„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi…” (Psalmul 1:1)

     Când Moise i-a cerut lui Faraon să elibereze poporul lui Dumnezeu, suveranul egiptean i-a oferit… compromisuri: în primul rând, a fost de acord să-i lase să plece… dar să nu se îndepărteze prea mult! În al doilea rând, s-a oferit să lase să plece doar bărbații, și să-și lase soțiile și copiii în Egipt. În al treilea rând, a acceptat să-i lase să plece dar cu mâinile goale – să-și lase afacerile și agoniseala în Egipt! Și de fiecare dată, Moise a spus nu! Să știi că Satan îți va face oferte și ție… Așa că pune distanță între tine și lume. Refuză să-i dai voie să-ți ia copiii. Refuză să trăiești după practicile egoiste de afaceri (adesea lipsite de etică) ale lumii! Tu ești chemat să-i iubești și să-i ajuți pe cei din jurul tău, fără să devii însă ca ei! Unul dintre marile daruri pe care Dumnezeu ni le-a oferit este darul liberului arbitru: putem alege! Dacă vrei să te bucuri de binecuvântările lui Dumnezeu, trebuie să alegi cu discernământ stilul de viață care să fie aliniat la voia Lui și să fie în concordanță cu valorile Cuvântului Său. Ai grijă, nu face alegeri bazate pe valorile în continuă erodare ale sistemelor lumii din jurul tău. Modalitatea de a reuși în viață este să te bazezi pe principiile Bibliei. Iată două versete la care trebuie să meditezi și de care trebuie să ții cont: „Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.” (Proverbele 10:22); „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33) Așadar, roagă-te astăzi: „Doamne, nu vreau să trăiesc după standardele lumii. Doresc să te pun pe Tine pe primul loc în viața mea, pentru că știu că întotdeauna căile Tale sunt cele mai bune. Amin!” Așa că, onorează-L pe Dumnezeu în tot ceea ce faci!

„Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13)

     Una dintre abordările care te va descuraja cel mai rapid, pe drumul spre veșnicie, este să încerci să-ți trăiești viața creștină prin propriile tale forțe. Este ca și cum ai încerca să te ridici prin propriile tale puteri atunci când ești trântit la pământ – nu se poate! Dumnezeu a rânduit să fie așa! Domnul Isus a spus: „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte, dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.” (Ioan 14:15-17) Poruncile lui Dumnezeu pentru noi nu sunt prea greu de urmat – dacă le împlinim prin puterea lui Hristos care locuiește în noi! Și trebuie să învățăm să ne bazăm zilnic pe această putere. El este în noi și cu noi, în orice moment, pentru ca noi să reușim să facem ceea ce nu putem face, și să facem cu ușurință ceea ce altfel ni s-ar părea greu de făcut fără El. Apostolul Pavel vorbea despre lupta constantă dintre trupul său și duhul său. Uneori, asta îl ducea la disperare. Apoi, tot el ne oferă cheia unei vieți creștine victorioase și spune: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte” (Filipeni 4:13) – adică: sunt pregătit pentru orice și fac față la orice prin El, care îmi insuflă putere interioară; sunt ce și cum/cât trebuie, în suficiența lui Hristos! Ia exemplul unui bec: el nu poate da lumină de unul singur/prin sine. Dar când este conectat la o sursă de energie, tot ceea ce trebuie să faci este să apeși pe un întrerupător. Așa că acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi: trăiește prin puterea lui Hristos, nu prin puterea ta!

„Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi…” (Isaia 30:18)

     Concepția ta despre Dumnezeu determină încrederea pe care o ai în a te apropia de El. Îl vezi întotdeauna ca pe un auditor, și ți se pare că balanța registrelor tale contabile nu este corectă? Sau Îl vezi ca pe un tată care te iubește în orice moment și vrea să fie bun cu tine?! Atunci când ne apropiem de Dumnezeu, mulți dintre noi consultăm mental „tabela de marcaj” pentru a vedea dacă avem mai multe victorii decât pierderi, mai multe fapte bune decât fapte rele, mai multe calități decât defecte. Dacă simțim că nu ne-am purtat bine, Îl evităm pe Dumnezeu, sau facem din El ultima noastră soluție. Aceasta este o greșeală, deoarece Dumnezeu ne vede „în Hristos” (2 Corinteni 5:17); prin urmare, suntem întotdeauna acceptați și primiți în prezența Sa. Poate vei spune: „Asta înseamnă că pot trăi cum îmi place?” Nu, pentru că „Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește.” (Evrei 12:6). Dar pedeapsa Lui nu înseamnă respingere; este dovada că ești cu adevărat copilul Său răscumpărat. Să citim și versetul 18 din Isaia capitolul 30, și să medităm la cele scrise: „Totuşi Domnul aşteaptă (cu nerăbdare, căutând și tânjind) să Se milostivească de voi şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept. Ferice (vor fi bucuroși, binecuvântați și demni de invidie) toţi cei ce nădăjduiesc în El! (care Îl așteaptă cu ardoare, Îl caută și tânjesc după El, doresc biruința Sa, favoarea Sa, dragostea Sa, pacea Sa, bucuria Sa și părtășia Sa inegalabilă și neîntreruptă)!” Aceasta este atitudinea lui Dumnezeu față de tine: „El aşteaptă (cu nerăbdare, căutând și tânjind) să Se milostivească de tine…” Cu această imagine în minte, roagă-te și așteaptă lucruri bune de la Dumnezeu!

„Ci tu, când te rogi, intră în odăița ta, încuie-ți ușa și roagă-te Tatălui tău…” (Matei 6:6)

     Când vorbim despre importanța de a avea o viață de rugăciune consecventă, Domnul Isus este cel mai mare exemplu al nostru. Înainte de a potoli furtuna de pe Marea Galileii, înainte de a-i alege pe cei doisprezece ucenici sau de a hrăni mulțimile cu cinci pâini și doi pești, El a petrecut timp „singur la o parte” în rugăciune. Tu ai fost chemat să calci pe urmele Lui (vezi 1 Petru 2:21)! În esență, căderile sau falimentele noastre sunt de multe ori rezultatul eșecului nostru de a ne ruga. Domnul Isus le-a dat ucenicilor Săi două principii de rugăciune, care vor funcționa și pentru tine. În primul rând, El a spus: „Tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău…” (Matei 6:6) Cu alte cuvinte, găsește un loc liniștit unde să nu fi distras – la urma urmei, te întâlnești cu Dumnezeu! Pe măsură ce petreci timp acolo, vei ajunge să iubești acel loc și va deveni „locul tău de odihnă” – „la umbra aripilor Sale” (Psalmul 91:1)! În al doilea rând, Domnul Isus a spus: „Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.” (Matei 6:7-8) Cuvintele „nu bolborosiți” sună destul de ciudat. Dar iată ce vrea să ne spună Isus prin aceste cuvinte: „Concentrează-te, fii cu Mine! Deschide-ți inima! Fii realist! Sprijină-te pe Cuvântul Meu, și crede că-ți voi da răspunsuri!” Sfânta Scriptură relatează că biserica s-a rugat toată noaptea ca Petru să fie eliberat din închisoare, iar când Dumnezeu i-a ascultat, ei „au rămas încremeniți”. (Faptele apostolilor 12:16). Ai putea spune: „N-a fost prea bine…” Dar este bine! De ce? Pentru că, deși credința ta este slabă, poți să te rogi și Dumnezeu te ascultă. Așadar, continuă să te rogi și să te bazezi pe Cuvântul Său!

