„Un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască” (2 Corinteni 12:7)

     Atacul lui Satan te poate apropia mai mult de Dumnezeu. Așa s-a întâmplat în viața apostolului Pavel. Gândește-te la CV-ul lui Pavel: Întâlnire personală cu Hristos cel înviat, participant la viziuni cerești, apostol ales de Dumnezeu, autor al câtorva cărți din Biblie. A vindecat bolnavi, a călătorit prin lume și a scris câteva din cele mai valoroase documente din istorie. Puțini sunt cei care se pot compara cu realizările lui și poate că el a știut asta. Însă Dumnezeu l-a iubit pe Pavel prea mult pentru a îngădui ca mândria să-l distrugă. Pavel spune: „Ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf.” Nu ni se spune care a fost natura acestui țepuș, însă ni se spune care a fost scopul – acela de a-l împiedica să se mândrească. Ni se spune și care a fost originea țepușului – un sol al Satanei. Solul acesta ar fi putut fi o suferință, o problemă sau o persoană care îl deranja. Nu știm. Dar știm că acest sol a fost controlat de Dumnezeu. Să remarcăm ce a spus Pavel mai apoi: „De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare.” (2 Corinteni 12:8-10). Iată un adevăr care poate transforma fiecare încercare într-un potențial triumf: Satan și forțele lui sunt doar niște unelte în mâna lui Dumnezeu pentru a te întări.

„Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume” (1 Ioan 4:4)

     Satan este un înger căzut – care nu s-a mulțumit doar cu adorarea lui Dumnezeu, ci a dorit să-I ocupe și tronul! Îngerii, la fel ca oamenii, au fost făcuți să-L slujească și să I se închine lui Dumnezeu. Ei au fost înzestrați cu conștiință; altfel, cum s-ar fi putut închina? Dar Satan a zis: „Voi fi ca Cel Prea Înalt.” (Isaia 14:14). Pentru acest motiv a fost aruncat din cer: „Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!” (Isaia 14:15). Și Satan nu s-a schimbat. El este la fel de auto-centrat ca atunci și este la fel de limitat acum ca și atunci. Chiar și când inima lui era bună, tot inferior lui Dumnezeu a fost. Dumnezeu cunoaște totul; îngerii cunosc numai ce le descoperă El. Dumnezeu este peste tot; îngerii pot fi numai într-un loc. Dumnezeu este atotputernic; îngerii au numai puterea pe care le-o dă Dumnezeu. Așadar, Satan este în continuare subordonat lui Dumnezeu. Și de fiecare dată când încearcă să-și promoveze cauza, el ajunge să promoveze cauza lui Dumnezeu. În cartea sa „Șarpele din paradis”, pastorul și autorul Erwin Lutzer scrie: „Satan are de jucat mai multe roluri, în funcție de sfatul și planurile lui Dumnezeu. Trebuie să ținem cont că el are puteri înfricoșătoare, însă faptul că ele pot fi exercitate numai după bunul plac al lui Dumnezeu ne dă speranță. Satan nu este liber să creeze haos printre oameni după cum dorește.” Satan nu vrea să știi lucrul acesta; el încearcă să te facă să crezi că este o forță independentă, cu puteri nelimitate. Dar nu este așa! Și ar vrea ca tu să nu fi citit niciodată aceste cuvinte ale lui Ioan (cu care începem și încheiem aceste gânduri): „Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.”

„Eşti al Meu” (Isaia 43:1)

     Am auzit și am citit despre oameni care au fost eliberați din închisoare deoarece s-a dovedit că fuseseră condamnați pentru crime pe care nu ei le comiseseră. Asta înseamnă identificare eronată. A identifica pe cineva înseamnă a avea capacitatea de a recunoaște și de a spune exact cine este acea persoană. Satan dorește să te identifici cu ceea ce spun oamenii despre tine, și nu cu ceea ce spune Dumnezeu. Și dacă nu știi cine ești în ochii lui Dumnezeu, Satan te va asalta cu sentimente de condamnare și de lipsă de valoare. Harul lui Dumnezeu și dragostea Sa necondiționată pentru tine sunt temelia sigură pe care îți poți fundamenta mântuirea și valoarea. Astăzi El îți spune: „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: eşti al Meu.” Domnul Isus S-a identificat numai cu opinia lui Dumnezeu: „Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc” (Ioan 8:14). Oamenii au spus lucruri îngrozitoare despre Domnul Isus, dar cu toate acestea, iată ce a spus Dumnezeu despre El: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului clădirii.” (Psalmul 118:22). Uneori suntem atât de preocupați ca să le spunem oamenilor ce să facă, încât omitem să le spunem și cine sunt ei. Când știi cine ești în Hristos, ai încredere și poți ține capul sus. Ești „neprihănit” datorită relației tale cu Hristos (vezi 2 Corinteni 5:21). Odată ce accepți lucrul acesta, nu te vei mai simți incapabil. Când ai bani la bancă și trebuie să-i scoți, nu te simți presat, deoarece știi că banii se află într-un cont și tu ești titularul. Tot așa, nu trebuie să te lupți pentru aprobarea celorlalți, când știi că ești iubit și acceptat de Dumnezeu.

