„Știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.” (Romani 8:28)

     Cântăreața și autoarea creștină de origine canadiană Carolyn Arends a scris: „Așteptările noastre nu doar că sunt nerealiste, ci sunt de-a dreptul nescripturale. Mulți dintre noi… distorsionează promisiunea lui Dumnezeu de viață îmbelșugată în ceva care seamănă cu iluzia pe care ne-o vând zilnic agenții de publicitate. Cum putem rezista sentimentului nostru de îndreptățire și așteptărilor distorsionate care sunt atât de adânc înrădăcinate? Întâi, verifică definițiile. Când citesc că Dumnezeu „lucrează prin toate lucrurile spre binele celor ce-L iubesc”, mă gândesc întâi la definițiile din marketing… iar acel „bine” înseamnă „facil”, „tineresc”, „dezirabil” și „bogat”… Dar Dumnezeu definește „binele” în termeni complet diferiți! Creștinii din Noul Testament credeau că cel mai mare bine este să devenim asemenea lui Hristos. Ei considerau că este de la sine înțeles că procesul nu va fi ușor, că binele pentru care lucrează Dumnezeu este mult mai amplu decât circumstanțele personale ale fiecăruia… Așadar, Dumnezeu își stabilește Împărăția „împăcând toate lucrurile cu Sine” (Coloseni 1:20), iar binele suprem este să fii inclus în acest proces. Tatăl meu ceresc știe mai bine decât mine ce am nevoie! Definiția Lui pentru „binecuvântare” este diferită de a mea! În al doilea rând, reevaluează moartea: eu pot identifica „fundături” în cariera mea, sau relații care s-au dovedit a fi oportunități pentru a-mi schimba direcția. Când mă gândesc la energia pe care am consumat-o fără rost, mă întreb ce viață nouă am pierdut?! Hristos ne spune să murim pentru a putea trăi. Așa că, să renunțăm la toate iluziile despre ceea ce face ca viața să fie bună, iar El promite să ne însoțească în acest proces de creștere în Hristos.” Așadar „dacă ai murit împreună cu Hristos, vei și trăi împreună cu El.” Hristos a înviat!

„Dumnezeu a vrut… să împace totul cu Sine prin El… prin sângele crucii Lui.” (Coloseni 1:19-20)

     Cântăreața creștină Carolyn Arends a scris: „În timpul unei predici de Paște, pastorul nostru a spus ceva care m-a pus pe gânduri: „Lumea oferă promisiuni pline de goliciune. Dar Paștele oferă goliciune plină de promisiuni!” Și chiar așa este: cruce goală, fâșii de pânză goale, ștergarul gol, mormânt gol… dar toate sunt pline de promisiuni! Dacă aș scrie istoria Paștelui, nu cred că aș alege goliciunea ca simbol… Și, pe de altă parte, n-aș pomeni poate nici despre puterea care se desăvârșește în slăbiciune (2 Corinteni 12:9), nici despre lucrurile nebune ale lumii care îi pun în dificultate pe cei înțelepți (1 Corinteni 1:27), nici despre cei blânzi care moștenesc pământul (Matei 5:5), sau despre cei săraci cu duhul care primesc… Împărăția cerurilor (Matei 5:3)… Și cu siguranță nu aș vorbi nici despre a muri pentru a trăi (vezi Ioan 12:24)! Recunosc: nu înțeleg modul în care gândește Dumnezeu. Dar în acele zile în care mă simt golită și zdrobită, mă bucur să-mi amintesc că pentru oamenii care sărbătoresc Paștele, chiar și moartea este plină de promisiuni! Scriu aceste rânduri, într-o perioadă de „Vinerea Mare” deosebit de lungă din viața mea. Mama mea se luptă cu cancerul și aș minți dacă aș spune că sunt capabilă să „primesc totul cu bucurie”. Mă rog pentru vindecare și sper din toată inima că aceasta va veni aici, pe pământ. Oscilăm între credință și îndoială, între deschidere și amărăciune… Dar să nu uităm că nu suntem și nu suferim singuri, pentru că Dumnezeul universului S-a întrupat, ne-a luat povara, a biruit moartea și a îndepărtat pentru totdeauna frica și domnia ei. Iar atunci când sunt tristă, mă uit la mama mea… și îmi amintesc că, fără Vinerea Mare, nu ar exista dimineața de Paște. Așa că mă rog toată noaptea, și… aștept Învierea!” Așadar, indiferent prin ce treci, Dumnezeu știe ce este bine pentru tine. Deci, azi – crede și nu te îndoi!

