„Astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a dobândit făgăduinţa” (Evrei 6:15)
Când te rogi pentru ceva, ultimul lucru pe care vrei să-l auzi de la Dumnezeu este: „Așteaptă!” Dar uneori El așa îți spune. Și pentru a umbla cu El, trebuie să înveți să ai răbdare, deoarece El lucrează după orarul Său, nu după al tău. Toate rugăciunile și insistențele tale nu vor accelera procesul, ele doar te vor frustra. Mai mult, dacă viața ți-a împlinit fiecare dorință și capriciu, să înveți să aștepți după Dumnezeu va fi ca și cum ai trece prin reabilitare spirituală. Când Avraam a avut 75 de ani, Dumnezeu i-a promis: „Îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului de mare” (Geneza 13:16). Dar a trebuit să mai aștepte încă 24 de ani ca să „dobândească făgăduința”. Așteptarea nu e ceva ce faci pentru a primi ce-ți dorești; așteptarea produce răbdare, maturitate, înțelegere și caracter. Ceea ce realizează Dumnezeu în tine în timp ce aștepți e adesea mai important decât lucrul pe care îl aștepți. „Aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit” (Evrei 10:36). Așteptarea nu e o scuză pentru a te feri de realitate, pentru a te sustrage de la responsabilitate și a nu face ceea ce trebuie. De exemplu, dacă ești înglodat în datorii până peste cap din cauza cheltuielilor exagerate, nu sta și aștepta ca Dumnezeu să-ți trimită un cec din cer. Învață să te disciplinezi și să adopți principii financiare sănătoase cum ar fi zeciuiala, stabilirea unui buget și obiceiul de a trăi fără acel obiect până când îl poți plăti. Mai presus de toate, așteptarea înseamnă decizia de a te încrede și de a-L asculta pe Dumnezeu când lucrurile nu merg după cum ți-ai plănuit. Înseamnă să spui: „Doamne, contez pe tine și nu am un plan de rezervă”.