„Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia” (Proverbe 15:1) 

     Ai auzit de soldatul irlandez care a ajuns în America și a anunțat: „Dacă există vreun fel de guvern aici, eu sunt împotriva lui”. Zâmbim, dar „o vorbă aspră ațâță mânia”. Dacă vrei să eviți conflictul, nu‑l crea. Cheia înțelegerii cu cei ce sunt supărați sau care nu‑ți împărtășesc punctul de vedere este să încerci să te relaxezi și să empatizezi. Asta nu înseamnă să le accepți fiecare moft. Dar când ți‑ai manifestat clar poziția, poți să‑i lași să fie ei înșiși. Când ești împăcat cu propria ta persoană, nu trebuie să‑i faci pe ceilalți să greșească pentru a te simți tu bine. Nu doar că ești naiv dacă aștepți ca ceilalți să vadă lucrurile ca tine, ci trebuie să accepți că ei au propriile lor gânduri, păreri și sentimente. Domnul Isus a spus: „Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el” (Matei 5:25). Un consilier pe probleme de familie spune: „În loc să întâmpini atacul verbal cu contra atac verbal, înțelegerea situației din perspectiva celuilalt dezarmează, lăsându‑l pe atacator fără țintă”. Trebuie să fii de acord cu toată lumea? Nu, dar „dacă este cu putință, întrucât atârnă de voi, trăiți în pace cu toți oamenii” (Romani 12:18). Sunt momente când trebuie să‑ți aperi poziția? Da, dar nu‑i învinovăți pe ceilalți căutând argumente. Uneori creștinii sunt cei mai răi ofensatori; crezând că pricina noastră este dreaptă, nu contează cine este prins în mijlocul schimbului de focuri. „Înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile” (Proverbe 19:11). Hotărăște‑te să oferi  celorlalți același har pe care ți l‑a oferit Dumnezeu și ție.