„Nu vă minţiţi unii pe alţii” (Coloseni 3:9)

     Decepția într-o relație distruge încrederea și respectul. O minciună sau o trădare poate produce răni care necesită ani de zile să se vindece, și care, în unele cazuri, nu se vindecă niciodată. Persoana care ascunde ceva este de fapt egoistă, protejându-și propriile interese. Puțin îi pasă de sentimentele altora. Nimic nu este mai superficial decât vorbele goale și clișeele mincinoase care sunt lipsite de semnificație reală. Sunt unii care îi forțează pe alții să intre în relații intime pretinzând că îi iubesc. Decepția la acest nivel este abuz emoțional! Să fii folosit de alții este un sentiment îngrozitor. Înșelătorul poate promite mereu că își va părăsi soția sau soțul, iar victima se agață de această speranță. Dar niciodată nu devine realitate. Înșelătorul își găsește tot felul de scuze ca să profite. Din cauza vulnerabilității, victima ascultă orbită, până când relația a ajuns atât de departe încât cade în capcană. Când ai fost un păcătos, ai fost scuzat că te-ai purtat astfel, dar nu mai ai scuze în calitate de copil răscumpărat al lui Dumnezeu. „Nu vă minţiţi unii pe alţii.” Când cineva ți-a acordat încrederea, ai primit un dar neprețuit; nu abuza de el. Iar dacă încrederea ți-a fost zdruncinată, confrunt-o cu capul sus. Deși poate iubești acea persoană, stai deoparte până dă semne clare de părere de rău și de disponibilitate de a face schimbări. Și nu renunța la speranță. Uneori oamenii buni fac alegeri greșite. Dacă te străduiești și dacă cauți ajutorul lui Dumnezeu, este posibil să refaci încrederea pe care ai pierdut-o și poate chiar să ajungi să ai o relație mai bună.

„Faceţi bine celor ce vă urăsc” (Luca 6:27)

     Când generalul Robert E. Lee a fost întrebat de președintele confederației americane Jefferson David care este părerea sa despre un anume ofițer, el a scris un raport strălucit. Unul din ofițerii din auditoriu a fost uimit de cuvintele sale și i-a spus lui Lee: „Generale, nu știai că omul pe care îl elogiezi atât de mult înaintea președintelui este unul dintre dușmanii tăi cei mai aprigi și că nu a ratat nici o ocazie de a te critica?” Lee a spus: „Ba da, dar președintele a cerut părerea mea despre el, nu părerea lui despre mine.” E nevoie de caracter, compasiune și curaj pentru a vorbi de bine pe un critic al tău. Iar când o vei face, se vor întâmpla trei lucruri bune: 1) Îți sporești propria valoare. Dai dovadă că te poți ridica deasupra criticilor, lăudându-i pe alții. 2) Reduci critica dușmanului tău la adresa ta. Când oamenii vor auzi că îți lauzi criticul și că acesta te disprețuiește, respectul lor pentru tine va crește și te vor vedea într-o altă lumină. 3) Oamenii te vor vedea ca fiind bun și generos. E nevoie de foarte puțin efort pentru a răspunde cu bunătate unui critic, dar e nevoie de caracter ca al lui Hristos pentru a întoarce celălalt obraz și pentru a-l binecuvânta. Domnul Isus a zis: „Faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i şi pe cealaltă… Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.” (Luca 6:27-31) Tu spui: „Standardul acesta este prea înalt!” E cel pe care l-a stabilit Domnul Isus, pe care l-a practicat întreaga Sa viață… și după care te cheamă să trăiești și tu, zilnic!

„Să nu vă părăsiţi, deci, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire!”      (Evrei 10:35)

     Cât timp ar trebui să te rogi și să crezi că Dumnezeu îți va da un răspuns? Până când îți va spune El să te oprești. Cu alte cuvinte, trăiește după Scriptură! „Să nu vă părăsiţi, deci, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire! Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit” (Evrei 10:35-36). Multe promisiuni ale lui Dumnezeu au o dată limită și ai nevoie de o credință pe termen lung pentru a le primi. Cuvântul „îndurare” zugrăvește un alergător hotărât să ajungă la linia de sosire. Poate spui: „Dar nu știu exact care este voia lui Dumnezeu.” Voia Sa a fost descoperită în Cuvântul Său și tu trebuie să-l crezi și să-l rostești în situația în care te găsești. A spune altfel înseamnă a-L contrazice pe Dumnezeu. Avraam a crezut promisiunea lui Dumnezeu, că va fi tatăl multor neamuri, când nu exista nici o fărâmă de dovadă a acestui fapt. Timp de douăzeci de ani el s-a uitat la cer, crezând: „Doamne, tu ai spus că îmi vei da copii și vor fi la fel de numeroși precum stelele. Nu știu cum vei face asta, fiindcă eu am o sută de ani, iar soția mea Sara are nouăzeci. Dar cu toate acestea, eu cred.” Când te rogi astfel, îți asumi riscul de a părea ridicol în ochii celorlalți. Iar când experimentezi minuni, e la fel ca atunci când Domnul Isus le-a zis ucenicilor să umple vasele de vin cu apă, sau când a luat noroi și a frecat ochii unui orb. Dar nuntașii din Cana au băut cel mai bun vin, iar orbul s-a dus acasă cu vederea căpătată. De ce? Pentru că au ascultat cuvântul spus de Domnul Isus. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: trăiește după Scriptură!

„Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele…” (Ioel 2:25)

     Kristine Steakley a scris: „Pierderea ne poate face să ne simțim părăsiți și realmente distruși. Pentru mulți, divorțul părinților a însemnat părăsirea casei în care au crescut, a vecinilor, a prietenilor, a școlii, chiar și a bisericii, pentru că le-a fost rușine și au auzit blamări de la cei ce ar fi trebuit să fie preocupați de sufletul lor. Pentru a folosi metafora lui Ioel, lăcustele ne-au mâncat familia; și mai multe lăcuste ne-au mâncat prieteniile și chiar mai multe ne-au mâncat biserica. Dar Dumnezeu a promis: „Poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară” (Ioel 2:26). N-aș putea spune cum va arăta restaurarea sau când se va întâmpla. Unii dintre noi vor vedea cum se repară relațiile cu părinții și cu frații, alții vor zidi căsnicii minunate și familii iubitoare, iar alții, poate, vor trebui să aștepte cerul, locul unde toate relele se vor îndrepta, unde toate rănile vor fi vindecate și unde toate lacrimile vor fi șterse.” Iar un învățător spunea: „Împotrivește-te ispitei de a cădea în disperare și dezamăgire. Este posibil să ai impresia că ratezi ani, oportunități, resurse financiare și un câștig în urma investiției în tine însuți. Ascultă, dar, promisiunea fantastică a răscumpărării: „Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele”. Nimeni de pe pământ nu te poate răsplăti. Nimeni nu te poate plăti. Nimeni nu poate îndrepta lucrurile sau să le facă să fie corecte. Presiunea și manipularea nu vor aduce dreptatea. Așadar renunță și lasă-l pe Dumnezeu să-ți umple viața cu binecuvântări, pentru că dacă ești plin de resentimente și de mânie, El nu poate găsi loc pentru darurile Sale. Dumnezeu îți va face dreptate, dacă îți păstrezi o atitudine de credincioșie și dacă Îi mulțumești că promisiunile Sale îți aparțin și ție.”

„Nu voi linguşi pe nimeni” (Iov 32:21)

     Adolescent fiind, Steven Spielberg era firav, și a devenit repede ținta unui bătăuș. Sătul de hărțuirea constantă pe care mai târziu a descris-o drept „iadul pe pământ”, el s-a hotărât să-l lingușească pe acesta, spunându-i că seamănă cu John Wayne și că ar trebui să se gândească serios să interpreteze rolul eroului dintr-un film despre al Doilea Război Mondial pe care se gândea să-l facă. Odată ce Spielberg l-a costumat și l-a distribuit în rolul de comandant al unui detașament, bătăușul a devenit ca un lut în mâinile sale! Spre deosebire de bătăușul lui Spielberg, oamenii sănătoși din punct de vedere emoțional apreciază numai lauda sinceră pe care și-au câștigat-o, și pot detecta un compliment făcut dintr-un motiv ascuns sau pentru a le câștiga favoarea. Paradoxul este că majoritatea oamenilor au tendința de-a nu avea o părere bună despre cei care le fac complimente, fără vreun motiv vizibil. Elihu – prietenul patriarhului Iov – a spus: „Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni; căci nu ştiu să linguşesc: altfel, într-o clipeală m-ar lua Ziditorul meu” (Iov 32:21-22). Psalmistul ne spune: „Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare” (Psalmul 12:3). Se ridică deci o întrebare: Merită să-i lingușești pe alții, știind că vei fi eliminat de la binecuvântarea lui Dumnezeu? Când lingușești sau devii susceptibil de lingușire, aceasta este o dovadă clară că îți lipsește credința în capacitatea lui Dumnezeu de a-ți da trecere înaintea oamenilor. Favorul este un beneficiu al faptului că ești îndreptățit înaintea lui Dumnezeu. La final, să rămânem cu asigurarea din Psalmul 5:12: „Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjuri cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.” 

„Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă…” (Efeseni 2:8)

     Unii dintre noi își trăiesc viața ca și cum Dumnezeu are un standard al performanței cu numele nostru pe el, și la sfârșitul fiecărei zile El ne dă o notă pentru a stabili dacă ne iubește mai mult, mai puțin sau deloc. Poate spui: „Dacă aș fi Dumnezeu, în unele zile chiar nu m-aș iubi!” Atunci fii bucuros că nu ești Dumnezeu, iar noi suntem la fel de bucuroși, căci altfel cu toții am fi pierduți! Dumnezeu nu ne mântuiește prin har ca mai apoi să își cuantifice sentimentele în funcție de performanța noastră spirituală. Biblia spune: „Dumnezeu… pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, cu toate că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos prin har sunteţi mântuiţi” (Efeseni 2:4-5). Minunea harului este aceea că ești ales, că ești dorit și că Dumnezeu vrea să te pună în familia Lui. Prin har ai devenit viu pentru Dumnezeu. Ai putere pentru a îndura, tărie pentru a sluji, motiv pentru a spera, iar moartea nu are câștig asupra ta. Dumnezeu a luat datoria și vina ta, și le-a țintuit pe cruce. El a șters datoria păcatului și te-a eliberat. Ți-a luat povara. Te-a curățat. Astăzi, poți trăi cu sufletul ușor ca o pană – indiferent ce ai făcut ieri. Nimeni nu va putea spune vreodată: „Priviți ce am făcut eu împreună cu Domnul Isus”. Nu, când Isus pe cruce a strigat „S-a isprăvit!” (vezi Ioan 19:30), prin acest lucru voia să spună: „Am plătit pe deplin!” în dreptul fiecărui păcat pe care îl vei comite – din leagăn până în mormânt. Aceasta este minunea harului!

„Cei ce se încred în Domnul… nu se clatină” (Psalmul 125:1)

     Până la vârsta de douăzeci și nouă de ani, scriitoarea Carson McCullers suferise deja trei infarcturi. Apoi, în timp ce era încă paralizată parțial, soțul ei s-a sinucis. În ciuda problemelor sale, s-a forțat să scrie în fiecare zi… și drept urmare, a devenit o romancieră celebră. Poetul englez John Milton a fost orb. Violonistul de renume mondial Itzhak Perlman a avut poliomielită. Fosta Miss America, Heather Whitestone este surdă. Stephen Hawking, fizician și profesor la Universitatea din Cambridge are scleroză laterală amiotrofică. Nu e nicio mirare deci că Thomas Edison a spus că dacă am face toate lucrurile de care suntem capabili, am rămâne uimiți! Așadar, care este secretul prin care putem suporta viața și ne putem bucura de ea? „Cei ce se încred în Domnul… nu se clatină.” Indiferent ce simți astăzi, problemele tale nu sunt de nerezolvat. Biblia spune: „Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu” (Luca 18:27). Și mai mult decât atât, El „ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu-i nesocoteşte rugăciunea.” (Psalmul 102:17). Einstein a spus: „În mijlocul fiecărei dificultăți se află o oportunitate.” Același Dumnezeu care l-a condus pe Avraam atunci când nu știa unde merge și i-a dat Sarei un copil la bătrânețe, care a despărțit Marea Roșie și L-a înviat pe Domnul Isus dintre cei morți, este viu și lucrează în viața ta. Așadar, „întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui” (Efeseni 6:10). Nu uita, carele Lui de biruință „se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii” (Psalmul 68:17). Astăzi, îmbărbătează-te! Cum scrie în Deuteronom 33:27 – „Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost, şi sub braţele Lui cele veşnice este un loc de scăpare”!

„Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte.” (Proverbe 12:25)

