„El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.” (Psalmul 25:9)
Cum putem învăța să fim călăuziți de Dumnezeu? Iată trei modalități diferite: 1) Prin rugăciune. Thomas Kelly a scris următoarele: „Ne putem ordona activitatea mentală pe mai multe planuri odată. De exemplu, la un anumit nivel putem să gândim, să discutăm, să înțelegem… și la alt nivel, mai profund, putem sta în rugăciune și putem auzi șoapta divină.” 2) Prin supunere. Ce rost are să primești călăuzire din partea lui Dumnezeu, dacă tu nu ești dispus s-o urmezi? Și cum rămâne cu învățătura pe care ai primit-o din Scriptură și pe care nu ai pus-o în aplicare? Frank Laubach, a cărui viață a fost un exemplu de ascultare al lui Dumnezeu, a scris: „Nu am trăit până nu am ajuns în locul în care am devenit întreg. M-am hotărât și m-am străduit să caut voia lui Dumnezeu și să ascult de ea, deși fiecare fibră din mine îmi spunea nu… Când am câștigat lupta din mintea mea, a fost ca și cum o fântână arteziană ar fi țâșnit în sufletul meu. Banii, lauda, sărăcia, împotrivirea – acestea nu au mai contat. Dar acest gând care a venit în mintea mea a determinat o predare continuă, iar acesta este gândul veșniciei.” Și o a treia modalitate de obținere a călăuzirii: 3) Prin credință. Oare nu am făcut abuz de cuvintele: „Cred că Domnul mi-a spus…”? Ba da! Unii lideri religioși le-au folosit ca pe o stratagemă pentru a obține ceea ce doreau, sau pentru a închide gura celor ce-ar fi putut obiecta… Nu arunca copilul odată cu apa în care s-a îmbăiat! De fapt, nu vei crește spiritual dacă închizi ușa călăuzirii Duhului Sfânt. Trebuie să crezi – oricât de uluitor ar părea – că Dumnezeu poate într-adevăr să ne vorbească… și chiar o face!