_{„Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” (2 Corinteni 10:5)}

     _{Tu nu vei fi mai bun, mai înțelept sau mai fericit decât gândurile care te influențează. Poate spui: „Nu mă pot abține; aceste gânduri nu încetează să-mi vină în minte”. Ba da, poți! „Armele cu care ne luptăm noi… sunt întărite de Dumnezeu ca să  surpe întăriturile… şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” (v. 4-5). „Întăritura” e un tipar de gândire care te controlează. Ar putea fi teama, lăcomia, inferioritatea, pofta etc. E o „întăritură” pentru că te ține în strânsoare, şi pentru că greu cedează! Cum te poți elibera din această strânsoare? Prin Cuvântul lui Dumnezeu. De exemplu, când teama și neadecvarea îți spun că nu ești suficient de bun pentru a izbândi, trebuie să devii proactiv și să spui: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13) Dacă scopul tău imediat este să „te simți bine”, nu-ți vei dezvolta auto-controlul. „Orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.” (Evrei 12:11) Pedeapsa nu aduce bucurie imediată, dar aduce bucurie de durată. Să remarcăm cuvântul „școală”. Trebuie să-ți instruiești mintea să meargă pe calea dreaptă; altfel, ea te va duce pe drumul greșit. Dumnezeu spune: „ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa…” (Deuteronom 30:19) Dumnezeu îți pune înainte alegeri. Dar El nu va alege în locul tău; tu trebuie s-o faci. Pentru a umbla în binecuvântarea lui Dumnezeu în fiecare zi, trebuie să alegi gândurile potrivite în fiecare zi… și cu cât faci mai mult lucrul acesta, cu atât mai ușor va fi! Trebuie însă să treci de perioada de „instruire” pentru a fi biruitor.}

_{„Eu… te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi…” (Psalmul 32:8)}

     _{Tu poți cunoaște voia lui Dumnezeu pentru viața ta. El promite: „te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi”. Cuvântul Său spune: „Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:6) Dumnezeu dorește să treci de la presupuneri la călăuzire, dar pentru a ajunge acolo e nevoie de patru lucruri: 1) Să știi că voia lui Dumnezeu începe cu renunțarea la dorințele tale. Domnul Isus a spus: „Eu nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis” (Ioan 5:30). Vei recunoaște voia lui Dumnezeu numai când înveți să lași deoparte propria ta voință, iar lucrul acesta devine mai ușor pe măsură ce îl practici. 2) Să-ți păstrezi o gândire spirituală. Nu este posibil să vezi voia lui Dumnezeu în timp ce ești mânat de propriile interese. „Umblarea după lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.” (Romani 8:7). O a treia cerinţă, ca să capeţi călăuzire 3) Să te rogi pentru ea, s-o ceri de la Dumnezeu. David s-a rugat: „Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească.” (Psalmul 143:10) Și Iacov ne încurajează: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată” (Iacov 1:5). 4) Să citești Cuvântul lui Dumnezeu cu o inimă deschisă pentru mesajul Său. „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea” (Psalmul 119:105). Expunerea zilnică la Cuvântul lui Dumnezeu te va ajuta să-I recunoști vocea atunci când îți vorbește. „Oile merg după el (păstor), pentru că îi cunosc glasul.” (Ioan 10:4)}

_{„Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei!” (Psalmul 127:5)}

     _{Iată încă două mituri legate de calitatea de părinte. 1) Un părinte bun are întotdeauna copii cuminți. Ce bine ar fi dacă ar fi adevărat, dar nu e! Chiar și când faci toate lucrurile corecte, copiii ajung să facă propriile lor alegeri greșite în viață. Cain și Abel au fost crescuți în aceeași casă de aceeași părinți, dar alegerea lui Abel a fost pe placul lui Dumnezeu, în timp ce alegerea lui Cain l-a făcut să devină primul ucigaș din istorie. Nici măcar părinții model nu au control asupra alegerilor pe care în ultimă instanță le fac copiii lor. Asta nu înseamnă că încercările tale de a-ţi influența copiii spre frica de Dumnezeu sunt pierdute; nici gând! Ci înseamnă că după ce ai făcut tot ce ți-a stat în putință, trebuie: a) să-ți recunoști și să-ți accepți limitările; b) să-i înveți pe copii să fie înțelepți, lăsându-i să fie responsabili de consecințele propriilor alegerilor; c) să ai încredere că Dumnezeu va face ceea ce tu nu poți face. Unii copii înțeleg mesajul numaidecât, în timp ce alții, precum fiul risipitor, se abat de la drum – dar Dumnezeu nu-i abandonează niciodată… şi nici tu nu ar trebui s-o faci. 2) Părinții buni își tratează toți copiii la fel. Biblia spune: „Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze” (Proverbe 22:6). Fiecare copil are un set unic de nevoi și abilități, iar părinții înțelepți le recunosc și lucrează cu aceste caracteristici. Responsabilitatea ta nu este să încerci să-i faci „copii perfecți”. Datoria ta este să încerci să descoperi tiparul distinct pe care l-a sădit Dumnezeu în fiecare copil și să lucrezi la dezvoltarea acelui tipar în el. Răsplata pe care le-o promite Dumnezeu acelor părinți este aceasta: „când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” (Prov. 22.6).}

