„Isus, care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să împlinească Scriptura, a zis: … „S-a isprăvit!” (Ioan 19:28-30)

     Din momentul nașterii până în clipa morții Sale, viața lui Hristos a fost prezisă în detaliu de profeții Vechiului Testament. El a împlinit aproximativ patruzeci de profeții diferite în timpul vieții Sale. Statistic, șansele ca ele să se întâmple sunt de unu la un miliard! De ce este important să subliniem lucrul acesta? Pentru că se ridică voci care pun la îndoială nașterea Lui din fecioară, divinitatea Lui, minunile Lui, învierea Lui și reîntoarcerea Lui pe pământ. Evident că aceiași oameni erau prin preajmă și când a trăit Petru. El scrie: „Îmi voi da osteneala, deci, ca, și după moartea mea, să vă puteți aduce totdeauna aminte de aceste lucruri. În adevăr, v-am făcut cunoscut puterea și venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu întemeindu-ne pe niște basme meșteșugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi înșine cu ochii noștri mărirea Lui. Căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste și slavă, atunci când, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.” și noi înșine am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele cel Sfânt. și avem cuvântul proorociei făcut și mai tare; la care bine faceți că luați aminte, ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă și va răsări luceafărul de dimineață în inimile voastre. Fiindcă mai întâi de toate, să știți că nici o proorocie din Scriptură nu se tâlcuiește singură. Căci nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt” (2 Petru 1:15-21).