OBSTACOLE PE CALEA CREDINȚEI (5)

„…că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.” (Filipeni 2:16)

     Trebuie neapărat să renunți la mulțumirea pe termen scurt în favoarea împlinirii pe termen lung. Apostolul Pavel își rezumă viața și lucrarea în acest verset: „n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.” Nimic nu este mai important în viață decât alegerile pe care le faci. Biblia ne spune: „Lot… şi-a întins corturile până la Sodoma.” (Geneza 13:12), și o perioadă a prosperat. Dar până la urmă, toate lucrurile pentru care a trudit s-au prefăcut în scrum. Apoi citim: „Domnul i-a zis lui Avraam, după ce s-a despărţit Lot de el: „Ridică-ţi ochii şi, din locul în care eşti, priveşte spre miazănoapte şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus; căci toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi seminţei tale în veac.” (Geneza 13:14-15). Lot a ales direcția greșită, și a pierdut; Avraam a ales direcția bună, și a câștigat! Alegeri, alegeri, alegeri! Când vorbim despre ele, fă-ți obiceiul de-a te întreba: „Cum îmi va afecta această alegere caracterul, respectul de sine și încrederea, atunci când mă apropii de Dumnezeu în rugăciune? Cum îmi va afecta influența și respectul din partea celorlalți? Cum îmi va afecta familia, și pe cei care îmi calcă pe urme?” Biblia ne oferă răspunsul: „Deci, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.” (Evrei 12:1-2). Așadar, alege întotdeauna să asculți de călăuzirea lui Dumnezeu!

OBSTACOLE PE CALEA CREDINȚEI (4)

„…să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.” (Evrei 12:1)

     Astazi vom vorbi despre obstacole pe care trebuie să le depășești, dar și despre lucruri care te vor ajuta pe cale: 1) Persoanele nepotrivite te vor răni. Există două categorii de oameni de care nu trebuie să te lași, niciodată, influențat. Din prima categorie, fac parte persoanele care se victimizează tot timpul, persoanele foarte negativiste și persoanele foarte supărăcioase. Din cea de-a doua categorie, fac parte persoanele care te solicită mereu, persoanele care pun totul sub semnul întrebării și persoanele care îți distrag atenția. Iubește-i și ajută-i sub orice formă și prin toate mijloacele posibile, dar nu te lăsa niciodată influențat sau condus de ei. Încurajează-i, dar atunci când încep să te tragă în jos (în loc să te ridice!), rupe legăturile în mod diplomatic și lasă-i în seama lui Dumnezeu. 2) Persoanele potrivite te vor ajuta. Când Dumnezeu are un plan, El cheamă pe cineva ca să-l  împlinească. Însă rareori cheamă un singur om. El cheamă și pe alții care să-l ajute și să-l sprijine. Asta înseamnă că dorința ta de a căuta ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci de tărie. Apostolul Pavel a alocat un întreg capitol din Noul Testament pentru a elogia și a recunoaște meritele celor care l-au ajutat să-și împlinească viziunea. Iată ce le-a spus filipenilor: „Mulțumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea aminte pe care o păstrez despre voi. În toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi, cu bucurie pentru partea pe care o luaţi la Evanghelie, din cea dintâi zi până acum.” (Filipeni 1:3-5). Dacă ești înțelept, vei recunoaște domeniile în care nu ești înzestrat de Dumnezeu, și le vei lăsa în seama persoanelor calificate… iar tu îți vei da toate silințele în „lucrul încredințat ție”… Asta necesită smerenie din partea ta, dar pe termen lung îți aduce mari câștiguri!

OBSTACOLE PE CALEA CREDINȚEI (3)

„Voi alergaţi bine: cine v-a tăiat calea…?” (Galateni 5:7)

     Va trebui să-ți asumi responsabilitatea pentru viața ta, și să  nu mai dai vina pe alții. În Grădina Edenului, când Dumnezeu l-a întrebat pe Adam de ce a mâncat din pom, el a dat vina pe soția sa: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.” (Geneza 3:12). Apoi citim: „Domnul Dumnezeu a zis femeii: ,Ce ai făcut?’ Femeia a răspuns: ‚Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.’” (Geneza 3:13). Eva a dat vina pe diavol. Le-a acceptat Dumnezeu scuzele? Nu! El i-a zis lui Adam: „Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: ‚Să nu mănânci deloc din el’ blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănânci iarba de pe câmp.” (Geneza 3:17-18). Apoi i-a spus Evei: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.” (Geneza 3:16). După ce au fost rostite aceste cuvinte, Adam și Eva au fost alungați din Paradis! „Dacă Dumnezeu cunoaște totul”, întrebi tu, „cum se face că S-a mâniat pe Adam și pe Eva?” Pentru că niciunul dintre ei nu și-a asumat răspunderea pentru faptele sale! Când păcătuiești, Dumnezeu este gata să te ierte (vezi Neemia 9:17). Cu toate acestea, El nu acceptă să acoperi, să justifici, să te scuzi, să te eschivezi, și să dai vina pe altcineva. Cuvântul Său spune: „Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare.” (Proverbele 28:13). Așadar, dacă dorești să înaintezi pe calea credinței, trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru viața ta!

