„Fiecare își va purta sarcina lui însuși.” (Galateni 6:5)

     Sally administra o companie mică de marketing, iar când au apărut problemele, ea a căutat automat un țap ispășitor. La ședințele pe tema vânzărilor îi ocăra și îi critica pe colegii ei, numindu-și tiradele drept „discuții constructive.” Când angajații au început să-și dea demisia în număr mare, iar veniturile companiei s-au diminuat, Sally a dat vina pe economia în stagnare, personalul ineficient și condițiile proaste de lucru. În cele din urmă, șeful ei s-a săturat și a concediat-o. Învinovățirea altora fusese până atunci metoda prin care supraviețuise Sally. Nu s-a gândit niciodată că ea a contribuit la problemă. Învinovățirea altora îți subminează abilitatea și capacitatea de a-ți „purta sarcina ta însuți.” Un expert scrie: „În loc să devii mai puternic, devii mai slab. Oamenii au impresia că dacă recunosc faptul că fac parte din problemă înseamnă că au greșit oarecum. În realitate e valabil exact opusul. E nevoie de putere ca să fii de acord că toți cei implicați au avut o vină. Un alt efect secundar al învinovățirii altora este neprihănirea proprie. În mintea ta ești nevinovat, și net mai bun decât alții. Crezi că ești puternic și că ceilalți sunt slabi. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr; Biblia spune: „Mândria merge înaintea pieirii, și trufia merge înainte căderii.” (Proverbele 16:18). Când dai vina pe alții, îți pierzi abilitatea de a vedea realitatea și ești șocat când pierzi o relație sau un loc de muncă, lucru care nu ai fi crezut niciodată că se va întâmpla. Când încetezi să mai dai vina pe alții, îți dezvolți compasiunea și îți dai seama că greșelile sunt firești și inevitabile. Ele sunt doar niște greșeli și pot fi corectate. Asta nu înseamnă că e ceva greșit la tine sau la ceilalți.” Așadar: „fiecare să își poarte sarcina lui însuși.”