„Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima!…” (Psalmul 139:23)

     Schimbarea trebuie să aibă loc în interiorul tău, înainte de a se produce în exteriorul tău… Într-o veche bandă desenată Peanuts, Lucy îi spune lui Charlie Brown că ar vrea să schimbe lumea. Charlie o întreabă: „De unde ai începe?” În stilul ei caracteristic, Lucy răspunde: „Aș începe cu tine!” Gândește-te la lucrul acesta în felul următor: când avem probleme conjugale, uneori ne rugăm: „Doamne, ajută-l pe soțul meu să se schimbe!” Dar poate că lucrurile se vor îmbunătăți când vei fi dispusă să te rogi: „Doamne, ajută-mă să mă schimb eu!” Schimbarea atmosferei și a dinamicii din casa ta începe de obicei cu schimbarea propriilor acțiuni și reacții. Biblia ne îndeamnă: „fiţi… miloşi, smeriţi. Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea.” (1 Petru 3:8-9) Când nu ne place ceva, vrem ca toată lumea să se schimbe – în afară de noi! Adevărul este că suntem rezistenți la schimbare. În romanul „Grădina secretă”, scriitoarea Frances Hodgson Burnett scria astfel: „La început, oamenii refuză să creadă că se poate face ceva nou, apoi încep să spere că se poate, apoi văd că se poate face – apoi se face… și toată lumea se întreabă de ce nu s-a făcut cu secole în urmă?!” Pentru a putea schimba lumea din jurul tău, trebuie mai întâi să te schimbi pe tine însuți! David s-a rugat (Psalmul 139:23-24): „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei!” Pe măsură ce începi să te schimbi în bine, ceilalți vor observa și vor reacționa în consecință. Așadar, vino înaintea lui Dumnezeu cu inima deschisă și roagă-te, astăzi, în felul acesta: „Doamne, fă ca schimbarea pe care o caut să înceapă în mine!”

„Privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu.” (Filipeni 3:8)

     Trebuie să fii dispus să plătești prețul schimbării! Dramaturgul și scenaristul Sidney Howard a spus: „Jumătate din a ști ce vrei înseamnă a ști la ce trebuie să renunți înainte de a obține acel lucru!” Schimbarea te costă întotdeauna, dacă nu în bani, atunci în timp, creativitate și energie. De fapt, dacă nu te costă nimic, probabil că nu este o schimbare reală! Când te gândești cum să faci schimbările necesare în viața ta pentru a te dezvolta și a crește, este important să calculezi costul schimbării în comparație cu costul rămânerii la același nivel. Asta înseamnă că trebuie să-ți faci temele. Schimbarea aduce creștere. Dar poate aduce și durere, mai ales când înseamnă să renunți la unele lucruri, pentru a îmbrățișa altele! Cât vor costa cu adevărat schimbările pe care ți le dorești? Apostolul Pavel s-a exprimat astfel: „privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credinţă. Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui şi să mă fac asemenea cu moartea Lui, ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi. Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit, dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus.” (Filipeni 3:8-12) Întrebarea este: cât de mult dorești să te schimbi? Și, chiar ești dispus să plătești prețul? Acesta este Cuvântul de astăzi al lui Dumnezeu pentru tine – răspunde-I!

„Pune-ţi pe inimă aceste lucruri, îndeletniceşte-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toţi.” (1 Timotei 4:15)

