„A intrat duhul în ei, şi au înviat, şi au stat pe picioare” (Ezechiel 37:10)

     Poate că speranțele tale sunt moarte, iar visele îngropate, dar Dumnezeu le poate readuce la viață. Ezechiel a stat într-o vale plină de oase moarte și uscate. Mai rău nu se poate! Corect? Apoi ceva uimitor s-a întâmplat. Dumnezeu i-a spus proorocului: „Prooroceşte, şi vorbeşte … „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morţii aceştia, ca să învieze!” Am proorocit, cum mi se poruncise. Şi a intrat duhul în ei, şi au înviat, şi au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr” (v. 9-10). De fiecare dată când vezi un bărbat sau o femeie bucurându-se de un mare har în Împărăția lui Dumnezeu, există mari șanse ca ei să fi trecut prin valea pustiirii, a suferinței și a respingerii. După ce a fost alungat din cetate, lovit cu pietre și lăsat să moară, Pavel vorbeşte despre cum a fost răpit la al treilea cer și a experimentat lucruri prea extraordinare pentru a putea vorbi despre ele aici pe pământ (2 Corinteni 12:2-4). După ce a fost exilat într-o colonie din Patmos a scris Ioan cuvintele: „eram în Duhul. Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbiţe” (Apocalipsa 1:10). Drept rezultat, el a scris cartea Apocalipsa. Psalmistul a spus: „în ziua necazului, … mi se şi înalţă capul peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară: … voi cânta şi voi lăuda pe Domnul” (Psalmul 27:5-6). Așa te „bucuri în necaz” și poți apoi să privești în urmă și să spui: „Mulțumesc pentru această experiență. Fără ea, nu aș fi ajuns niciodată să Te cunosc așa cum te cunosc astăzi”.