„Dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete…” (Ioan 4:15)
În cadrul programului „Alcoolici anonimi” în doisprezece pași, cei ce caută vindecare sunt învățați că, atunci când devin „neliniștiți, iritabili și nemulțumiți”, îi paște pericolul de a se întoarce la drogul de care vor să scape… și care nu-i ajută! De ce? Pentru că în fiecare dintre noi există un gol, de forma lui… Dumnezeu – pe care numai El îl poate umple! Unii dintre noi încearcă să umple golul cu relații umane. Domnul Isus a întâlnit o femeie care divorțase de cinci ori și la acel moment trăia în concubinaj. Conversația dintre ei s-a desfășurat astfel: „Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va țâșni în viaţa veşnică.” „Doamne” I-a zis femeia „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete…” (Ioan 4:13-15). Trupul îți spune când îți este foame și sete. La fel și sufletul – și dacă ești înțelept, vei asculta. Singura dependență sănătoasă este dependența de Dumnezeu! Cu toții avem tendința de a răspunde dorințelor noastre firești, în loc să răspundem nevoilor sufletului. Așa că, ne întoarcem spre posibile răspunsuri, precum munca, relațiile, divertismentul. Acum am mai adăugat unul – Internetul. Psihologii îi tratează deja pe unii dintre noi care suferă de „dependență de Internet”. Regele David avea totul: putere, popularitate, plăceri și averi. Toate acestea l-au lăsat, însă, gol, așa că a scris: „Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!” (Psalmul 42:1). Învață să recunoști când ești „neliniștit, iritabil și nemulțumit” – și atunci… caută-L pe Dumnezeu!