     Recunoaște că fără schimbare nu poate exista progres. Dar, nu susținem schimbarea de dragul schimbării! Aceasta poate fi o caracteristică a neliniștii și un simptom al conflictului interior. Schimbarea poate produce mari oportunități, dar și potențiale pierderi. Deși orice progres produce schimbare, nu orice schimbare produce progres! Expertul în leadership Max DePree spunea: „Nu putem deveni ceea ce trebuie să fim, rămânând ceea ce suntem!” Dacă vrei să crești, trebuie să fii dispus să te schimbi. Generalul Douglas MacArthur, eroul Războiului din Pacific, a spus: „Viața este un proces viu în devenire. Dacă nu ți-ai extins interesele în ultimul an, dacă ai aceleași gânduri vechi, dacă te raportezi la aceleași experiențe personale, și ai aceleași reacții previzibile, s-a instalat rigiditatea cadaverică a personalității!” Ai înțeles ultimele cuvinte? Rigiditatea cadaverică este rigiditatea fizică care se instalează după moarte – înțepenirea. Și ți se poate întâmpla acest lucru în relații, în carieră dar și pe plan spiritual. În 1 Timotei 4, apostolul Pavel îl îndrumă pe fiul său spiritual Timotei să preia conducerea bisericii, când Pavel nu va mai fi. Și îi spune lui Timotei că nu poate moșteni mantaua conducerii doar pentru că Pavel îl iubește… ci, trebuia să muncească pentru asta! Și asta însemna să înceapă să lucreze la el însuși! Pavel îi spune: „Meditează la aceste lucruri; dedică-te în întregime lor, ca progresul tău să fie evident pentru toți!” Oportunitățile în viață apar pentru toți, dar sunt recunoscute și valorificate doar de cei care sunt pregătiți. Iar asta înseamnă să fii dispus să crești, să te adaptezi și să te schimbi!

„Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru casa Ta Mă mănâncă pe Mine.” (Ioan 2:17)

     Încearcă să-ți imaginezi focul din ochii Domnului Isus și expresia feței Lui în timp ce răsturna mesele schimbătorilor de bani din Templu… Și o facea în timp ce mânuia un bici pe care-l făcuse El Însuși. Când L-au văzut ce face, „ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru casa Ta Mă mănâncă pe Mine.” Domnul Isus a fost cea mai înțeleaptă și cea mai bună persoană care a trăit vreodată. În plus, El a fost și persoana cea mai plină de râvnă. Iar cei care Îl urmează ar trebui să fie oamenii cei mai plini de râvnă de pe pământ! Cuvântul „entuziasm” provine din două cuvinte grecești: en și theos, care înseamnă „în Dumnezeu”. Și cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu, cu atât dezvolți mai multă pasiune pentru lucrurile lui Dumnezeu! Iar Biblia ne spune: „Domnul să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.” (Psalmul 37:4) Da, tu trebuie să-ți răstignești zilnic dorințele trupești, dar Dumnezeu nu-ți elimină capacitatea de a dori; El o sfințește și o redirecționează. Când „Domnul este desfătarea ta”, dorințele noastre trupești suferă un „transplant”; C.S. Lewis a spus: „Suntem creaturi cu inima împărțită și ne pierdem timpul cu băutura, relații intime și ambiții, pe când Dumnezeu vrea să ne ofere bucurie infinită.” La care un pastor adăuga: „Păcatul este o risipă de energie. Și este o risipă dublă. După ce îți irosești energia pe lucruri precum pofta, mândria și mânia, trebuie să irosești și mai multă energie pe lucruri precum vinovăția, rușinea și regretul. Nimic nu te epuizează mai mult decât păcatul, dar, în același timp, nimic nu te reîncarcă mai mult decât ascultarea. Este energie pură!” Așadar, nu-ți pierde pasiunea pentru Dumnezeu!

„Gelozia înfurie pe un bărbat…” (Proverbele 6:34)

