„Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce multă roadă…” (Ioan 15:5)

     Dacă slujirea Domnului este un lucru stresant pentru tine, citește ce a spus Domnul Isus: „Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.” (Ioan 15:4-5). Strugurii dintr-o viță de vie par o imagine a creșterii fără efort. Într-o zi, când marele misionar J. Hudson Taylor se simțea suprasolicitat și îngrijorat, a citit o scrisoare de la un prieten care găsise secretul rămânerii în Hristos. Scrisoarea l-a mișcat profund pe Taylor și și-a dat seama că unirea și umblarea sa cu Hristos ar trebui să-i producă bucurie și împlinire, nu griji și stres. La scurt timp după aceea, Taylor i-a scris surorii sale: „În ce privește munca mea, nu a fost niciodată atât de abundentă și de dificilă: dar greutatea și tensiunea au dispărut acum. Ultima lună a fost, probabil, cea mai fericită din viața mea; și tânjesc să-ți spun puțin din ce a făcut Domnul pentru sufletul meu… M-am uitat la Isus și am văzut că El a spus: „Cu niciun chip nu te voi părăsi, niciodată!” Aici este odihna! Nu a promis El că va rămâne cu mine? Pe măsură ce mă gândeam la Viță și la mlădițe, ce lumină a revărsat Duhul binecuvântat în sufletul meu!” Așadar, dacă vrei să ai o rodnicie perpetuă, rămâi în Hristos… și spune această rugăciune: „Doamne, în loc să mă străduiesc să văd cât de multe pot face pentru Tine, voi rămâne în Tine și voi vedea cât de mult ai făcut și poți face Tu prin mine!” Iată o rugăciune la care Dumnezeu va răspunde!

„După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage singur la o parte.” (Matei 14:23)

     Domnul Isus a fost deopotrivă Om și Dumnezeu. Deoarece tindem să ne gândim la El ca la Fiul lui Dumnezeu mai mult decât ca la Fiul omului, trecem cu vederea ceea ce putem învăța din experiența Sa umană. Când Isus a hrănit în mod miraculos cinci mii de oameni, s-au manifestat puterea și prerogativele Sale divine (vezi Matei 14:13-21). Cu toate acestea, după eveniment, vedem umanitatea Sa în moduri cu care ar trebui să ne putem identifica. După ce a dat drumul mulțimii și i-a trimis pe ucenici, Isus S-a retras într-un loc izolat de pe munte pentru a fi singur cu Dumnezeu. După o astfel de minune, majoritatea dintre noi ar fi sărbătorit. Iar celor din jurul nostru le-ar fi fost greu să înțeleagă de ce i-a trimis departe pe ucenici. Dar Domnul Isus a înțeles că puterea Sa nu venea de la mulțime, ci de la Tatăl Său, așa că a pus deoparte timp pentru a fi singur cu El. Relația pe care Isus a avut-o cu Tatăl Său este o imagine a relației pe care și tu o poți avea cu Dumnezeu. Trei lucruri o descriu: 1) Intimitatea: „Căci Tatăl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face” (Ioan 5:20); 2) Dependența: „Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai” (Ioan 5:19). 3) Ascultarea. „Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi… pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis” (Ioan 5:30). Așadar, tu ce lucruri trebuie să dai la o parte pentru a avea o astfel de relație cu Domnul?

„Eu strig cu glasul meu către Domnul şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfânt.” (Psalmul 3:4)

     Uneori, Domnul Isus Se trezea dimineața devreme pentru a se ruga; alteori, Se ruga toată noaptea. Așadar, timpul tău de liniște poate fi dimineața, seara sau la orice oră îți convine cel mai bine. Tu nu-ți faci pontajul la un loc de muncă unde Dumnezeu te plătește; în consecință, El te invită să petreci timp cu El. Cum am auzit, psalmistul David recunoștea: „Eu strig cu glasul meu către Domnul şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfânt.” De-a lungul Psalmilor, regăsim acest cuvânt „oprire” și el apare de șaptezeci și unu de ori în diferite locuri. Înseamnă să te oprești și să te gândești. Pauza nu are o durată specifică de timp… ci pare lăsată la latitudinea fiecăruia. „Oprire” este o chemare la odihnă și reflecție, la liniște și respirație profundă, la a ne așeza și a rămâne acolo o vreme… Gândul „oprire” pare să fie în centrul timpului de liniște cu Domnul. Când Domnul spune „oprire”, El spune: „Nu mai face nimic și stai la picioarele Mele. Fii doar al Meu!” Ce invitație! Este dorința Lui! Dar este ea și a ta?! Este asta tot ce simți că ai nevoie?!… Chiar dacă nu-ți vine-a crede, oamenii cărora le este cel mai greu să facă asta sunt implicați în slujire. La fel ca Marta, ei excelează atunci când vine vorba de a sluji. Iar pericolul este că, făcând o mulțime de lucruri pentru Domnul, simțim că acest lucru ne scutește să stăm la picioarele Lui și să petrecem timp cu El, așa cum a făcut Maria. Dacă ai fost neglijent, nepăsător sau inconsecvent în această privință, restabilește-ți timpul de liniște cu Domnul, și nu-i permite nimănui să te împiedice să faci asta!

