„Aţi primit un duh de înfiere [Duhul ce dă naștere la fii]” (Romani 8:15)

     Audiența lui Pavel a înțeles faptul că el s-a folosit de adopția sa ca roman pentru a propovădui beneficiile pe care le primim ca membri răscumpărați ai familiei lui Dumnezeu. Un tată roman avea drept absolut și control, de „patria potestas” asupra copiilor lui de orice vârstă. Adopția romană era un proces în doi pași prin care copiii erau transferați de la un patria potestas la un altul. 1) Eliberare. Acest pas includea o vânzare simbolică prin care tatăl natural își  „vindea”  copilul și-l „cumpăra” înapoi, sau nu-l mai cumpăra înapoi, încheindu-și drepturile părintești. 2) Reabilitare. Aici, tatăl adoptiv își prezenta cazul de adopție unui magistrat roman, care-i transfera în mod legal copilul devenind astfel patria potestas. Tot astfel, noi am fost transferați din strânsoarea Satanei în binecuvântata patria potestas a Tatălui nostru Ceresc! Beneficiile adopției romane au fost ideea centrală a lui Pavel din Romani capitolul opt: a) Persoana adoptată și-a pierdut toate drepturile din vechea lui familie și a câștigat un nou tată, plus toate drepturile unui membru legitim din noua lui familie. b) El a devenit moștenitor al averii noului său tată. Când existau și alți copiii, ei deveneau moștenitori asociați; c) Toate datoriile lui au fost complet anulate, dosarele privind antecedentele au fost șterse; trecutul nu mai avea nici un efect asupra noii lui vieți. d) Șapte cetățeni erau martorii tuturor adopțiilor legale. Dacă legitimitatea adoptatorului era pusă cumva la îndoială, fiecare martor putea depune mărturie despre poziția lui legitimă. Mulțumim lui Dumnezeu că „Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu” (Romani 8:16).  Însuși Duhul Sfânt validează faptul că ești membru în familia lui Dumnezeu!