„Căutăm să vorbim aşa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu” (1 Tesaloniceni 2:4)

     Este o diferență ca de la cer la pământ între a face ceva pentru a avea aprobarea oamenilor, și a fi liber să lucrezi, pentru nevoile lor, știind că ai deja aprobarea lui Dumnezeu. A te lupta să obții aprobarea oamenilor este la fel ca în cazul drogurilor; nu-i destul niciodată. Și la fel ca toți dependenții, devii agitat când nu mai ai „drogul”. Ajungi să fii dependent de părerile celorlalți – și prin urmare, trăiești ca pe un tobogan emoțional. Însă nu așa dorește Dumnezeu să trăiești! Pavel a fost liber să spună adevărul în dragoste: să-i mângâie pe oameni sau să fie blând cu ei. Când cineva i-a spus lui Pavel că nu-i place de el, Pavel nu a făcut insomnie din cauza asta, pentru că siguranța lui și stima sa de sine nu se bazau pe acceptarea lor. „Vorbim aşa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu” (1 Tesaloniceni 2:4). Pavel nu și-a trăit viața comparându-se cu ceilalți, demonstrându-și superioritatea și încercând să fie cel mai bun sau cel care ține totul sub control. Știind că are deja aprobarea lui Dumnezeu, el a fost eliberat de asemenea anxietăți și s-a putut bucura de viața și slujirea la care l-a chemat Dumnezeu. Când suntem imaturi, ne îngrijorează ceea ce cred ceilalți despre noi, însă pe măsură ce ne maturizăm mai mult, ne dăm seama că de cele mai multe ori ei nu se gândesc la noi. Sunt prea ocupați gândindu-se la ei înșiși – sau făcându-și griji pentru ceea ce credem noi despre ei! Știind că ai aprobarea lui Dumnezeu, ai puterea de a înfrunta critica și conflictul, întrucât ai siguranța identității tale proprii – adică: răscumpărat, chemat și aprobat de Dumnezeu.

„Să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva” (Marcu 11:25)

     Indiferent cât de mult se iubesc două persoane, în mod sigur vor apărea conflicte – or, acestea necesită manifestarea bunătății și a iertării. Știai că familiile care sunt fericite și care își păstrează căsnicia au același număr de certuri și de neînțelegeri ca și familiile care sunt nefericite și divorțează? Este dovedit statistic! Deci, nu absența conflictului face ca o căsnicie să se păstreze, ci abilitatea de a gestiona conflictul atunci când apare. Așadar, cum gestionezi conflictul? Practicând acea stăpânire de sine care împiedică un conflict să degenereze și să ducă la despărțire. Totodată înseamnă să știi ce să faci cu sentimentele rănite, cum ar fi mânia, dezamăgirea și speranțele distruse. Cu alte cuvinte, înseamnă să știi să ierți și să uiți. Dar suferința emoțională și situațiile încordate sunt aproape imposibil de uitat; cu cât încercăm mai mult, cu atât mai mult ni le vom aminti. Așadar, care este răspunsul? Adu-ți aminte să ierți! Încearcă să te porți cum Se poartă Dumnezeu cu noi. El alege să nu ne învinuiască de ceea ce știe despre noi. El spune în cuvântul Său: „Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.” (Isaia 43:25). Asta înseamnă că dacă ai ceva împotriva soțului sau soției tale, există o singură soluție: iartă și uită. Poate nu vei uita niciodată cum ai fost rănit, dar poți alege să ierți și să mergi mai departe. Nu, nu e ușor, dar o poți face. Cum? Amintindu-ți de lucrurile, știute sau neștiute de alții, pentru care te-a iertat Dumnezeu pe tine, și extinzând același har față de soțul sau soția ta.

„Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună…” (1 Corinteni 9:25)

     Când ești solicitat din punct de vedere spiritual, credința ta în Dumnezeu crește. Când ești solicitat din punct de vedere mental, vechile tale idei sunt contestate și înlocuite cu altele noi. Când ești solicitat din punct de vedere relațional, egoismul moare și ia naștere dragostea. Deci, simți astăzi că ești supra-solicitat? Dumnezeu îngăduie să avem experiențe intense deoarece ne pregătește pentru cursa pe care ne-a chemat s-o alergăm în viață. De multe ori, sufletul nostru va experimenta loviturile vieții și va simți că nicio forță și nicio presiune nu mișcă problema din loc. Asta înseamnă să-ți fie solicitat sufletul! Deseori, astfel de clipe nu reprezintă testul adevărat; ele sunt etape de încălzire care ne pregătesc pentru viitoare provocări. Ele sunt puncte de referință menite să ne ajute să nu intrăm în panică atunci când suntem în mijlocul cursei adevărate. Nu uita că Dumnezeu nu va îngădui vreodată ca o persoană să alerge pentru El sau cu El fără să-i fi fost testată gândirea, credința și aptitudinea ei de-a trăi și de-a iubi. Așadar, când te confrunți cu o problemă care nu dispare, respiră adânc și adu-ți aminte că Dumnezeu te pune la încercare. Această călire a sufletului nostru este cea care ne ajută să înfruntăm situațiile care credem că ne vor ucide, dar nu e așa; să trecem peste anumite perioade din care credeam că nu vom mai ieși, dar n-a fost așa! Mai devreme sau mai târziu, cu toții vom trece prin momente și prin relații dificile, însă ele nu sunt decât ocazii în care să îngenunchem. Așadar, când ai impresia că ești solicitat atât de tare încât crezi că vei fi zdrobit, nu renunța. Privește acest moment așa cum este – o pregătire pentru a alerga și a câștiga cursa pe care Dumnezeu a ales-o pentru viața ta!

„El este ca unul care îşi face socotelile în suflet” (Proverbe 23:7)

     Poți dobândi o gândire sănătoasă prin exercițiu. Să reținem două lucruri: 1) Cei ce gândesc sănătos au capacitate de anticipare. „Planurile omului harnic nu duc decât la belşug” (Proverbe 21:5). Cuvântul „harnic” înseamnă „a lucra, a studia și a plănui.” Nu poți da peste succes și apoi să-ți dai seama ce s-a întâmplat. Fie că ești implicat în afaceri sau în lucrare, nivelul succesului va crește puternic, dacă pui mare preț pe gândirea sănătoasă. Victor Hugo a scris: „Un om mărunt este făcut din gânduri mărunte.” Cei ce nu exersează gândirea sănătoasă se află de obicei la mila împrejurărilor, și a planurilor pe care le au ceilalți. Nefiind în stare să rezolve problemele, ei ajung să înfrunte aceleași obstacole la nesfârșit. Și pentru că nu pot anticipa, ei sunt în general reactivi. Un vechi proverb german spune: „Mai bine o poșetă goală decât o minte goală.” Cei cu o gândire sănătoasă înving dificultățile, inclusiv lipsa resurselor, ceea ce deseori îi lasă pe cei ce nu gândesc sănătos la mila celor ce gândesc sănătos. În cartea sa „Cum gândește omul”, James Allen spune: „Tot ce realizează sau nu realizează un om este rezultatul direct al gândurilor sale.” Crezi lucrul acesta? Dacă da, vei pune mare preț pe gândirea sănătoasă și vei face din ea o prioritate în viața ta. 2) Cei ce au o gândire sănătoasă caută să facă binele, nu răul. Ei trăiesc după principiul biblic (Filipeni 4:8): „Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.”

„Sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.” (1 Ioan 1:7)