„Înviorează-mă, Doamne, după Cuvântul Tău!” (Psalmul 119:107)

     Când totul în viața psalmistului a început să se destrame, el s-a rugat: „Înviorează-mă, Doamne, după Cuvântul Tău.” Și exact asta face timpul tău de liniște cu Dumnezeu. De ce nu avem un timp constant de liniște cu Dumnezeu? Din cel puțin două motive: 1) Credem că timpul nostru de liniște trebuie să fie lung! Începe cu puțin. Rezervă-ți cinci minute pentru a deschide Biblia și a medita la un scurt pasaj din Sfânta Scriptură. Discută cu Dumnezeu despre ce ai citit. Spune-I nevoile tale și roagă-L pe Duhul Sfânt să te călăuzească pe parcursul întregii zile. Dacă ai făcut asta, tu tocmai ai experimentat un timp de liniște! Așa că, mâine, repetă-l. Pe măsură ce apetitul tău spiritual crește, te vei trezi punând deoparte mai mult timp: zece minute, apoi douăzeci… iar acest timp va continua să crească. 2) Credem că timpul nostru de liniște trebuie să fie lipsit de orice zgomot! În loc să eviți agitația, Domnul Isus vrea să Se conecteze cu tine acolo unde ești. Începe să găsești modalități creative de a te conecta cu Domnul pe tot parcursul zilei. Ascultă muzică de închinare în timp ce faci curat, și cântă și tu… Roagă-te prin Duhul Sfânt. Învață versete pe de rost. „Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul.” (Coloseni 3:23). Ascultă Biblia în timp ce conduci – există aplicații excelente. Roagă-te în timp ce faci mișcare – dezvoltă-ți mușchii credinței! Mergi cu Dumnezeu la o cafea – fă-ți studiul biblic pe un vârf de munte, când ești în drumeție. Du-te la o plimbare cu Isus – roagă-te pentru alții… laudă-L pe Dumnezeu pentru frumusețea naturii pe care a creat-o! Primește-L în rutina ta, iar banalul se va transforma în momente sfinte. Dă-i voie Duhului Sfânt să te întrerupă, apoi fă ceea ce-ți spune. Altfel spus, trăiește cu Isus!

„Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre…” (Evrei 4:15)

     Una dintre strategiile cu cea mai mare rată de succes ale lui Satan, în a ne ține departe de timpul nostru de liniște cu Dumnezeu, este să ne amintească de păcatele și slăbiciunile noastre. Aceasta este o minciună – nu o crede! În Vechiul Testament, marele preot intra în Sfânta Sfintelor pentru a ispăși păcatele poporului. Când se întorcea, poporul se bucura, știind că sunt pe deplin acceptați de Dumnezeu. Ținând cont de acest lucru, citește/ascultă următoarele versete: „Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:15-16). O altă minciună pe care Satan ți-o va spune pentru a te ține departe de timpul tău de liniște este că cei mai mari sfinți din istorie petreceau ore întregi, în fiecare zi, rugându-se și studiind Scripturile. Este adevărat și, într-o zi, ai putea deveni ca ei. Dar între timp, ce ar trebui să faci? Să începi – cu puțin, dar să începi! Pastorul Greg Laurie vede foamea spirituală ca fiind opusul foamei naturale: „Când ți-e foame fizic, mănânci și ești săturat. Dar cu foamea spirituală, abia când începi să mănânci descoperi cât de înfometat ești cu adevărat!” Așadar, atunci când nu reușești să-ți păstrezi obiceiul de a avea timpul de liniște cu Dumnezeu, nu ar trebui să te simți vinovat; ar trebui să te simți flămând. Când „guști și vezi ce bun este Domnul” (Psalmul 34:8), vei dori din ce în ce mai mult să petreci timp cu El – ceea ce este extraordinar, deoarece El tânjește să petreacă timp cu tine. Deci, ai avut azi timpul tău de liniște cu Domnul?

„Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.” (Psalmul 119:114)

     Ce te împiedică să ai regulat un timp de liniște cu Dumnezeu? Poate că simplul gând că „trebuie” apare ca un alt element de adăugat pe nesfârșita listă de obligații a vieții tale… Așa că-ți spui: „Poate mai târziu, când viața se va mai liniști…” Nu! Noi trebuie să scăpăm de miturile și așteptările nepractice pe care dușmanul le folosește pentru a ne împiedica să experimentăm bucuria de a-L cunoaște pe Domnul Isus și de a fi cunoscuți de El. Psalmistul David a scris: „Un lucru cer de la Domnul şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului şi să mă minunez de Templul Lui. Căci El mă va ocroti în coliba Lui în ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui şi mă va înălţa pe o stâncă. Iată că mi se şi înalţă capul peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară… Inima îmi zice din partea Ta: „Caută Faţa Mea!” Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!” (Psalmul 27:4-6, 8). Când David a scris aceste cuvinte, nu exista niciun Templu sau „casă a Domnului”. Așadar, ce a vrut el să spună? Că Dumnezeu este la fel de aproape de tine ca o rugăciune; că Îl poți căuta pe Domnul, te poți desfăta în Domnul, poți medita la Domnul și poți vorbi cu Domnul oriunde și oricând. Cuvintele „Tu eşti adăpostul şi scutul meu” înseamnă că te poți retrage din fața oamenilor, a presiunilor și a problemelor și îți poți primi forțe proaspete de la Domnul, comunicând cu El în inima și mintea ta. Aceasta se poate întâmpla oriunde și oricând. Așa că, de azi pune-ți deoparte un „timp de liniște cu Domnul” în fiecare zi!

„Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace… ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” (Ieremia 29:11)

     Apostolul Pavel era total implicat în ceea ce Dumnezeu îl chemase să facă. Dar tu? Când vine vorba despre obstacolele din calea succesului, suntem de obicei cei mai mari dușmani ai noștri. Să faci pașii necesari pentru a-ți împlini un vis dat de Dumnezeu te va costa. Va trebui să muncești asiduu. Va trebui să faci sacrificii. Va trebui să continui să înveți, să crești și să te schimbi. Ești dispus să faci asta? Majoritatea oamenilor nu sunt. Întreabă-i pe oameni: când vor face ceea ce vor să facă?, și majoritatea vor răspunde că speră s-o facă „într-o zi”… Dar de ce nu acum? Pentru că nu ești pregătit? Poate că nu ești… Dar dacă aștepți să fii pregătit, se poate că nu o vei face niciodată. Nu devii pregătit decât atunci când începi. Și dacă ești dispus să începi, iată câteva lucruri de care poți fi sigur: în primul rând, va fi diferit de ceea ce ți-ai imaginat. În al doilea rând, va fi mai dificil decât ți-ai imaginat. În al treilea rând, va fi mai bine decât ți-ai imaginat. Mark Twain spunea că cele mai importante două zile din viața unei persoane sunt ziua în care s-a născut și ziua în care descoperă de ce s-a născut. Dacă vrei să descoperi de ce te-ai născut, petrece timp cu Dumnezeu. Biblia spune: „Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. Voi Mă veţi chema, şi veţi pleca; Mă veţi ruga, şi vă voi asculta. Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” (Ieremia 29:11-13). Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi.

„…Propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi ne la timp…” (2 Timotei 4:2)

     În pregătirea lui Timotei pentru slujire, apostolul Pavel îi spune: „Predică Cuvântul!” Fie că este convenabil sau incomod… tu, ca propovăduitor al Cuvântului, trebuie să le arăți oamenilor în ce fel sunt greșite viețile lor. În majoritatea hotelurilor există un semn pe care îl poți pune pe ușa dormitorului tău și care spune: „Nu deranjați!” Acel semn le spune celorlalți că vrei să te relaxezi, să dormi sau să nu fi deranjat. E acceptabil să agăți acest semn pe ușa camerei de hotel… dar nu și pe ușa vieții tale! Ai observat vreodată că Dumnezeu nu face întotdeauna lucrurile după calendarul nostru, sau cum ne convine nouă?! Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei că, atunci când este vorba de a-L sluji pe Domnul, el a fost chemat s-o facă „la timp și ne la timp” și „indiferent dacă este convenabil sau incomod”. Trebuie să ne amintim că orice ne cere Dumnezeu să facem, merită întotdeauna, indiferent de inconvenientul sau dificultatea cu care ne confruntăm în acest proces. Iar El va deschide întotdeauna o cale pentru ca noi să-i împlinim voia atunci când suntem ascultători față de El. Biblia spune: „Deci cei ce sunt pământeşti [adică împlinesc poftele și impulsurile firii lor pământești] nu pot să placă lui Dumnezeu.” (Romani 8:8). Să reținem că această „fire pământească” nu Îi place lui Dumnezeu. Acest lucru nu înseamnă că Dumnezeu nu ne iubește, ci că El nu este mulțumit și nici nu va accepta un comportament care „satisface poftele și îndemnurile firii noastre pământești”! Așa că, dă jos semnul „Nu deranjați!” și ia-ți angajamentul să trăiești în ascultare, pentru că aceasta este calea spre binecuvântare!

„Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu…” (Iov 8:7)

     Potențialul tău personal se referă la ceea ce poți fi – ce poți deveni ca persoană. Dumnezeu, care vede sfârșitul de la bun început, îți cunoaște potențialul și te va ajuta să-l atingi. Dar și tu ai un rol de jucat: trebuie să dorești să crești, și să te angajezi s-o faci în fiecare zi! Creșterea este o cale care nu se termină niciodată: „Ei merg din putere în putere…” (Psalmul 84:7). La fel cum ADN-ul tău este diferit de cel al oricărei alte persoane, tot așa calea ta de dezvoltare personală este diferită. Pentru a-ți descoperi scopul dat de Dumnezeu, trebuie să-ți cultivi conștiință spirituală. Pentru a deveni o persoană mai bună, trebuie să-ți dezvolți caracterul. Pentru a progresa în carieră, trebuie să-ți dezvolți abilitățile. Pentru a fi un soț/soție mai bun(ă) sau un părinte mai bun, trebuie să-ți dezvolți abilitățile de relaționare. Pentru a-ți atinge obiectivele financiare, trebuie să crești în înțelegerea modului în care funcționează banii. Aspectele creșterii diferă de la individ la individ, dar principiile sunt aceleași pentru fiecare persoană. Iar dacă ești serios în ceea ce privește creșterea, trebuie să integrezi ceea ce înveți în rutina ta. Nu-ți vei puteai schimba viața până când nu schimbi un lucru pe care-l faci în fiecare zi. Creșterea are loc doar atunci când cunoștințele devin experiență. De aceea, este atât de important să ții un jurnal de creștere personală. Acesta te ajută să vezi cât de departe ai ajuns, ce ai învățat, în ce măsură te-ai schimbat, și cât de mult mai ai de mers… Dacă vei continua să înveți și să crești zilnic timp de mulți ani, vei fi uimit să vezi cât de departe te vor duce toate acestea. Și aceasta este încurajarea lui Dumnezeu pentru tine astăzi: „Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu.”

„Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!” (Psalmul 40:8)

     Poate că pare dificil să faci voia lui Dumnezeu, dar întotdeauna îți aduce un sentiment de împlinire și mulțumire. Împăratul David a experimentat resentimente din partea familiei sale, trădare din partea șefului său și respingere de către prieteni… Cu toate acestea, el a putut spune: „Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!” Pentru a-ți împlini destinul dat de Dumnezeu, trebuie să fii pasionat. Pasiunea îți oferă de fiecare dată un avantaj. O persoană pasionată este mai eficientă decât nouăzeci și nouă care au doar un interes. Pasiunea îți dă energie și te face să continui atunci când alții renunță… și te face să mergi mai departe chiar când și tu vrei să renunți! Dumnezeu îți va da nu numai o pasiune pentru voia Sa, ci vei descoperi și abilități pe care nu știai că le ai. Poate că sunt nedezvoltate, dar sunt acolo, așteptând să fie exploatate. Unii dintre noi au abilități inerente, și știu cine sunt și ce au de făcut… Alții trebuie să se străduiască să facă aceste descoperiri. Care ar trebui să fie scopul tău? Să irosești cât mai puțin din viața ta. Există o mare diferență între a avea un vis dat de Dumnezeu, care te împinge să-l împlinești, și a scorni un concept care nu are nicio legătură cu cine ești și cu ceea ce ești chemat să faci. La fel cum un soldat din linia întâi trebuie să păstreze comunicarea cu cartierul general, tu trebuie să te rogi zilnic și să cercetezi Cuvântul lui Dumnezeu. Când știi că faci ceea ce Dumnezeu te-a chemat să faci, experimentezi bucurie în mijlocul tristeții, pace în mijlocul conflictului și încredere atunci când totul în jurul tău se destramă. Nimic, absolut nimic, nu este mai important decât să știi că faci voia lui Dumnezeu! Deci, propune-ți asta – de astăzi!