_{„Fiii sunt o moştenire de la Domnul…” (Psalmul 127:3)}

     _{Iată două mituri legate de calitatea de părinte: 1) Părinții buni au întotdeauna casele curate. Noi credem că locul în care trăim trebuie să arate perfect, așa că ne supărăm pe copii când întorc casa pe dos. Cu toate acestea, obsesia de a păstra curățenia poate duce la pierderea unor clipe care nu se mai întorc niciodată. În mod inconştient, noi îi învățăm pe copii că lucrurile – nu oamenii – sunt de importanţă. Le inspirăm ideea că păstrarea aparențelor contează mai mult decât a te bucura de viață împreună. Realitatea este că vei avea ordine în casă mai devreme decât crezi, și casa va deveni tăcută și goală! Așa că, bucură-te de dezordine, de râsete, de lichide vărsate și de obiecte zgâriate! Lasă ca zgârieturile și crestăturile de pe mobilă să devină amintiri ale unor clipe valoroase petrecute cu acei micuți care vor crește simțindu-se iubiți și importanți pentru tine. 2) Părinții buni trebuie să aibă întotdeauna dreptate. Ann Peterson, scriitoare și mamă, ne împărtășește o idee care i-a venit în timp ce era prinsă într-o ceartă cu fiul ei. „În cele din urmă, cu dinții încleștați, am reușit să-l întreb: „de ce trebuie să ai mereu dreptate?” El a răspuns printre dinții încleștați (probabil a învățat asta de la tatăl său): „pentru că tu trebuie să ai mereu dreptate”. Am simțit că Dumnezeu ne privește în acea clipă. Vorbele sunt inutile. Am priceput mesajul clar și răspicat. Din acea clipă, ideea de a avea dreptate și-a pierdut strălucirea pe care o avea cândva pentru mine.” Relația cu fiul ei a devenit mai armonioasă, „ceva ce aș fi pierdut dacă nu aș fi renunțat la nevoia de a avea mereu dreptate”. Așadar, alege cu grijă lucrurile pentru care te cerți! Să fii un bun părinte nu înseamnă să strângi „victorii” și să înlături „înfrângerile”; ci înseamnă să te bucuri de familie.}

_{„Să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva…” (Marcu 11:25)}

     _{Ofensele cel mai greu de iertat sunt făcute de persoanele care îți sunt cele mai apropiate. De ce? Pentru că trebuie să trăim cu ele în fiecare zi! Când suntem tineri, emoțiile noastre sunt atât de intense, încât rănile și suferințele ne pot însoți toată viața. Durerea este și mai mare când cel care ne-a greșit ne este părinte. Poate mama te-a respins, în loc să dea dovadă de dragostea de care aveai nevoie… sau ai avut un tată alcoolic care te-a maltratat zi și noapte. Victimele unor asemenea orori pot fi în continuare măcinate de resentiment și mânie, chiar și după zeci de ani. Aceasta te poate face să „joci un rol” și să-i rănești pe aceia pe care îi iubești în prezent și de care ai nevoie cel mai mult. Care este răspunsul? Iertarea! Dr. Archibald Hart definește iertarea ca fiind „renunțarea la dreptul de-a te răni pentru că tu m-ai rănit”. Numai când găsești maturitatea emoțională de a-i elibera pe cei care ți-au greșit, fie că și-au cerut iertare, fie că nu, rănile tale vor începe să se vindece. Domnul Isus a spus-o astfel: „Când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greşelile voastre”. Iată ceva la care poate nu te-ai gândit: disponibilitatea lui Dumnezeu de a te ierta depinde de disponibilitatea ta de a-i ierta pe ceilalți. Tu spui: „Dacă îl iert, scapă prea ușor.” Nu, pe tine te scutești de necaz. Te eliberezi de durere și resentiment și vei umbla pe calea binecuvântării lui Dumnezeu. Lasă ofensa și ofensatorul în grija lui Dumnezeu; El este singurul care înțelege ce a făcut acea persoană, și de ce a făcut-o. În ceea ce te privește pe tine – odată cu iertarea începe procesul vindecării!}