OBSTACOLE PE CALEA CREDINȚEI (2)

„…mi-am isprăvit alergarea…” (2 Timotei 4:7)

     Trebuie să știi că nu toți care încep cursa o și termină. Apostolul Pavel scria: „Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi, deci, în aşa fel ca să căpătaţi premiul! Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate veșteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veșteji. Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” (1 Corinteni 9:24-27). Apostolul Pavel nu vorbește aici despre propria sa mântuire; acest aspect era rezolvat. El vorbește despre răsplata sa din cer, iar aceste cuvinte ar trebui să te oprească și să te pună pe gânduri: „ca nu cumva… tu însuți să fii lepădat!” Iată câteva lucruri care te vor face să cazi pe calea credinței: 1) Faptul de-a nu citi regulat Cuvântul lui Dumnezeu și de a nu te ruga în fiecare zi. 2) Faptul a te opune lui Dumnezeu, când El se ocupă de anumite domenii specifice din viața ta. 3) Eșecul moral care rezultă din obiceiuri și relații greșite. 4) Faptul că lași îndoiala și teama să te paralizeze. 5) Faptul că pierzi vremea alergând după lucruri frivole, în loc să te concentrezi pe „singurul lucru” pe care te-a chemat Dumnezeu să-l faci! 6) Faptul că ai succes în carieră și eșuezi în familie. 7) Faptul că nu-ți investești resursele, talentul și timpul în Împărăția lui Dumnezeu – și astfel, nu poți împlini voia Sa în viața ta… Și lista ar putea continua la nesfârșit. Așa că, rostește următoarea rugăciune astăzi: „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!” (Psalmul 139:23-24). La o astfel de rugăciune, Dumnezeu se bucură să răspundă!

OBSTACOLE PE CALEA CREDINȚEI (1)

„Prin credinţă, Avraam… a ascultat, şi a plecat fără să ştie unde se duce.” (Evrei 11:8)

     Biblia spune: „Prin credinţă Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-l ia ca moştenire, a ascultat, şi a plecat fără să ştie unde se duce.” În următoarele câteva zile, vom privi și vom analiza împreună câteva lucruri la care trebuie să te aștepți în călătoria vieții tale de creștin: 1) Prilejuri și adversitate. Apostolul Pavel a scris: „Mi s-a deschis aici o uşă mare şi largă, şi sunt mulţi potrivnici.” (1 Corinteni 16:9). Într-adevăr, dacă nu întâlnești obstacole și împotrivire, trebuie să te rogi și să-L întrebi pe Dumnezeu dacă ești pe calea cea bună! Dimensiunea misiunii pe care ți-a dat-o Dumnezeu determină de obicei magnitudinea împotrivirii. Dar iată vestea bună: atacul este un semn de respect. Înseamnă că dușmanul te consideră o țintă valoroasă și o amenințare pentru planurile lui. 2) Obstacole menite să te deturneze de pe cale. Biblia spune despre cel neprihănit că „de şapte ori cade, şi se ridică…” (Proverbele 24:16). Pe cine descrie înțeleptul Solomon aici? Pe cel neprihănit! De câte ori cade? „De șapte ori”… Și ce face? Se ridică iarăși! Eșecul nu te doboară, însă renunțarea – da; la fel și faptul de-a nu învăța nimic din eșec, sau refuzul de a-ți schimba metodele, de a primi sfaturi și de a încerca din nou! Dacă păcatul te-a făcut să cazi, pocăiește-te și renunță la el, apoi întoarce-te pe cale. Dacă ai căzut pentru că ai încercat ceva nou și necunoscut, nu te învinovăți! În schimb, apropie-te de harul lui Dumnezeu, hotărăște-te să faci mai bine data viitoare… și continuă-ți alergarea! Dr. John Maxwell o spune astfel: „Greșești la început, greșești pe parcurs, greșești mereu – și vei greși… dar vei înainta!” Așadar, nu lăsa obstacolele și împotrivirile să te abată de pe calea Domnului!

