„Locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie” (Psalmul 37:3)

     Frank Furedi a confirmat faptul că în media se folosește tot mai des termenul „frică” prin numărarea expresiei „cu risc” din ziarele britanice. În 1994, termenul a apărut de 2037 de ori. La sfârșitul anului următor, numărul s-a dublat. În anul 2000, „cu risc” a fost tipărit de peste 18.000 de ori. Pericolul mondial a crescut oare de nouă ori în șase ani? Sau avem acces la veștile rele mai rapid în timp real? „Supraîncărcarea cu informație” a produs cea mai bolnavă generație cunoscută vreodată. Nu numai că noi avem nevoie de antidepresive și tranchilizante, dar și copiii noștri au nevoie de ele. Chiar și animalelor de companie le sunt prescrise! Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru cunoștințele medicale tot mai avansate, dar trebuie să ne întrebăm: „Cum au reușit oamenii din trecut să treacă peste toate acestea? Ce au făcut ei când au fost stresați?” Iată câteva cuvinte cu care se trezeau ei în fiecare dimineață și cu care mergeau la culcare: „Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie. Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra, El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază. Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele… Scăparea celor neprihăniţi vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului. Domnul îi ajută şi-i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi-i scapă, pentru că se încred în El” (Psalmul 37:1-7; 39-40).