     Biblia ne spune că „fiecare este robul lucrului de care este biruit.” (2 Petru 2:19) Acest lucru este valabil și în cazul geloziei. Chuck Swindoll scria: „Gelozia și invidia sunt adesea socotite sinonime, dar există o diferență: invidia începe cu mâinile goale – plânge pentru ce nu are; gelozia începe cu mâinile pline: este alimentată de teama că va pierde ce are în favoarea altcuiva, în ciuda eforturilor de a păstra ceea ce are. Acesta a fost păcatul lui Cain – el a fost gelos pe Abel. S-a supărat că Dumnezeu a primit ofranda fratelui său… și abia când sângele lui Abel a curs pe mâinile crude ale lui Cain, gelozia s-a potolit. Solomon ar fi putut foarte bine să scrie epitaful pentru piatra funerară a lui Abel: „gelozia este neînduplecată ca Locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc.” (Cântarea Cântărilor 8:6) Oricine a experimentat eliberarea de acest gigant infernal știe prea bine cum gelozia poate distruge o prietenie, poate destrăma o poveste de dragoste, poate distruge o căsnicie, poate crea tensiune între profesioniști, poate anula unitatea într-o echipă, poate ruina o biserică, poate separa predicatori, poate încuraja competiția între lucrători creștini, poate produce amărăciune și acuzații între instrumentiști talentați și cântăreți capabili. Gelozia pune la îndoială motivele și deplânge succesul altuia.” Înțeleptul Solomon ne spune că: „Furia este fără milă și mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei?” (Proverbele 27:4) Gelozia roade sufletul și trupul. Așadar, ia hotărârea ca, prin harul lui Dumnezeu, să te smulgi de sub dominația ei. Swindoll adaugă: „Am trăit mulți ani ascultând de poruncile ei. A fost o agonie groaznică. În cele din urmă, mi-am dat seama că nu trebuie să trăiesc în întuneric. Am ucis gigantul și m-am târât afară… iar lumina eliberatoare a libertății mi-a inundat inima. Aerul era atât de proaspăt și curat! Oh, ce schimbare a adus! Este o bucurie desăvârșită… Întrebați-o pe soția mea!” Deci, eliberează-te de gelozie!

„Prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.” (Romani 15:4)

     Există o întâmplare amuzantă cu o fată care a plecat de acasă și s-a dus la universitate. După primul semestru, i-a trimis un e-mail mamei sale, spunând: „Cred că e timpul să te pun la curent cu ce se întâmplă în viața mea… La scurt timp după ce am ajuns la universitate, m-am plictisit de viața din cămin și am furat cincizeci de dolari din poșeta colegei mele de cameră. Cu banii aceia, am închiriat o motocicletă, cu care m-am lovit de un stâlp la câteva străzi distanță de cămin. În accident mi-am rupt piciorul și nu pot să merg la cursuri, așa că vin acasă să locuiesc cu tine și cu tata.” A doua zi, a trimis un al doilea e-mail: „Mamă, glumeam. Nu am furat niciun ban, nu am închiriat nicio motocicletă, nu m-am lovit de niciun stâlp și nu am piciorul rupt. Și nici nu mă întorc acasă să locuiesc cu tine și cu tata. Dar, am luat nota 7 la matematică și nota 5 la literatură și voiam să-mi evaluezi notele în mod corect!” Dacă ești părinte și ai primi un asemenea e-mail oare cum ai reacționa? Ai apuca să-l citești și pe al doilea, sau ai fi deja în drum spre universitate, plin de frică și disperare? Spiritual vorbind, o perspectivă biblică asupra provocărilor vieții te poate scoate din descurajare și disperare. Apostolul Pavel a spus: „tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde”. Pentru fiecare problemă cu care te confrunți în viață, Cuvântul lui Dumnezeu are un principiu care trebuie pus în practică, sau o promisiune care trebuie revendicată! Așadar, modul prin care poți depăși descurajarea este să citești Cuvântul lui Dumnezeu și să ți-l însușești – ca să-l trăiești!