„Cine crede în Mine… nu va muri niciodată.” (Ioan 11:25-26)

     Pastorul și autorul Chuck Swindoll povestește despre un cuplu a cărui căsnicie a fost o luptă continuă vreme de vreo cincizeci de ani… Apoi, soțul a murit, iar soției i-a revenit sarcina de a alege o piatră funerară. Ea a contactat un pietrar și i-a spus: „Nu vreau ceva sofisticat și nu vreau să cheltuiesc mulți bani. Doar să gravezi cuvintele: „PENTRU SOȚUL MEU” într-un loc potrivit pe piatră.” Ea s-a dus apoi să viziteze mormântul lui și, spre groaza ei, pe piatră erau încrustate cuvintele: „PENTRU SOȚUL MEU… ÎNTR-UN LOC POTRIVIT”! Swindoll adaugă: „O poveste amuzantă ajută la mascarea durerii și confuziei care înconjoară moartea, dar, în cele din urmă, râsul încetează, deoarece moartea totuși vine… Umorul, oricât de bine ne-ar face să ne simțim, este neputincios în fața morții. Poate vă mai amintiți autocolantul cu mesajul: „Nu lua viața prea în serios, nu vei ieși viu din ea”… Ei bine, adevărul este că ar trebui să luăm viața și moartea în serios, deoarece ieșim vii din ele! Cu toții ne vom confrunta cu existența după moarte, pentru că toți avem suflete veșnice. Vom trăi veșnic – undeva… Întrebarea este: „Unde?” Iar acest „unde” depinde de răspunsul nostru la întrebarea lui Isus: „Cine crede în Mine… nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?” Numai Isus are puterea învierii, iar asigurarea noastră că vom petrece veșnicia cu El în ceruri depinde de răspunsul nostru… Dacă spunem „Da”, cerându-I lui Isus să ne ierte păcatele și angajându-ne să-L urmăm ca Domn – atunci și numai atunci vom avea la dispoziție puterea Lui pentru a trăi… numai atunci vom putea înfrunta sfârșitul vieții cu o așteptare calmă… plină de bucurie.” Așadar, crezi tu lucrul acesta?

„Aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu…” (Coloseni 1:10)

     Pentru a crește, trebuie să te dedici acestui proces. Fie că este vorba despre cariera sau căsnicia ta, despre slujirea sau umblarea ta cu Dumnezeu, odată ce te dedici creșterii și dezvoltării, și unui stil de viață sănătos, acest lucru devine normal pentru tine. Și îți dai seama când nu faci progrese – ceva lipsește!… Se spune că pianistul polono-american Arthur Rubinstein refuza să asculte înregistrările propriilor interpretări. Chiar și la doar câteva luni după ce le înregistra, era nemulțumit de ceea ce auzea. De ce? Pentru că el între timp se schimbase – se perfecționa continuu, pe când înregistrările sale nu! Oprește-te și gândește-te la lucrurile ne-negociabile din viața ta. Pentru ce ești dispus să trăiești și pentru ce ești dispus să mori? Notează ce vrei să păstrezi cu orice preț și explică simplu, clar și ferm de ce… Iar după ce ai făcut toate acestea, uită-te pe listă și vezi ce trebuie să schimbi… roagă-te, apoi apucă-te de lucru! Iată cum s-a raportat apostolul Pavel la creștinii din Colose: „Nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voiei Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească; pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu, întăriţi cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare cu bucurie, mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor, în lumină.” (Coloseni 1:9-12). Și chiar acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine, astăzi!

„Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima!…” (Psalmul 139:23)

     Schimbarea trebuie să aibă loc în interiorul tău, înainte de a se produce în exteriorul tău… Într-o veche bandă desenată Peanuts, Lucy îi spune lui Charlie Brown că ar vrea să schimbe lumea. Charlie o întreabă: „De unde ai începe?” În stilul ei caracteristic, Lucy răspunde: „Aș începe cu tine!” Gândește-te la lucrul acesta în felul următor: când avem probleme conjugale, uneori ne rugăm: „Doamne, ajută-l pe soțul meu să se schimbe!” Dar poate că lucrurile se vor îmbunătăți când vei fi dispusă să te rogi: „Doamne, ajută-mă să mă schimb eu!” Schimbarea atmosferei și a dinamicii din casa ta începe de obicei cu schimbarea propriilor acțiuni și reacții. Biblia ne îndeamnă: „fiţi… miloşi, smeriţi. Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea.” (1 Petru 3:8-9) Când nu ne place ceva, vrem ca toată lumea să se schimbe – în afară de noi! Adevărul este că suntem rezistenți la schimbare. În romanul „Grădina secretă”, scriitoarea Frances Hodgson Burnett scria astfel: „La început, oamenii refuză să creadă că se poate face ceva nou, apoi încep să spere că se poate, apoi văd că se poate face – apoi se face… și toată lumea se întreabă de ce nu s-a făcut cu secole în urmă?!” Pentru a putea schimba lumea din jurul tău, trebuie mai întâi să te schimbi pe tine însuți! David s-a rugat (Psalmul 139:23-24): „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei!” Pe măsură ce începi să te schimbi în bine, ceilalți vor observa și vor reacționa în consecință. Așadar, vino înaintea lui Dumnezeu cu inima deschisă și roagă-te, astăzi, în felul acesta: „Doamne, fă ca schimbarea pe care o caut să înceapă în mine!”

„Privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu.” (Filipeni 3:8)

     Trebuie să fii dispus să plătești prețul schimbării! Dramaturgul și scenaristul Sidney Howard a spus: „Jumătate din a ști ce vrei înseamnă a ști la ce trebuie să renunți înainte de a obține acel lucru!” Schimbarea te costă întotdeauna, dacă nu în bani, atunci în timp, creativitate și energie. De fapt, dacă nu te costă nimic, probabil că nu este o schimbare reală! Când te gândești cum să faci schimbările necesare în viața ta pentru a te dezvolta și a crește, este important să calculezi costul schimbării în comparație cu costul rămânerii la același nivel. Asta înseamnă că trebuie să-ți faci temele. Schimbarea aduce creștere. Dar poate aduce și durere, mai ales când înseamnă să renunți la unele lucruri, pentru a îmbrățișa altele! Cât vor costa cu adevărat schimbările pe care ți le dorești? Apostolul Pavel s-a exprimat astfel: „privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credinţă. Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui şi să mă fac asemenea cu moartea Lui, ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi. Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit, dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus.” (Filipeni 3:8-12) Întrebarea este: cât de mult dorești să te schimbi? Și, chiar ești dispus să plătești prețul? Acesta este Cuvântul de astăzi al lui Dumnezeu pentru tine – răspunde-I!