     Când Enrico s-a dus la prima lui lecție de canto, la vârsta de zece ani, profesoara i-a spus: „Nu ai voce deloc!” Dar mama lui Enrico a auzit ceva deosebit în vocea fiului său. Ea a crezut în talentul lui. Și chiar dacă erau foarte săraci, ea l-a îmbrățișat și i-a spus: „Fiule, voi face orice sacrificiu pentru a-ți plăti lecțiile de canto.” Încrederea și încurajarea ei constantă au fost răsplătite, pentru că fiul ei a devenit unul dintre cei mai îndrăgiți și mai aplaudați cântăreți ai tuturor timpurilor. Numele său? Enrico Caruso. Când lumea încearcă să ne doboare, avem nevoie de oameni care să ne ridice, oameni care să recunoască talentul nostru și care să ne ajute să profităm la maxim de el. Gândește-te la următoarele porunci pentru părinți, scrise din punctul de vedere al unui copil: 1) Mâinile mele sunt micuțe; te rog să nu te aștepți la perfecțiune când fac patul, când desenez sau când arunc mingea. 2) Picioarele mele sunt scurte; mergi mai încet ca să pot ține pasul cu tine. 3) Ochii mei nu au văzut lumea așa cum au văzut-o ai tăi; lasă-mă s-o explorez în siguranță și nu-mi pune restricții inutile. 4) Treburile casnice nu pleacă nicăieri; eu sunt mic numai o scurtă perioadă de timp. Petrece timp cu mine pentru a-mi explica aceste lucruri minunate ale lumii, și fă-o cu bucurie! 5) Sentimentele mele sunt fragile; nu mă cicăli toată ziua. Poartă-te cu mine așa cum ai vrea să se poarte alții cu tine. 6) Eu sunt un dar deosebit din partea lui Dumnezeu; prețuiește-mă așa cum a intenționat Dumnezeu – făcându-mă responsabil pentru faptele mele, oferindu-mi instrucțiuni după care să trăiesc și disciplinându-mă în dragoste. Astăzi, fii o persoană care îi încurajează pe alții.

„Te-am pus în cuptor… din dragoste pentru Mine” (Isaia 48:10,11)

     „Șef sub acoperire” este un spectacol de televiziune foarte popular, în care proprietarii de firme se deghizează în angajați obișnuiți și lucrează cot la cot cu ei. Anumite nereguli pe care le observă proprietarii sunt adevărate revelații, determinând schimbări care fac firma mai eficientă, mai profitabilă și mai plăcută pentru toți angajații. Pentru a înțelege oamenii, trebuie să te pui în papucii lor. Ezechiel a spus: „Am ajuns la Tel-Abib… şi am rămas acolo, înmărmurit în mijlocul lor… Cuvântul Domnului mi-a vorbit…” (Ezechiel 3:15-16). Pentru a vindeca durerea, trebuie să fii în stare să simți durerea. Biblia spune că Domnul Isus poate fi mișcat de „slăbiciunile noastre”, pentru că a umblat și a trăit ca noi (vezi Evrei 4:15). El a experimentat conflictul familial, respingerea, trădarea, singurătatea și foamea. El a mers pe drumul pe care te găsești tu acum și El știe ce simți; de aceea te poți întoarce la El când dai de necaz și poți primi ajutorul de care ai nevoie. „Prin faptul că El Însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.” (Evrei 2:18) Când oferi un sfat, oamenii vor să știe dacă vorbești din experiență sau numai din cărți. Așa că, Dumnezeu te va lăsa să treci prin experiențe de care nu te bucuri și pe care nu le înțelegi, pentru a te echipa și pentru a te face eficient în lucrarea față de alții. Iov a spus: „Dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.” (Iov 23:10). Dacă ești astăzi în cuptor, înseamnă că Dumnezeu are un plan de îndeplinit, pentru tine și prin tine!

„Până când vă veţi lenevi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara…?” (Iosua 18:3)

     Când vorbim despre zidirea unor relații sănătoase, trebuie să fii eficient. Asta înseamnă să știi cine ești și ce îți dorești de la relație. Ar părea nefiresc să te concentrezi doar asupra a ceea ce ești ca individ, nu și asupra a ceea ce sunteți împreună, în cuplu… iar relația este puternică dacă fiecare în parte este puternic! Marile relații se bazează pe adevărul despre ceea ce fiecare parte dorește, simte și prețuiește cu adevărat. În timp ce, în cuplu, trebuie să luați deciziile împreună, deciziile despre cine ești tu ca persoană și ceea ce îți dorești de la viață îți aparțin în totalitate! E o greșeală să lași pe altcineva să ia aceste hotărâri în locul tău. Când faci așa, și altul decide cine ești și ce dorești, renunți la puterea pe care ți-a dat-o Dumnezeu. Înțelege că: 1) A nu face nimic nu înseamnă că iei o decizie. 2) A te da la o parte și a pretinde că nu vezi situația așa cum este, nu este o decizie. 3) Amânarea faptelor până când se întâmplă ceva, așa încât nu mai ai de ales, nu înseamnă o decizie. E pasivitate, iar la sfârșit nu va duce la nimic bun! Uneori trebuie să accepți circumstanțe care nu se pot schimba, dar întotdeauna poți alege ce vrei să se întâmple. Acest principiu este susținut în mod clar de ceea ce Dumnezeu a zis poporului Său înainte de a intra în Țara Promisă: „Până când vă veţi lenevi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri?” Așadar, fii decis și eficient!