_{„Se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol.” (1 Samuel 20:18)}

     _{Este în viața ta vreo persoană a cărei posibilă dispariție de pe pământ să te îngrozească? Te nelinișteşte gândul? Dacă e așa, începe să pui în practică următoarele: 1) Cere-I lui Dumnezeu harul de a accepta moartea ca pe o parte inevitabilă a vieții! Atât tu, cât și persoana dragă, veți muri în cele din urmă! Şi nimeni în afară de Dumnezeu nu știe cine va muri primul. De aceea, îngrijorarea pentru ceva ce nu poți controla fură pacea și bucuria. 2) Profită la maxim de fiecare clipă! Dacă ai cunoaște data exactă a plecării cuiva drag, ce ți-ai dori să fi făcut? Sau să nu fi făcut? Ai face călătoria despre care ați discutat mereu? Ai fi mai puțin critic și ai face mai multe complimente? Ai petrece mai mult timp cu acea persoană și i-ai spune mai des că o iubești? 3) Nu mai irosi nicio clipă din timpul tău în certuri și supărări. 4) Depune toate eforturile pentru a te asigura că cel drag are o relație bună cu Dumnezeu. Apoi poți fi sigur că veți petrece veșnicia împreună! 5) Nu uita că persoana dragă Îi este dragă și lui Dumnezeu. El o iubește chiar mai mult decât tine. „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine” (Psalmul 23:4). 6) Încearcă să-ți imaginezi persoana dragă în rai. Domnul Isus a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc… ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” (Ioan 14:2-3). Această despărțire va fi temporară, dar reîntâlnirea va fi veșnică!}

_{„Orânduirile Domnului sunt fără prihană…” (Psalmul 19:8)}

     _{Să nu uităm trecem uşor peste astfel de adevăruri: 1) „Orânduirile Domnului sunt fără prihană”. Când oameni precum Platon și Shakespeare vorbesc, efectul cuvintelor lor depinde de aportul nostru la acest proces. Poate unii suntem interesați și captivați, aşa cum alții vor fi indiferenți sau plictisiți. Cuvintele unor asemenea creatori ar putea fi descrise drept neutre în mod intrinsec… dar nu la fel sunt cuvintele lui Dumnezeu: ele radiază! Asemenea căldurii și luminii, ele sunt surse ale energiei spirituale. Ele posedă o putere dinamică, una care produce schimbare peste tot pe unde ajung. Din Cuvântul lui Dumnezeu radiază o putere transformatoare care schimbă pe oricine care trăiește în „mediul” lui! 2) „Judecăţile Domnului sunt adevărate” (v. 9). Cuvântul evreiesc pentru „adevărat” vine de la „certitudine, onestitate, fidelitate”. Cu o încredere absolută, poți pune totul în joc când te bazezi pe Cuvântul lui Dumnezeu. El îți garantează că Dumnezeu spune ceea ce crede și crede ceea ce spune. Te poți simți în siguranță cu fiecare silabă a lui! Cu alte cuvinte, „omul… trăieşte… cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” (Matei 4:4) 3) „Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.” (Psalmul 19:11) Cuvântul lui Dumnezeu e mai mult decât o listă cu „ce ai voie să faci și ce nu”. E asemenea radarului care te avertizează când te găsești în pericolul de a te abate de la traiectoria corectă şi de a da de necaz. Conștiința ta este, într-o bună măsură, insuficientă iar fără Cuvânt nu face faţă! „Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc! Păzeşte, de asemenea, pe robul Tău de mândrie, ca să nu stăpânească ea peste mine!” (v. 12-13). Când asculți de Cuvântul lui Dumnezeu, „răsplata ta va fi mare”!}

_{„Legea Domnului este desăvârşită…” (Psalmul 19:7)}

     _{Dintre toate cuvintele rostite vreodată, numai „Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător” (Evrei 4:12). Deci, atunci când citești Biblia, ai acces la o putere care-ţi poate schimba viața. Să privim la câteva din minunatele caracteristici și efecte atribuite Cuvântului lui Dumnezeu în Psalmul 19. 1) „Legea Domnului este desăvârşită”. Pentru a înțelege cuvântul „lege”, gândește-te la forțele guvernatoare prin care funcționează lucruri precum atracția gravitațională, aerodinamica, fizica în general… Când negi sau sfidezi aceste legi, suferi; când operezi în conformitate cu ele, câștigi, dar oricum ai face tu, ele sunt mereu în vigoare! La fel este și Cuvântul lui Dumnezeu. El nu poate fi îmbunătățit, nu se poate adăuga nimic la el și nu se poate scădea nimic din el. El este perfect adecvat și are puterea de a împlini planurile divine pentru viața ta. În plus, Cuvântul „înviorează sufletul”! De ce să nu-l accepți? 2) „Mărturia Domnului este adevărată” (v. 7). Poți conta pe caracterul demn de încredere și pe acuratețea Cuvântului lui Dumnezeu, în toate împrejurările din viața ta. Într-o lume cu valori, condiții și relații în schimbare, poți să-ți pui toată încrederea în Scriptură, convins că ea va rezista – și că te va susține și pe tine! În plus, Biblia „dă înţelepciune celui neştiutor” – celui ignorant și imatur. Va produce în tine o înțelepciune care va depăși înțelepciunea pe care o poți primi din cărți și prin educație. 3) „Orânduirile Domnului sunt fără prihană” (v. 8). Orânduirile Domnului sunt precise, corecte și pline de virtute, iar noi suntem chemați să „ne dăm… toate silinţele ca să unim cu credinţa noastră fapta…” (2 Petru 1:5) Cu alte cuvinte, să urmărim excelența în materie de morală. Lucrul acesta nu se poate realiza prin puterea voinței, ci doar prin puterea Cuvântului supranatural al lui Dumnezeu.}