„Pune-ţi pe inimă aceste lucruri, îndeletniceşte-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toţi.” (1 Timotei 4:15)

     Recunoaște că fără schimbare nu poate exista progres. Dar, nu susținem schimbarea de dragul schimbării! Aceasta poate fi o caracteristică a neliniștii și un simptom al conflictului interior. Schimbarea poate produce mari oportunități, dar și potențiale pierderi. Deși orice progres produce schimbare, nu orice schimbare produce progres! Expertul în leadership Max DePree spunea: „Nu putem deveni ceea ce trebuie să fim, rămânând ceea ce suntem!” Dacă vrei să crești, trebuie să fii dispus să te schimbi. Generalul Douglas MacArthur, eroul Războiului din Pacific, a spus: „Viața este un proces viu în devenire. Dacă nu ți-ai extins interesele în ultimul an, dacă ai aceleași gânduri vechi, dacă te raportezi la aceleași experiențe personale, și ai aceleași reacții previzibile, s-a instalat rigiditatea cadaverică a personalității!” Ai înțeles ultimele cuvinte? Rigiditatea cadaverică este rigiditatea fizică care se instalează după moarte – înțepenirea. Și ți se poate întâmpla acest lucru în relații, în carieră dar și pe plan spiritual. În 1 Timotei 4, apostolul Pavel îl îndrumă pe fiul său spiritual Timotei să preia conducerea bisericii, când Pavel nu va mai fi. Și îi spune lui Timotei că nu poate moșteni mantaua conducerii doar pentru că Pavel îl iubește… ci, trebuia să muncească pentru asta! Și asta însemna să înceapă să lucreze la el însuși! Pavel îi spune: „Meditează la aceste lucruri; dedică-te în întregime lor, ca progresul tău să fie evident pentru toți!” Oportunitățile în viață apar pentru toți, dar sunt recunoscute și valorificate doar de cei care sunt pregătiți. Iar asta înseamnă să fii dispus să crești, să te adaptezi și să te schimbi!

„Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru casa Ta Mă mănâncă pe Mine.” (Ioan 2:17)

     Încearcă să-ți imaginezi focul din ochii Domnului Isus și expresia feței Lui în timp ce răsturna mesele schimbătorilor de bani din Templu… Și o facea în timp ce mânuia un bici pe care-l făcuse El Însuși. Când L-au văzut ce face, „ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru casa Ta Mă mănâncă pe Mine.” Domnul Isus a fost cea mai înțeleaptă și cea mai bună persoană care a trăit vreodată. În plus, El a fost și persoana cea mai plină de râvnă. Iar cei care Îl urmează ar trebui să fie oamenii cei mai plini de râvnă de pe pământ! Cuvântul „entuziasm” provine din două cuvinte grecești: en și theos, care înseamnă „în Dumnezeu”. Și cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu, cu atât dezvolți mai multă pasiune pentru lucrurile lui Dumnezeu! Iar Biblia ne spune: „Domnul să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.” (Psalmul 37:4) Da, tu trebuie să-ți răstignești zilnic dorințele trupești, dar Dumnezeu nu-ți elimină capacitatea de a dori; El o sfințește și o redirecționează. Când „Domnul este desfătarea ta”, dorințele noastre trupești suferă un „transplant”; C.S. Lewis a spus: „Suntem creaturi cu inima împărțită și ne pierdem timpul cu băutura, relații intime și ambiții, pe când Dumnezeu vrea să ne ofere bucurie infinită.” La care un pastor adăuga: „Păcatul este o risipă de energie. Și este o risipă dublă. După ce îți irosești energia pe lucruri precum pofta, mândria și mânia, trebuie să irosești și mai multă energie pe lucruri precum vinovăția, rușinea și regretul. Nimic nu te epuizează mai mult decât păcatul, dar, în același timp, nimic nu te reîncarcă mai mult decât ascultarea. Este energie pură!” Așadar, nu-ți pierde pasiunea pentru Dumnezeu!