 „Credința fără fapte este moartă.” (Iacov 2:26)

     Să fie oare adevărat că percepția negativă pe care oamenii o au despre Biserică provine din exemplul negativ pe care îl dau creștinii? Și oare ar putea fi adevărat că energia noastră negativă provine din viziunea noastră negativă asupra dreptății? Noi considerăm în mod eronat că drept și corect înseamnă să nu faci nimic rău: „Nu face asta, nu face cealaltă și vei fi bine.” Problema cu această gândire este că poți să nu faci nimic rău, și totuși să nu faci ceea ce este corect – ceea ce Dumnezeu te cheamă să faci. Dreptatea înseamnă mai mult decât a nu face nimic rău. Chiar crezi că scopul suprem al lui Dumnezeu pentru noi este să nu facem nimic rău? Îți place când copiii tăi iau o decizie de a nu face ceva rău… dar ceea ce îți aduce o bucurie și mai mare este să-i vezi dezvoltându-și darurile și atingându-și potențialul! Și asta dorește Dumnezeu în ce ne privește pe fiecare dintre noi. Biblia ne învață despre două tipuri de păcat: păcatul de comitere, care înseamnă să faci ceva ce nu ar fi trebuit să faci, și păcatul de omitere care înseamnă: „Cine știe să facă bine si nu face săvârșește un păcat!” (Iacov 4:17). Aici sunt incluse toate lucrurile pe care le-am fi putut face, și ar fi trebuit să le facem pentru a promova Împărăția lui Dumnezeu – dar nu le-am făcut! Un pastor scria: „În economia lui Dumnezeu, evitarea pierderilor înseamnă tot pierdere. Nu este aceasta lecția din pilda talanților? Slujitorul cu un singur talant a dorit să evite pierderile, iar Domnul Isus l-a numit „rob viclean şi leneş” (Matei 25:26). Cel mai mare risc este să nu-ți asumi niciun risc! Dreptatea înseamnă să folosim toate darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu la potențialul maxim pe care ni l-a dat Dumnezeu. Iubirea nu joacă la sigur; ea își asumă riscuri. Iubirea nu găsește scuze; ea își asumă responsabilitatea. Iubirea nu vede probleme; ea profită de ocazii pentru a interveni și a acționa!” Deci, credința nu este credință până nu este pusă în practică! Așa că, „arată-ți credința prin faptele tale”!

„Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.” (Eclesiastul 3:1)

     Scopul vieții tale este legat de un anumit moment și anotimp. Cu alte cuvinte, va avea un început și un sfârșit. Unele dintre planurile lui Dumnezeu pot fi îndeplinite într-un timp scurt, în timp ce altele durează o viață întreagă. Nu vei putea face întotdeauna ceea ce faci astăzi, sau cel puțin nu în măsura în care o faci acum! Biblia ne avertizează că „se apropie anii când: încep să tremure paznicii casei (mâinile), se încovoaie cele tari (picioarele), se întunecă cei ce se uită pe ferestre (ochii)…” (vezi Eclesiastul 12:1-7) De aceea, unii dintre cei mai buni sportivi din lume trec la meseria de antrenor. Trei observații importante care reies din aceste versete: 1) Trebuie să înțelegi și să valorifici la maximum sezonul în care te afli acum! 2) Când o etapă se termină, trebuie să treci încet la următoarea! 3) Trebuie să înveți să te bucuri de orice anotimp în care te afli! Și încă ceva important: Ilie i-a lăsat mantaua puterii sale lui Elisei, dar nicăieri nu mai citim că Elisei ar fi transmis-o altcuiva! (vezi 2 Împărați 2:1-18) Dar când apostolul Pavel i-a „transmis mantaua” lui Timotei, lucrurile nu s-au oprit aici. Pavel i-a spus: „ce-ai auzit de la mine în faţa multor martori încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii” (2 Timotei 2:2)! În loc să se lamenteze că nu mai avea timp, Pavel s-a bucurat știind că Dumnezeu l-a ajutat să-și îndeplinească misiunea. El spune: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept.” (2 Timotei 4:7-8) Dumnezeu îți dă har pentru anotimpul în care te afli. Harul Lui te va însoți în fiecare etapă a vieții. Harul ți-a rezolvat problema mântuirii, harul îți motivează prezentul, și prin har ai nădejdea întâlnirii cu Regele în glorie! Dar nu uita, harul include și pocăința. Și acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi: bucură-te de anotimpul în care te afli!

„Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.” (Matei 5:41)

     Încearcă să-ți imaginezi următoarea situație: te afli într-un restaurant cu cineva a cărui mâncare a costat 45 de lei și îl vezi cum se chinuie să calculeze bacșișul. Are 10 lei și știe că un bacșiș de 10% este considerat minimul necesar. Pierde cinci minute încercând să facă rost de bani mărunți, astfel încât să poată lăsa un bacșiș de 4,5 lei în loc să lase puțin mai mult. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi lăsat întreaga sumă de 10 lei? Ar fi putut face ca acea zi să fie mai bună pentru chelnerul sau chelnerița care-l servise. 6 lei poate nu pare mult, dar mesajul care însoțește acest gest poate însemna o diferență enormă pentru cineva, mai ales dacă a avut sau are o zi grea. Mesajul nerostit pe care-l transmiți când oferi este: „Mulțumesc, ai făcut o treabă bună, te apreciez, ești valoros!” Poate că mesajul se pierde – chelnerul ia bacșișul fără să-l numere –, dar Dumnezeu te binecuvântează pentru că ai apreciat munca și efortul semenului tău. Biblia spune că: „Cine seamănă mult, mult va secera.” (2 Corinteni 9:6) Gândește-te la situația din restaurant, relatată adineauri, în felul următor: tu poți aduce bucurie altora și te poți binecuvânta pe tine însuți cu niște mărunțiș din buzunar. Acesta este doar un exemplu mic dintre multele moduri în care lucrurile mici pe care le putem face pot produce efecte surprinzător de mari. Micile gesturi de bunătate dau tonul zilei tale. A face un efort suplimentar – fie că este vorba despre un compliment neașteptat, un cadou sau un bacșiș mai mare – costă foarte puțin, dar îți poate aduce multe beneficii. Și încă ceva: noi putem avea o credință care mută munții, putem înțelege și explica corect toate doctrinele profunde ale Bibliei, și putem obține note maxime pentru sfințenia personală, dar fără iubire arătată practic – suntem „nimic” (vezi 1 Corinteni 13:2). Și… acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi!

„Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.” (Filipeni 2:4)

     Dacă te afli într-o poziție de conducere, încearcă să fii conștient de modul în care răspunzi la sentimentele, gândurile și opiniile celor din jurul tău. Ceea ce spui tu ca lider va avea un impact mai profund asupra oamenilor decât ceea ce spun alții, așa că trebuie să fii sensibil la acest lucru. Chiar și atunci când cineva îți propune o idee pe care tu o consideri fără valoare, rezistă tentației de a o respinge imediat. E mai bine să spui simplu „Mulțumesc pentru contribuție”, în loc să spui „Nu, asta nu va funcționa”. Când respingi pe cineva, transmiți următorul mesaj: „Nu-mi pasă de tine și de ideea ta. Sentimentele și opiniile tale nu contează. Preocuparea ta nu este importantă pentru mine!” Exprimate sau nu, astfel de afirmații rănesc simțul valorii și nevoia de respect ale unei persoane. Acest lucru este valabil în special dacă persoana respectivă consideră că și-a câștigat dreptul la o atenție specială. Vechiul proverb este adevărat: „Oamenilor nu le pasă cât de multe știi până nu știu cât de mult îți pasă.” Când ești disprețuitor față de ceilalți, ei vor găsi o modalitate de a-și arăta iritarea, iar uneori aceasta poate să te coste scump când vine vorba despre împlinirea viziunii tale. Poți evita acest lucru devenind mai conștient de felul în care te prezinți în fața celorlalți. Singura soluție la această problemă este să ieși din propriile tale tipare de gândire, să-i asculți cu atenție pe ceilalți și să te străduiești să înțelegi și să tratezi cu respect preocupările lor. Vei obține mari beneficii dacă vei face acest lucru. Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este: „Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.”