat. A învățat incredibila valoare a înțelepciunii, s-a bucurat de beneficiile ei și a scris: „Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump. Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.” (Proverbele 8:10-11) Cartea Proverbele sau Pildele lui Solomon are 31 de capitole – câte unul pentru fiecare zi a lunii. Așadar, ce s-ar întâmpla dacă ai citi câte un capitol pe zi în următoarele douăsprezece luni? Cu siguranță, vei deveni mai înțelept!

ROAGĂ-TE PENTRU ÎNȚELEPCIUNE (1)

„Dă-mi dar înţelepciune… ca să știu cum să mă port…” (2 Cronici 1:10)

     Când împăratul Solomon s-a urcat pe tron, Dumnezeu i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau…” (2 Cronici 1:7) Să ne imaginăm scena: Solomon a primit undă verde din partea Celui în al cărui vocabular nu există cuvântul „imposibil”. Dumnezeu l-a testat. El l-a pus la încercare pe Solomon ca să vadă ce este în inima lui. O persoană arogantă ar fi cerut faimă. O persoană lumească ar fi cerut avere. O persoană egoistă ar fi cerut putere. Dar ce I-a cerut Solomon lui Dumnezeu? „Înțelepciune.” Așa că, Dumnezeu a onorat cerința lui Solomon, și i-a dăruit ceva mai încântător decât faima, mai exorbitant decât averea și mai senzațional decât puterea. După cum s-a dovedit ulterior, toate binecuvântările materiale de care s-a bucurat Solomon au fost produse secundare ale darului înțelepciunii. Un gânditor anonim a scris: „Spune-mi ce visuri ai și-ți voi spune enigma din viața ta. Spune-mi rugăciunile tale și-ți voi spune istoria sufletului tău. Spune-mi cererile tale și-ți voi spune lucrurile pe care le primești. Spune-mi căutările tale și-ți voi spune cine ești. Nu vreau să-ți cunosc averea, ci doar dorințele. Nu-mi pasă de lucrurile pe care le ai, ci doar de cele pe care nu le ai și pe care dorești să le ai; nu vreau să-ți știu realizările, ci ceea ce nu ai realizat încă și urmărești… Ceea ce primești în urma victoriilor tale din timpul zilei și în urma viselor tale din timpul nopții, idealul pe care ți-l stabilești, lucrurile pe care le aprobi ca fiind excelente, ce cauți și cărui lucru ți-ai dedicat inima – acestea reprezintă măsura unui om.” Așadar, roagă-te pentru înțelepciune!

NU TE LĂSA ADEMENIT!

„Feriți-vă de orice se pare rău.” (1 Tesaloniceni 5:22)

     Apostolul Pavel spune: „mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” (1 Corinteni 9:27). Mintea noastră este ca un hotel; managerul nu poate opri pe nimeni să intre în hol, dar îl poate opri să intre în camere. La fel este și cu ademenirea. Când se întâmplă acest lucru? Când dorm și nu veghez în post și rugăciune. Când Dumnezeu te-a răscumpărat, tu ai devenit un duh născut din nou care trăiește într-un trup nenăscut din nou. Și ai fost „pecetluit pentru ziua răscumpărării” (vezi Efeseni 4:30). Când sigilezi un plic, conținutul său este protejat până ajunge la destinație. Înțelegi ideea? Satan nu se poate impune în fața duhului tău născut din nou, așa că te atacă prin firea ta căzută. Apostolul Pavel a recunoscut lucrul acesta și spune: „răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!” (Romani 7:19). Nu vei fi niciodată imun în fața tentației, dar o poți învinge. Cum? Cu ajutorul lui Dumnezeu. Pentru că El ne promite în Scriptură că: 1) „Ne veghează.” Asemenea unui păstor care nu-și părăsește niciodată turma, când te piezi, El te va readuce în turmă. 2) Nu va îngădui să fim ispitiţi peste puterile noastre (vezi 1 Corinteni 10:13); ca un bun antrenor care te pregătește, Dumnezeu va lăsa ca greutatea ispitei să te întărească, dar nu să te zdrobească sau să te distrugă. 3) A pregătit mijlocul ca să ieșim din „orice se pare rău.” Dacă îți alegi singur calea, vei fi înfrânt. Mijloacele lui Dumnezeu prin care poți să scapi din „orice se pare rău” sunt: rugăciunea, Cuvântul Său, părtășia creștină și viața umplută de Duhul Sfânt. Doar în felul acesta, poți învinge „orice rău”! Așadar, nu te lăsa ademenit!