„Gelozia înfurie pe un bărbat…” (Proverbele 6:34)

     Biblia ne spune că „fiecare este robul lucrului de care este biruit.” (2 Petru 2:19) Acest lucru este valabil și în cazul geloziei. Chuck Swindoll scria: „Gelozia și invidia sunt adesea socotite sinonime, dar există o diferență: invidia începe cu mâinile goale – plânge pentru ce nu are; gelozia începe cu mâinile pline: este alimentată de teama că va pierde ce are în favoarea altcuiva, în ciuda eforturilor de a păstra ceea ce are. Acesta a fost păcatul lui Cain – el a fost gelos pe Abel. S-a supărat că Dumnezeu a primit ofranda fratelui său… și abia când sângele lui Abel a curs pe mâinile crude ale lui Cain, gelozia s-a potolit. Solomon ar fi putut foarte bine să scrie epitaful pentru piatra funerară a lui Abel: „gelozia este neînduplecată ca Locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc.” (Cântarea Cântărilor 8:6) Oricine a experimentat eliberarea de acest gigant infernal știe prea bine cum gelozia poate distruge o prietenie, poate destrăma o poveste de dragoste, poate distruge o căsnicie, poate crea tensiune între profesioniști, poate anula unitatea într-o echipă, poate ruina o biserică, poate separa predicatori, poate încuraja competiția între lucrători creștini, poate produce amărăciune și acuzații între instrumentiști talentați și cântăreți capabili. Gelozia pune la îndoială motivele și deplânge succesul altuia.” Înțeleptul Solomon ne spune că: „Furia este fără milă și mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei?” (Proverbele 27:4) Gelozia roade sufletul și trupul. Așadar, ia hotărârea ca, prin harul lui Dumnezeu, să te smulgi de sub dominația ei. Swindoll adaugă: „Am trăit mulți ani ascultând de poruncile ei. A fost o agonie groaznică. În cele din urmă, mi-am dat seama că nu trebuie să trăiesc în întuneric. Am ucis gigantul și m-am târât afară… iar lumina eliberatoare a libertății mi-a inundat inima. Aerul era atât de proaspăt și curat! Oh, ce schimbare a adus! Este o bucurie desăvârșită… Întrebați-o pe soția mea!” Deci, eliberează-te de gelozie!

„Prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.” (Romani 15:4)

     Există o întâmplare amuzantă cu o fată care a plecat de acasă și s-a dus la universitate. După primul semestru, i-a trimis un e-mail mamei sale, spunând: „Cred că e timpul să te pun la curent cu ce se întâmplă în viața mea… La scurt timp după ce am ajuns la universitate, m-am plictisit de viața din cămin și am furat cincizeci de dolari din poșeta colegei mele de cameră. Cu banii aceia, am închiriat o motocicletă, cu care m-am lovit de un stâlp la câteva străzi distanță de cămin. În accident mi-am rupt piciorul și nu pot să merg la cursuri, așa că vin acasă să locuiesc cu tine și cu tata.” A doua zi, a trimis un al doilea e-mail: „Mamă, glumeam. Nu am furat niciun ban, nu am închiriat nicio motocicletă, nu m-am lovit de niciun stâlp și nu am piciorul rupt. Și nici nu mă întorc acasă să locuiesc cu tine și cu tata. Dar, am luat nota 7 la matematică și nota 5 la literatură și voiam să-mi evaluezi notele în mod corect!” Dacă ești părinte și ai primi un asemenea e-mail oare cum ai reacționa? Ai apuca să-l citești și pe al doilea, sau ai fi deja în drum spre universitate, plin de frică și disperare? Spiritual vorbind, o perspectivă biblică asupra provocărilor vieții te poate scoate din descurajare și disperare. Apostolul Pavel a spus: „tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde”. Pentru fiecare problemă cu care te confrunți în viață, Cuvântul lui Dumnezeu are un principiu care trebuie pus în practică, sau o promisiune care trebuie revendicată! Așadar, modul prin care poți depăși descurajarea este să citești Cuvântul lui Dumnezeu și să ți-l însușești – ca să-l trăiești!