ÎNTRISTĂRILE NE MODELEAZĂ

„…întristările noastre… lucrează pentru noi…” (2 Corinteni 4:17)

     În urma unui sondaj efectuat în S.U.A. de George Barna, a rezultat că doi din trei americani s-au declarat „creștini ocazionali.” Este un termen interesant, dar la ce se referă el? În esență, ne descrie o persoană care nu-și ia angajamente, care-și urmărește interesul propriu, și merge la biserică de sărbători. Însă iată cum descrie apostolul Pavel viața creștinului: „Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu şi nu de la noi.” (2 Corinteni 4:7). Să reținem cuvântul „comoară”. Apostolul Pavel prețuia ceea ce a pus Dumnezeu în el; ocrotea lucrul acesta, se bucura de el și profita de el la maximum. Oare toate acestea presupun că viața creștină este ușoară sau lipsită de necazuri? Nu, iar Pavel continuă: „De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi. Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă.” (2 Corinteni 4:16-18). Să remarcăm faptul că „întristările noastre… lucrează pentru noi…” Dumnezeu folosește experiențele vieții – bune și rele – pentru a ne îmbogăți, pentru a ne cizela, pentru a ne face mai profunzi și mai credincioși. Și încă un adevăr important: ceea ce crezi sau vorbești în timpul perioadelor dificile determină calitatea vieții tale spirituale și a viitorului tău! Am crezut, de aceea am vorbit!’ şi noi credem, şi de aceea vorbim.” (2 Corinteni 4:13). Așadar, în loc să spui că situația prin care treci lucrează împotriva ta, ridică-te prin credință și declară: „Lucrează în favoarea mea!”

EȘTI NEPRIHĂNIT ÎN OCHII LUI DUMNEZEU

„…nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire…” (Evrei 5:13)

     Autorul epistolei către Evrei scrie în 5:13 că: „oricine nu se hrăneşte decât cu lapte, nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc.” Neprihănirea nu este o stare pe care o dobândești prin eforturi omenești, ci este o poziție în care te pune Dumnezeu atunci când te încrezi în Hristos. Începând cu acel moment, Dumnezeu dorește să te consideri „neprihănit”, așa cum te vede și El pe tine. „Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului. Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege-despre ea mărturisesc Legea şi proorocii – şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El.” (Romani 3:20-22). Dacă te străduiești din răsputeri să fii neprihănit ca să ajungi în rai, citește următorul verset: „Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5:21). În același fel în care Dumnezeu L-a făcut pe Domnul Isus „să fie păcat” pentru noi, în clipa în care crezi în Hristos, Dumnezeu te face „să fii neprihănit.” Vei păcătui în continuare, pentru că trăiești într-un trup de carne păcătoasă… Și până nu vei dobândi noul trup, mereu va fi așa. Ai auzit poate de „durere iluzorie” – o senzație care își are sursa într-o parte a trupului pe care n-o mai ai… Credincioși fiind, noi suferim de dureri iluzorii de care trebuie să ne debarasăm. Cum? Înțelegând diferența dintre poziția noastră și starea noastră. Poziția noastră „în Hristos” ne dă siguranța și încrederea în Dumnezeu. Iar următorul verset din Scriptură spune: „Căci Împărăţia lui Dumnezeu… este… neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.” ( Romani 14:17). Și dacă știm că suntem considerați neprihăniți în ochii lui Dumnezeu, avem pace… și pentru că avem pace, avem bucurie!

CUM SĂ UMBLĂM PRIN CREDINȚĂ

„…calcă pe urmele credinţei aceleia pe care o avea tatăl nostru Avraam…” (Romani 4:12)

     Biblia vorbește despre cei care „calcă pe urmele credinţei aceleia pe care o avea tatăl nostru Avraam.” Cum putem și noi să umblăm în felul acesta? Să privim la Avraam: 1) Avraam L-a crezut pe Dumnezeu „…care înviază morţii, şi care cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi.” (Romani 4:17). Când Dumnezeu îți face o promisiune, El are puterea de a o împlini, chiar și atunci când toate dovezile și lucrurile înconjurătoare contravin spuselor Sale. 2) „Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut, şi astfel a ajuns tatăl multor neamuri…” (Romani 4:18). Chiar și atunci când orice licăr de speranță s-a spulberat, Avraam a crezut în continuare. De ce? Deoarece nădejdea lui era în Dumnezeu! Dacă te simți neajutorat astăzi, gândește-te la aceste cuvinte: „Întoarceţi-vă la cetăţuie, prinşi de război plini de nădejde! O spun şi astăzi, că îţi voi întoarce îndoit!” (Zaharia 9:12). 3) „El a crezut, şi astfel a ajuns tatăl multor neamuri, după cum i se spusese: „Aşa va fi sămânţa ta.” (Romani 4:18). Să reținem exprimarea „după cum i se spusese”; când Dumnezeu face o promisiune, aceasta conține în ea o putere de autoîmplinire care o face să devină realitate. „Tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.” (Isaia 55:11). 4) „El nu s-a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu.” (Romani 4:20). Cuvântul „a se îndoi” ne spune că Avraam nu a ezitat, nu a șovăit, nu s-a certat cu el însuși, nu s-a lăsat influențat de părerea altora. În schimb, a rămas hotărât și ferm. Aceasta este umblarea prin credință!

