„Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară…” (1 Samuel 3:8)

     Tu nu ai venit pe lume știindu-ți chemarea și cunoscându-ți dinainte darurile… Descoperirea chemării lui Dumnezeu implică de obicei încercări și eșecuri. Dumnezeu l-a chemat pe Samuel de patru ori înainte ca acesta să intre-n dialog cu vocea divină. Înainte ca Petru să umble pe apă, el a spus: „Doamne dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.” „Vino!” i-a zis Isus” (Matei 14:28-29). Iată o lecție pe care o poți învăța de aici: nu tu ești responsabil cu umblarea pe apă, Dumnezeu este! Nu vorbim despre faptul de a avea la dispoziție putere pentru a o folosi de fiecare dată când dorești, la ceea ce dorești… Înainte de a te decide să cobori din barcă, asigură-te că ai fost chemat să faci lucrul acesta – și că Domnul Isus este Cel ce te cheamă. Dumnezeu caută ceva ce este dincolo de impulsivitate. Uneori luăm hotărâri necugetate cu privire la relații, bani sau locul de muncă, după care căutăm justificări folosind poleiala limbajului spiritual. În multe manuale de auto-învățare, asumarea riscurilor este văzută ca ceva lăudabil, însă pentru un creștin riscurile pe care și le asumă trebuie să fie un răspuns direct la chemarea lui Dumnezeu. Dacă ai o personalitate ce te determină să alergi după senzații tari, atunci ești susceptibil să te numeri printre acești oameni. Plictiseala te poate face vulnerabil și te poate tenta să-ți rezolvi problemele luând decizii pripite care nu sunt după voia lui Dumnezeu. Există o linie despărțitoare extrem de subțire între „să nu te temi” și „să nu fi necugetat” – demarcație care se estompează de multe ori. Să știi când să cobori din barcă și să-ți asumi riscul, nu necesită numai curaj, ci și înțelepciunea de a pune întrebarea corectă, discernământul de a recunoaște vocea Stăpânului și răbdarea de a aștepta până când El îți spune „Vino”!