„Lăuntrul meu se va veseli, când buzele tale vor spune ce este bine” (Proverbe 23:16)

     Critica te va face un om mai bun dacă faci următoarele trei lucruri: 1) Uită-te dincolo de critică și privește-l pe critic. Dacă e cineva pe care îl respecți, ascultă ce spune. Dacă e cineva care e mereu critic, nu pune prea mare preț pe ce spune; probabil că doar își proiectează frustrările asupra ta. Se spune că un băiat de doisprezece ani nu vorbea de la naștere. După ce i s-a dat ovăz la micul dejun mai multe săptămâni la rând, el a strigat: „Iac, urăsc chestia asta!” Mama lui a sărit în sus, l-a îmbrățișat și a spus: „Noi credeam că nu știi să vorbești. De ce nu ai vorbit niciodată cu noi?” El a răspuns fără ocolișuri: „Pentru că până acum totul a fost bine”. Unii oameni vorbesc numai când sunt supărați. Întrebarea importantă este: criticul tău dorește în mod sincer să te ajute? 2) Încearcă să nu te iei prea în serios. S-o recunoaștem, cu toții facem lucruri pe care le regretăm. Dar când poți râde de tine însuți și înveți din acea situație, crești în maturitate. 3) Înțelege diferența dintre critica constructivă și critica distructivă. Învață să interpretezi critica punând următoarele întrebări: a) În ce spirit s-a făcut? Dacă atitudinea criticului tău este plină de bunătate, fii sigur că a fost menită să fie constructivă. b) Când s-a făcut critica? Când cineva te critică în mod public, de obicei intențiile lui nu sunt cele mai bune. c) De ce s-a făcut critica? „Sfaturile în inima omului sunt ca niște ape adânci, dar omul priceput știe să scoată din ele” (Proverbe 20:5). Când oamenii suferă, ei au tendința de a-i răni pe alții. Așa că întreabă mereu: „Această critică a fost făcută spre folosul meu sau dintr-o suferință personală?”