„Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate…” (1 Corinteni 13:4)
Oamenii cu adevărat mari înțeleg puterea pe care o are bunătatea. Odată, când Abraham Lincoln lua cina la Casa Albă, unul dintre invitații săi și-a suflat în cafea, a turnat-o în farfurioară și a băut-o de acolo. După cum ne putem imagina, doamnele și domnii mai rafinați de alături au fost șocați și preț de o clipă, sala s-a umplut de tăcere stânjenitoare. Atunci, Lincoln și-a luat cafeaua, și-a turnat-o în farfurioară și toată seara a băut-o de acolo. Și încă ceva. Toți ceilalți din sală i-au urmat exemplul! Un mic act de bunătate a salvat stânjeneala incredibilă a invitaților de la Casa Albă. Acel gest simplu, dar plin de grijă din partea unuia dintre cei mai mari președinți ai Americii ne amintește cât de valoroasă (dar și cât de dificilă!) este puterea exemplului de bunătate. Poate că n-ați auzit niciodată de Stephen Grellet, un quaker care a murit în 1855 și care ar fi rămas pentru totdeauna în anonimat dacă n-ar exista câteva rânduri celebre care-i sunt atribuite și care vor fi ținute minte mereu: „Voi trece prin această lume doar o dată. Orice bine pe care-l pot face sau orice bunătate pe care o pot arăta oricărei ființe umane, acum doresc să le fac. Nu vreau să le amân sau să le neglijez, căci nu voi mai trece pe acest drum vreodată”. Fiecare zi are un singur lucru în comun cu ziua de mâine. Ambele ne oferă ocazia de a da dovadă de bunătate, iar când sunt ratate, astfel de ocazii lasă în urma lor regrete nedorite. Poetul C.R. Gibson a scris: „Noaptea nu pot să dorm, dacă ziua am fost orb la nevoia unui om… Dar niciodată n-am regrete, din prea multă bunătate!” Și nici tu nu vei avea, de vei fi bun!