„Un om avea doi fii” (Luca 15:11)

     Eroul din pilda fiului risipitor este tatăl. El avea doi fii. Unul era rebel, celălalt era religios. Dar îi iubea pe amândoi. Și pentru că erau familia lui, el a refuzat să-i abandoneze. În timp ce fiul mai mic era departe bălăcindu-se în păcat, fiul cel mare era acasă complăcându-se în fățărnicie. Unul era vinovat de păcatele trupești (cele evidente); celălalt era vinovat de păcatele duhului (cele nu atât de evidente). Numai când fiul cel mic a pierdut totul și-a dat seama că viața lângă tatăl și în ascultare de regulile lui este cel mai sigur și mai reconfortant loc în care se putea găsi. Numai când fratele cel mare a descoperit diferența dintre respectarea regulilor și a avea o relație a putut înțelege cuvintele tatălui său: „tot ce am eu este al tău” (Luca 15:31). Unul era o persoană nefericită ce respecta regulile; celălalt era o persoană nefericită ce încălca regulile. (Care ești tu?) Problema a fost că nici unul dintre fii nu cunoștea cu adevărat inima tatălui lor pentru că amândoi erau egoiști. Dar asta s-a schimbat când ei au descoperit că tatăl i-a iubit în ciuda slăbiciunilor lor și că a plănuit să-i binecuvânteze. Să înțelegem un lucru: Poți citi Biblia, te poți duce la biserică, poți respecta toate regulile – și să nu cunoști cu adevărat credincioșia lui Dumnezeu, dragostea Lui și planul Lui pentru tine. Până nu-L cunoști cu adevărat pe Dumnezeu, nu vei avea nici o ancoră în viață; vei fi aruncat de colo-colo de fiecare împrejurare, emoție și ispită. Dar când știi Cui îi aparții, vei începe să înțelegi cine ești, ce trebuie să faci și unde trebuie să ajungi.