„Este un copil neînţelept, căci nu poate să nască la vremea sorocită” (Osea 13:13)
Momentul este o parte integrală a planului lui Dumnezeu pentru viața ta. Trebuie să știi ce să faci și când s-o faci. Dacă aștepți prea mult, ratezi fereastra oportunităților pe care ți-a deschis-o Dumnezeu. O autoare subliniază că în calitate de credincioși, noi experimentăm două nașteri: o naștere naturală și o naștere spirituală. Ea scrie: „Pentru unii, nașterea spirituală are loc în copilărie. Alții, ca şi mine, trebuie să se străduiască să ajungă acolo, să depună eforturi și să se dezbrace de hainele independenței. Indiferent cum ajungem în sala de nașteri spirituale, la timpul corespunzător – spre deosebire de nașterea naturală, trebuie să fim dispuși să ne naștem din nou. Nu putem rămâne în întuneric și izolare. „Când te naști la vremea sorocită” și intri în lume ca făptură nouă, trebuie să fii dispus să ieși la lumină. Cu toții cunoaștem oameni care participă la toate seminariile și care citesc toate cărțile de autoperfecționare. Ei sunt mereu pregătiți să iasă la lumină, dar nu reușesc niciodată. Poate chiar tu ești unul dintre ei. Poate Dumnezeu ți-a dat o viziune, dar ai ascuns-o atât de multă vreme așteptând momentul potrivit încât a devenit perimată. Viziunile au o viață de raft. Ele sunt pentru o „vreme … hotărâtă (stabilită, aleasă, pre-aranjată)”(Habacuc 2:3). Maurice Chevalier a spus: „Dacă aștepți momentul potrivit când totul este lipsit de pericol și sigur, munții nu vor fi escaladaţi, competițiile nu vor fi câștigate și fericirea de durată nu va fi atinsă”. Concluzie: poți sta pe bancă sau te poți implica. Ce alegi?