„Nu l-ai ocrotit Tu pe el…?” (Iov 1:10)
Când Dumnezeu l-a lăudat pe Iov pentru integritatea lui, Satana a replicat: „Nu l-ai ocrotit Tu pe el ? Dar ia întinde-Ți mâna, și atinge-te de tot ce are, și sunt încredințat că Te va blestema în față”. Așa că Dumnezeu i-a dat permisiunea să-l pună la încercare pe Iov, dar i-a trasat anumite limite referitoare la cât de departe poate să meargă (Iov 2:6). Există momente „când va năvăli vrăjmașul ca un râu” (Isaia 59:19) pentru a-ți ataca mintea, căsnicia, lucrarea și tot ce este născut din Dumnezeu în viața ta. Când se întâmplă așa, Isaia spune: „Duhul Domnului îl va pune pe fugă” (Isaia 59:19). Când simți că nu mai reziști și nu mai poți face față nici unui atac, Duhul Sfânt ridică zidul sângelui Domnului Isus și îi spune lui Satana: „Până aici, nu poți merge mai departe!” Pavel spune: „Suntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strâmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți; trântiți jos, dar nu omorâți” (2 Corinteni 4:8-9). În jurul tău există un zid de apărare. De asemenea, există o vreme a izbăvirii. „La vremea potrivită, te-am ascultat, în ziua mântuirii, te-am ajutat” (2 Corinteni 6:2). Dumnezeu va pune piciorul în prag și va interveni. Psalmistul a spus: „strig către Tine cu inima mâhnită, și zic: „Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!” (Psalmul 61:2). Când ți se epuizează resursele și crezi că te scufunzi pentru ultima oară, Dumnezeu îți oferă un refugiu mai înalt decât circumstanțele tale, un loc unde te găsești sub protecție divină, iar dușmanul nu are jurisdicție. Tot ce trebuie să faci este să îți ridici ochii spre cer.