     Nu vei ajunge în cer datorită faptului că mergi la biserică, că ești sârguincios și că subscrii unor idei interesante despre Dumnezeu. Iată mărturia celor care au ajuns deja în cer: „…Isus Hristos, martorul credincios, cel întâi născut din morți, Domnul împăraților pământului! Ale Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său, şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: ale Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor!” (Apocalipsa 1:5-6). Există o istorie interesantă în spatele unei coarde rupte expuse în muzeul Matterhorn din Zermatt, Elveția. Câțiva alpiniști care escaladaseră Matterhornul folosiseră acea coardă în ascensiunea lor… La coborâre, unul dintre alpiniști a alunecat și – pentru că erau legați unii de alții – a tras după el alți trei în abis. Ceilalți membri ai echipei și-au adunat toate puterile pentru șoc și au tras de coardă, așteptându-se să stopeze căderea prietenilor lor. Spre groaza tuturor, coarda a cedat, și cei patru și-au pierdut viețile! Nimeni nu știe de ce au ales să folosească o coardă de calitate inferioară, dar e clar că aceea nu era o coardă folosită de alpiniști, care este garantată și care se deosebește printr-un… fir suplimentar de siguranță, roșu, în interior. Există o lecție pentru noi toți aici. Din Genesa și până în Apocalipsa, Biblia are un fir roșu care o străbate și acesta este singurul care te poate salva – sângele Domnului Isus jertfit la Golgota! Credincioșii Vechiului Testament priveau înainte spre cruce, iar credincioșii Noului Testament n-o prețuiesc cum se cuvine. Însă prin credința în lucrarea terminată a lui Hristos, ești acceptat de Dumnezeu! Și într-o zi, ușa raiului se va deschide și vei locui cu El pentru totdeauna. Totul se bazează pe acest adevăr: „Sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.” Nimic altceva nu mai trebuie, nimic altceva nu te va ajuta să treci în Împărăția lui Dumnezeu!

„Nevastă-ta este ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale.” (Psalmul 128:3)

     Psalmistul scrie: „Ferice de oricine se teme de Domnul, şi umblă pe căile Lui! Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit, şi-ţi merge bine. Nevastă-ta este ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale. Aşa este binecuvântat omul care se teme de Domnul.” (Psalmul 128:1-4). Într-un climat favorabil, vița de vie nu are nevoie de sprijin ca să crească și ea va produce struguri din abundență. Din struguri se face vin, iar vinul în Biblie semnifică bucurie și celebrare. La fel este și în casa ta. Ca soț, Dumnezeu te face răspunzător pentru crearea climatului în care soția și familia pot experimenta binecuvântarea și prosperitatea. Asta înseamnă să petreci timp acasă pentru a crea și pentru a menține un climat ideal. Când rareori ești prezent, nu poți face lucrul acesta deoarece absența ta o face pe soția ta să se simtă frustrată și îi diminuează sentimentul valorii și al încrederii personale. Când ocupă locul al doilea, după carieră, activități sportive și prieteni – ca să nu mai vorbim despre uitatul la televizor – nu vei zidi niciodată o relație extraordinară cu ea. Pentru a ști care sunt nevoile soției tale, trebuie să petreci timp de calitate cu ea. Dacă dorești să-i descoperi adevăratul potențial și să afli ce persoană minunată este, creează climatul potrivit în casa ta. O femeie a spus: „Nu am știut exact ce înseamnă adevărata fericire, până când m-am căsătorit cu soțul meu – acum e prea târziu!” Nu trebuie să ajungi să faci și tu o asemenea constatare! Poți contribui la crearea unui climat în care amândoi să fiți fericiți și să vă puteți bucura de viață!

„Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii…” (1 Petru 3:7)

     Bărbaților, trebuie să vă cunoașteți nevestele și să le respectați nevoile. Când Dumnezeu a făcut femeia, El a creat-o să fie o persoană care primește și dă înapoi. A făcut-o puțin mai delicată, puțin mai caldă și puțin mai emoțională, cu scopul de a-ți răspunde ție. Femeia răspunde bărbatului în așa fel încât el va primi exact lucrul pe care și-l dorește, dăruind și nu cerând. Când soția ta se simte iubită cu adevărat și are sentimentul siguranței, nu trebuie să-ți faci griji că nu-și va îndeplini responsabilitatea în casă. Nu va trebui să te întrebi dacă vei avea o relație activă, pentru că ea va fi gata să-ți împlinească nevoile. Dar asta înseamnă să pui pe primul loc soția și familia. Uneori, acest lucru presupune să spui: „Îmi pare rău băieți, în seara asta nu merg cu voi pentru că mă întâlnesc în oraș cu soția mea.” Când ești un astfel de soț, vei avea parte de răspunsul pe care ți-l dorești, fără să-l ceri! Însă fii atent; în profunzime pot exista lucruri sensibile care trebuie rezolvate înainte să progresați în cuplu. Dacă așa stau lucrurile, smerește-te și spune: „Îmi pare rău că te-am dezamăgit. Nu te-am iubit așa cum trebuie și sunt conștient că relația noastră a avut de suferit. Nu ți-am acordat timpul și atenția de care ai nevoie. Dar de astăzi mă voi schimba. Cu ajutorul lui Dumnezeu, voi încerca să te iubesc așa cum meriți.” Domnule dragă, poate soția ta va leșina când va auzi lucrul acesta prima dată, însă dacă perseverezi, poți avea căsnicia la care ai visat dintotdeauna!