_{„Să ia seama să nu cadă.” (1 Corinteni 10:12)}

     _{Majoritatea oamenilor nu-și plănuiesc dinainte să fie infideli. Se întâmplă să fie cu persoana nepotrivită, la momentul nepotrivit, în locul şi dispoziția nepotrivite. Biblia ne avertizează clar: „Cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă.” Când te gândești: „Mie nu mi se va întâmpla”, ești o țintă pentru diavol! Așadar, cum te poți asigura împotriva infidelității? Printr-o comunicare constantă!  1) Comunică regulat cu Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „Când vă rugaţi… iată cum trebuie să vă rugaţi: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi…” (Matei 6:7-11) Comunicarea continuă cu Dumnezeu te înarmează şi împotriva infidelităţii conjugale. El a știut și că trebuie să vă rugați laolaltă. Cuplurile care se roagă împreună sunt mai greu de despărțit. 2) Fii credincios Cuvântului Său! Cărțile despre căsnicie te pot informa, dar numai Biblia, manualul de căsnicie al lui Dumnezeu, are puterea de a transforma viața voastră împreună. Citirea Bibliei împreună vă luminează înțelegerea; ea expune, sensibilizează și curăță intențiile inimii; îți păzește relația. 3) Comunicați în mod deschis unii cu alții. Zidește „garduri relaționale” pentru ca ispita să nu te ia pe nepregătite. Stabilește reguli sensibile de interacțiune cu partenerul/a  tău/ta. Fiți deschiși și cinstiți unul cu celălalt în legătură cu relațiile sociale, relațiile de la locul de muncă și cele de la biserică. Tot ceea ce face ca soțul sau soția ta să se simtă inconfortabil trebuie notat, și când e posibil – schimbat. După Dumnezeu, voi reprezentați cea mai bună protecție reciprocă împotriva eșecului. Așadar, ascultă, învață și iubește!}

_{„Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos…” (Isaia 48:17)}

     _{În cazul în care te întrebi dacă Dumnezeu dorește să izbândești sau nu, răspunsul este un răsunător „da!” El le-a spus iudeilor: „Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos, şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!” Dar vei izbândi numai dacă știi și faci lucrurile potrivite. Numai când liderul crește, compania sau lucrarea se va dezvolta. E uimitor cât timp, bani și energie cheltuim pe lucruri care nu produc dezvoltare. Logourile, website-urile, broșurile și sloganurile au toate rostul lor, însă ele nu vor compensa o conducere incompetentă. Așadar, ce ar trebui să faci? Odată ce știi că umbli în voia lui Dumnezeu și că viața ta personală este în ordine, cheile spre succes sunt prioritățile și concentrarea. Un bine-cunoscut pastor și lider ne oferă următoarele îndrumări: 1) Concentrează-ți 70% din energie pe dezvoltarea calităților. Liderii eficienți care își ating potențialul petrec mai mult timp făcând ceea ce știu să facă bine, decât făcând ceea ce nu fac prea bine! 2) Concentrează-ți 25% din energie pe lucruri noi. Dacă vrei să te dezvolți, trebuie să te schimbi și să-ti îmbunătățești abilitățile. Asta înseamnă să abordezi domenii noi. Dacă dedici timp unor lucruri noi care au legătură cu domeniile pe care le stăpânești, vei crește ca lider. 3) Concentrează restul de 5% pe “punctele slabe”. Nimeni nu poate evita complet implicarea în domeniile în care nu se pricepe. (Atenţie: aici nu vorbim despre păcat sau slăbiciuni de caracter, care trebuie rezolvate grabnic!) Cheia e să delegi oamenilor înzestrați lucrurile la care nu te pricepi. În felul acesta, ești liber să te concentrezi pe domeniile care pun în valoare calitățile pe care ți le-a dat Dumnezeu!}