PĂSTREAZĂ-ȚI ENTUZIASMUL ÎN CĂSNICIE!

„Fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!” (Proverbele 5:19)

     Dacă ești o persoană căsătorită, gândește-te la momentul în care te-ai întâlnit prima oară cu soțul sau cu soția ta, și te-ai îndrăgostit. Te gândeai la el sau la ea zi și noapte, nu-i așa? Abia așteptai să fiți împreună; te agățai de fiecare cuvânt rostit de celălalt… Relația era motivatoare și plină de entuziasm, pentru că mințile voastre se antrenau reciproc, emoțiile voastre erau exaltate, și o gamă largă de subiecte ale vieții vă aprindea imaginația. Dar numeroase căsnicii nu supraviețuiesc pentru că mor de plictiseală. Și atunci, unul dintre soți se implică într-o relație extraconjugală, sau celălalt devine dependent de comportamente deviante… pentru că intervine plictiseala în relație. Sigur, asta nu este o scuză pentru fapte deplorabile, dar plictiseala funcționează ca o otravă și percepe o taxă inevitabilă de la fiecare dintre noi. Secretul unei bune căsnicii constă în găsirea unor modalități de a continua să te dezvolți, și apoi de a aduce lucrul acesta pe masa relației. Învață ceva nou despre munca soțului sau soției tale, și fii preocupat de detaliile zilei pe care a petrecut-o. Găsiți un subiect pe care să-l împărtășiți și să discutați despre el. Când ești preocupat de viața persoanei de lângă tine, îi întărești dorința de a-ți împărtăși mai multe despre felul în care și-a petrecut ziua, și despre propria persoană… Și încă un lucru care nu trebuie uitat: e important să ai preocupări și activități personale. Familiile care vor să crească împreună înțeleg că trebuie să se încurajeze unul pe altul, să-și alimenteze prieteniile, hobby-urile și interesele și în mod independent. În familiile-model, soții se încurajează și se motivează unul pe altul! Ei înțeleg cum să-și dezvolte propriile lor vieți fără să desconsidere viața pe care o împărtășesc împreună. La asta se referă Biblia când spune: „fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!” Așadar, păstrează-ți entuziasmul în căsnicie! Se poate! Succes!

LUCREAZĂ LA CARACTERUL TĂU!

„Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui…” (Proverbele 20:7)

     Când Biblia vorbește despre neprihănire, ea se referă întotdeauna la a avea un caracter bun. Caracterul bun stabilește limite. Poate nu va determina întotdeauna ce vei face, dar el va stabili întotdeauna ce nu vei face. Caracterul te face să înțelegi cât ești dispus să plătești pentru a obține ce-ți dorești. Când cineva dintr-o relație (soțul, soția, un prieten) este lipsit de caracter, acea persoană este periculoasă. Solomon scria: „Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el!” Caracterul nu are nevoie să fie în centrul atenției și nici nu se dă în spectacol. Nu recurge la intimidare sau la calomnie pentru a-și atinge interesul. Cel ce crede că poate obține ce-și dorește prin minciună, înșelătorie sau manipulare – se înșală amarnic. Să înțelegem un lucru: indiferent unde mergi, adevăratul tău „eu” va ieși la iveală! Și dacă nu lucrezi la caracterul tău, nu vei fi în stare să clădești relații sănătoase. Relațiile autentice necesită integritate. Cum este o persoană cu un caracter bun? Ea dă dovadă de un comportament exemplar în toate circumstanțele; este o persoană care respectă regulile și este demnă de încredere; este o persoană care oferă credit acolo unde el este datorat; este o persoană care trăiește prin credință; este o persoană care se încrede în Dumnezeu că El o va ajuta să împlinească toate lucrurile pentru care a fost creată și la care a fost chemată. Biblia ne spune că cei răi vor prospera o vreme, dar nu vor rămâne nepedepsiți. În schimb, cei neprihăniți vor triumfa (vezi Proverbele 11:21). Iar Solomon adaugă: „Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.” (Proverbele 11:3) Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este acesta: „Lucrează la caracterul tău!”