ADEVĂRUL DESPRE BANI

„Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti…” (Proverbele 23:4)

     Când ai mulți bani, poți găsi multe ocazii și locuri ca să faci bine în lume. Domnul Isus a zis: „Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.” (Matei 24:14). Însăși împlinirea acestei promisiuni necesită bani – și încă mulți! Dar banii în sine nu te vor face niciodată fericit, și nu-ți vor da siguranță. Înțeleptul Solomon, unul dintre cei mai bogați oameni, a lăsat scris: „Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta. Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.” (Proverbele 23:4-5). Când unul dintre cei mai bogați oameni din lume a murit, un reporter l-a întrebat pe un membru al familiei: „Câți bani a lăsat?” Acea persoană a răspuns: „Tot ce-a avut!” Indiferent cât câștigi, cât economisești, cât investești sau cât păstrezi, în cele din urmă banii te vor părăsi, sau tu îi vei părăsi pe ei. Un înțelept a constatat că există șapte vârste ale omului. Prima, copilul observă pământul. A doua, vrea să fie al său. A treia, se luptă să-l obțină. A patra, decide să se mulțumească cu jumătate. A cincea, se hotărăște că s-ar mulțumi cu mai puțin de jumătate. A șasea, se mulțumește să aibă un loc de veci. A șaptea, se mută acolo! Există numeroase lucruri fără de care poți trăi, și o avere mare este unul dintre ele. Dar tu nu poți trăi fără pacea cu Dumnezeu, fără o familie în care domnește dragostea, fără o prietenie de-o viață cu copiii tăi, și fără o viață trăită pentru slava lui Dumnezeu!

CUM POȚI FI BIRUITOR ÎN LUPTĂ

„Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat…” (1 Timotei 6:12)

     Astăzi vom vorbi despre șase strategii biblice, pe care le putem folosi pentru a ne învinge dușmanul atunci când se ridică împotriva noastră. 1) Pregătește-te pentru luptă! „Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat”. Planifică și calculează ca un general care se pregătește pentru luptă; studiază cum să-l ataci și cum să-l învingi pe dușmanul tău, diavolul. 2) Roagă-te cu încredere! Biblia ne învață să ne apropiem de tronul lui Dumnezeu „cu deplină încredere” (vezi Evrei 4:16). Iar asta înseamnă să-ți afirmi cu îndrăzneală credința, nu-i așa ? Nu fi timid cu Dumnezeu! El este „Ava”, care înseamnă „Tată”! Tu ești copilul Său răscumpărat, așa că apropie-te cu încredere și cere-I ceea ce ai nevoie. 3) Rostește cu îndrăzneală adevărul Scripturii! Apostolul Petru scria: „Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu…” (1 Petru 4:11). Cu alte cuvinte, folosește Cuvântul lui Dumnezeu atunci când te împotrivești forțelor demonice… „Întăriţi-vă în Domnul…” (Efeseni 6:10). 4) Fii generos! Măsura cu care dăruiești este măsura cu care primești. „Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el.” (Proverbele 11:24-25). Nicio dărnicie nu este prea mică, și niciuna nu este prea mare. 5) Slujește cu credincioșie! Biblia învață ca orice faci, să faci cu toată inima (vezi Eclesiastul 9:10). Nu aborda, sarcinile pe care le ai de făcut, în silă, și cu dorința de a scăpa cât mai repede! Lasă înflăcărarea Duhului Sfânt să te călăuzească, și du la bun sfârșit ce ai de făcut (vezi 2 Timotei 1:6). 6) Iubește necondiționat! Ca urmaș al lui Hristos, trebuie să te străduiești să-i iubești pe ceilalți așa cum îi iubește El: în mod necondiționat, și într-un spirit de jertfire!