„Cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi” Matei 7:2)

     Iată un verset care ar trebui să ne trezească: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi” (Matei 7:1). Domnul Isus a fost dur cu oamenii religioși din vremea Sa, pentru că ei își petreceau timpul căutând nod în papură: îi condamnau pe ucenici că nu se spală pe mâini, iar pe Domnul Isus că face vindecări în ziua Sabatului. Să ne gândim la răspunsul Domnului Isus: „Voi judecaţi după înfăţişare; Eu nu judec pe nimeni. Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl, care M-a trimis, este cu Mine.” (Ioan 8:15-16) Așadar, iată câteva întrebări la care trebuie să-ți dai răspuns: „Îi  judec pe ceilalți pe baza faptelor lor, iar pe mine mă judec pe baza intențiilor mele? Când comportamentul cuiva nu reflectă alegerea sau decizia pe care am luat-o împreună, sunt grabnic la comentarii? Când ceilalți nu se mișcă în ritmul meu, sau când nu fac lucrurile așa cum doresc eu, îi cataloghez drept leneși și buni de nimic? Când aud o remarcă negativă despre cineva, mi-o însușesc și-o transmit mai departe fără să verifica dacă e adevărată sau nu?” Ben Franklin a spus: „M-am hotărât să nu vorbesc de rău pe nimeni… nici măcar într-o chestiune adevărată; ci mai degrabă, voi căuta prin orice mijloace să scuz greșelile pe care le aud despre cineva, iar la momentul potrivit să spun toate lucrurile bune pe care le cunosc despre acea persoană!” Dacă ai o preocupare autentică pentru o persoană care a apucat-o în direcția greșită, și ți-ai câștigat dreptul de a i te adresa, fă-o în spiritul dragostei! Și nu uita: dreptul acela se câștigă când îți exprimi dragostea și preocuparea clipă de clipă.