„Cine iubește viața și vrea să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău…” (1 Petru 3:10)

     Biblia spune: „Căci cine iubeşte viaţa şi vrea să vadă zile bune să-şi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare. Să se depărteze de rău şi să facă binele…” (1 Petru 3:10-11) Să reținem cuvintele „să-și înfrâneze”; asta nu înseamnă că trebuie să fii ignorant sau insensibil, ci să te concentrezi mai degrabă pe soluții decât pe probleme. Gura este un instrument puternic, care te poate ajuta sau îți poate provoca daune… Dacă reușești să înțelegi puterea cuvintelor pe care le rostești, lucrul acesta îți poate schimba cursul vieții. Tu poți să rostești (și să aduci la viață) cuvinte pozitive, înălțătoare, încurajatoare… sau cuvinte care produc efecte negative, descurajante (vezi Proverbele 18:21). Niciunul dintre noi nu vrea să fie purtătorul de cuvânt al diavolului. Dar adevărul este că gura poate fi folosită pentru binecuvântare sau pentru distrugere, nu numai în propria noastră viață, ci și în viața altora. Gura ta este ca un stilou, iar inima ta este ca o foaie de hârtie; când spui ceva de nenumărate ori, se întipărește în interiorul tău și devine propria ta persoană. Nu mai este ceva ce trebuie să încerci să faci, este ceea ce ești. Deci, fii un purtător de cuvânt pentru Dumnezeu! Profetul Isaia a spus: „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare.” (Isaia 50:4) Iov a declarat: „O, cât de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului…” (Iov 6:25) Împăratul David a spus: „Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea…” (Psalmul 37:30) Iar apostolul Pavel ne îndeamnă și spune: „Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie ca să dea har celor ce-l aud.” (Efeseni 4:29) Așadar, rostește întotdeauna cuvinte dătătoare de viață!

„Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei…” (Psalmul 101:3)

     Astăzi vom medita la un subiect sensibil, dar care trebuie abordat pentru că face ravagii, inclusiv între creștini – este vorba despre pornografie. Acest flagel se răspândește în întreaga lume, lăsând în urma ei familii distruse. Mulți credincioși care se luptă să se elibereze se simt izolați și neajutorați. Un studiu realizat în Marea Britanie a arătat că 75 % dintre bărbații creștini și 35 % dintre femeile creștine au vizionat pornografie (în mod regulat sau ocazional). Când te uiți la așa ceva, corpul tău eliberează neurotransmițători puternici, precum dopamina, care te leagă de imaginile pe care le privești. Potrivit neuropsihologului Dr. Tim Jennings, „Orice tip de comportament repetitiv va crea trasee [căi neuronale] în creierul nostru, care se vor declanșa într-o secvență automată”. Unele biserici tratează această problemă ca pe una strict morală, neluând în calcul că este și o problemă neurologică. Liderii bisericilor îi sfătuiesc pe oamenii dependenți de pornografie (despre care știu, pentru că mulți o fac în ascuns) să încerce să se roage mai mult și să-L iubească mai mult pe Domnul. Sigur, asta este foarte important. Dar când te lupți cu firea prin puterea firii, ajungi să te lupți cu tine însuți (sau cum spunea Pavel: „cu pumnul în vânt”!). Care este soluția? Mintea ta trebuie să fie reînnoită, iar acesta este un proces. Atunci când creierul tău a fost antrenat în mod greșit, el trebuie să fie re-antrenat în mod corect. Acest lucru necesită un angajament radical: dorința fermă de a elimina pornografia din viața ta și, uneori, să dai socoteală unui prieten creștin matur, la care poți apela în momentele de încercare. Mai presus de toate, implică reprogramarea minții tale prin Cuvântul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel scria: „Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă lăsați transformați prin înnoirea minţii voastre…” (Romani 12:1-2). Dacă te afli în această situație, cere-I lui Dumnezeu să te ajute să ieși din această sclavie. Hristos te poate elibera!

„Pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.” (Matei 16:18)

     Porțile sunt dispozitive de apărare, iar asaltul asupra acestor porți necesită măsuri de atac. Gândește-te că Biserica ar fi un berbece (acea instalație de război folosită de cei din vechime să dărâme porțile sau zidurile unei cetăți). În loc să ne plângem de cultură, ar trebui să prezentăm opțiuni mai bune. Ar trebui să producem filme de calibru superior și să compunem muzică mult mai bună, să scriem cărți mai notabile, să înființăm școli superioare, și să pornim afaceri mai bune. Așadar, ar trebui să ne oprim din a huli întunericul, și să începem să aprindem lumini. În cartea sa „Roaring Lambs” (Răcnetul mieilor), Bob Briner scria: „De ce să nu credem că într-o zi cel mai aclamat regizor de la Hollywood ar putea fi un creștin activ în biserica sa? De ce să nu sperăm că Premiul Pulitzer pentru reportaje de investigație ar putea merge la un jurnalist creștin din echipa unui cotidian important? Este oare prea mult să visăm că o expoziție majoră deschisă la Muzeul de Artă Modernă ar putea prezenta operele unui artist care face parte din personalul unuia dintre colegiile creștine cele mai bune? Mi-am ieșit din minți dacă aș spune că fiul sau fiica ta ar putea fi balerinul principal al Companiei de balet Joffrey, și totuși să conducă un studiu biblic săptămânal pentru alți balerini, exact acolo unde altădată această îndeletnicire era considerată o profesie falimentară din punct de vedere moral?! Apostolul Pavel nu i-a criticat pe filosofii din Atena și nu le-a spus că vor ajunge în iad. Din contră, Pavel s-a folosit de altarul lor închinat Dumnezeului necunoscut, și le-a zis: „Am venit să vă spun cine este El: numele Lui este Isus!” Care a fost rezultatul? „Unii îşi băteau joc, iar alţii au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată.” (Faptele Apostolilor 17:32) – dar Isus a fost proclamat între ei!” Așadar, nu te mai ascunde, asumă-ți un risc bazat pe credință, și… vezi ce se întâmplă!

„Fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui [Dumnezeu]!” (Evrei 11:6)

     Atunci când iei decizii importante, mai ales când acestea pot afecta viețile altora, Biblia spune că trebuie să faci două lucruri: în primul rând, să calculezi costurile (vezi Luca 14:28). Asta înseamnă că ar trebui să evaluăm, să cercetăm, să căutăm îndrumare și sfat, conform spuselor înțeleptului Solomon: „Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile.” (Proverbele 12:15). Cât de sigur ar trebui să fii înainte de a merge mai departe cu decizia ta? În cartea sa „Liderul noii generații”, pastorul Andy Stanley scria: „În general, cel mai probabil e că nu vei fi niciodată sigur mai mult de 80%. Așteptarea unei certitudini mai mari te poate face să ratezi ocazii după ocazii!” Deci, ce aștepți? Garanția că nu vei face greșeli? Că nu vei fi criticat sau că nu te vei simți stânjenit? Dacă da, nu vei ajunge nicăieri! Și, după ce-ai făcut tot ce-ți cer chibzuința și înțelepciunea, trebuie să te încrezi în Dumnezeu – și să-ți asumi un risc bazat pe credință. Dacă n-o faci, vei sfârși prin a trăi cu regrete. Într-un studiu de cercetare realizat de doi psihologi de la Universitatea Cornell, aceștia au constatat că timpul este un factor major pentru lucrurile pe care le regretăm. De obicei, regretăm acțiunile noastre, pe termen scurt… Pe termen lung, însă, suntem înclinați să regretăm lipsa lor. Studiul a arătat că, într-o săptămână obișnuită, regretele legate de acțiuni sunt ceva mai mari decât regretele legate de inacțiuni – 53% față de 47%. Dar atunci când oamenii se gândesc la viața lor în ansamblu, regretele legate de inacțiune depășesc regretele legate de acțiune, raportul fiind de 84% față de 16%. Cu alte cuvinte, nu vei regreta erorile pe care le-ai făcut, la fel de mult cum vei regreta ocaziile (pregătite de Dumnezeu) pe care le-ai ratat! Așadar, încrede-te în Dumnezeu, și asumă-ți riscuri bazat pe credință!

„Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală pun mâna pe ea.” (Matei 11:12)

     Apostolul Petru este criticat adesea, și nu mereu pe drept… Da, este ucenicul care s-a lepădat de Hristos de trei ori, dar este singurul care L-a urmat îndeaproape și după ce a fost prins. Da, este ucenicul care i-a tăiat urechea lui Malhu, robul marelui preot, când mulțimea a venit să-L aresteze pe Domnul Isus, dar este singurul care I-a luat apărarea Domnului Isus. Da, este ucenicul care a strigat înspăimântat când se scufunda în Marea Galileii, dar este singurul ucenic care a mers pe apă. Este așa de ușor să critici oamenii când stai pe un scaun confortabil într-un loc aparent sigur! Practic, există două tipuri de oameni: creatorii și criticii… cei care ies din barcă și merg pe apă, și cei care stau în barcă și îi critică pe cei care merg pe apă. Când totul va fi spus și făcut, cele mai mari regrete ale noastre vor fi riscurile pe care Dumnezeu le-a făcut posibile, dar pe care noi nu ni le-am asumat. Scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe a spus: „Iadul începe în momentul în care Dumnezeu va pune sub ochii tăi tot ce-ai fi putut face, ce-ar fi trebuit să faci, și ai fi vrut să faci, dar pe care nu le-ai făcut!” Domnul Isus a spus: „Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală pun mâna pe ea.” Ce crezi că te îndeamnă Dumnezeu să faci? Ce te îndeamnă în mod persistent Duhul Sfânt să faci? Ce mai stai? Fă! A nu-ți asuma un risc bazat pe credință este ca și cum ai rătăci definitiv o piesă din puzzle-ul vieții tale – lasă un gol dezamăgitor. Când vom ajunge la sfârșitul vieții noastre, cele mai mari regrete ale noastre vor fi acele piese lipsă. Așadar, asumă-ți astăzi un risc – bazat pe credință!

„El… a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vântul a stat şi s-a făcut o linişte mare.” (Marcu 4:39)

     Un autor creștin descria odată cum pot arăta unele dintre furtunile vieții: „Te întorci de la serviciu, intri în bucătărie și găsești un bilet pe care scrie: „Te-am părăsit! Adio!” O lovitură de trăznet! Te duci la doctor pentru un control de rutină, iar rezultatele analizelor arată că ai cancer. Vântul urlă! Te culci liniștit, doar pentru a fi întrerupt de un telefon la trei dimineața din care afli că tatăl tău a murit subit în urma unui atac de cord. Nava ta aproape că se răstoarnă! Singurul lucru previzibil despre furtunile vieții este imprevizibilitatea lor. Ele apar când te aștepți mai puțin la ele!” Domnul Isus le spusese ucenicilor Săi: „Să trecem pe partea cealaltă…” (Marcu 4:35) Ei ar fi trebuit să-și dea seama că, dacă El Se urcase la bordul corabiei, aceasta devenise de nescufundat! Din cuvintele Sale reieșea implicit promisiunea că vor trece dincolo și vor sosi în siguranță. Dar există o diferență între a auzi o promisiune și a o crede. Prea adesea, nu reușim să credem că Domnul Isus va împlini ce-a promis! Același autor din care am citat mai devreme a mai spus: „Când trecem prin furtună, ar trebui să ne reamintim că soarele poate înceta să mai strălucească, vântul poate șuiera puternic și valurile pot fi cât casa… dar Domnul Isus nu va înceta niciodată să-și țină promisiunile! Domnul Isus vrea ca tu să-ți amintești că nu trebuie să te temi, când El este aproape. El vrea să fie căpitanul navei vieții tale. Poate că nu ești întotdeauna conștient de prezența Domnului Isus, dar El este totuși acolo. Pentru acei ucenici, cel mai sigur loc din lume atunci era chiar acolo, în acea barcă. Să nu uităm nici noi, nicio clipă, că siguranța nu înseamnă absența problemelor. Siguranța este prezența Domnului Isus!” Așadar, Domnul îți spune azi: nu te teme de furtună câtă vreme El e cu tine, și tu ești cu El!