„În numele Meu… își vor pune mâinile pe bolnavi și bolnavii se vor însănătoși.” (Marcu 16:17-18)

     Afirm că aceasta este o parte, adesea trecută cu vederea, din Marea Trimitere pe care ne-a dat-o Domnul Isus: „În numele Meu… își vor pune mâinile pe bolnavi și… se vor însănătoși.” O atingere reconfortantă și grijulie poate reduce stresul, poate îmbunătăți somnul și ne poate ajuta să ne recuperăm mai repede după o rană. Un studiu a arătat că un masaj de 30 de minute de trei ori pe săptămână reduce stresul cu 34%. Puterea atingerii, chiar și la nivel uman, este un lucru uimitor. Dar atunci când adăugăm puterea lui Dumnezeu, aceasta deschide calea către ceva supranatural. Iată ce citim în Faptele apostolilor (28:8): „Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri şi de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mâinile peste el şi l-a vindecat.” Punerea mâinilor peste cei bolnavi sau peste cei chemați la slujire era o practică obișnuită în Biserica Noului Testament. Și nu trebuie să ai o școală specială pentru a o face. Domnul Isus a spus: „Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede…” (Marcu 16:17) Dacă ești un creștin născut din nou, ți-ai pus încrederea în Hristos și ai ungerea Duhului Sfânt – deci te califici! Ar putea Dumnezeu s-o facă fără noi? Desigur. Dar El ne-a dat privilegiul de a fi canale ale puterii Sale. Când îți pui mâinile peste o persoană, tu faci două lucruri: identifici și împărtășești. Oare câte momente prielnice am sacrificat pentru că nu am acționat într-un mod biblic îndrăzneț, rugându-ne pentru cineva care era bolnav, însărcinând pe cineva care era chemat s-o facă, sau încurajând pe cineva care avea nevoie pur și simplu de o mână pe umăr? Așadar, dacă ai chemarea (vezi Faptele Apostolilor 19:13-16), și știi sigur că Dumnezeu te trimite la cei bolnavi, du-te și roagă-te pentru ei!

„Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?” (Romani 2:4)

     Să ne amintim de femeia care a adus un vas de alabastru cu mir valoros și înmiresmat, ca să-L ungă pe Domnul Isus cu el. Biblia spune: „Când a văzut lucrul acesta, fariseul care-L poftise şi-a zis: „Omul acesta, dacă ar fi un proroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.” (Luca 7:39). Religia creată de om o condamnase pe această femeie din cauza trecutului ei, dar Domnul Isus a curățat-o și i-a iertat păcatele. El i-a spus fariseului: „De aceea îţi spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin iubeşte puţin.”’ (Luca 7:47). Bineînțeles că Domnul Isus știa ce făcuse această femeie, dar știa și ce va deveni atunci când harul Lui îi va atinge viața. Cu cât mai mult îți vei da seama că ți s-au iertat multe (de fapt, toate păcatele!), cu atât Îl vei iubi mai mult pe Domnul! Iertarea lui Dumnezeu nu conduce la un stil de viață păcătos; conduce la o viață de glorificare a Domnului Isus. Pe tine, ce te îndeamnă la pocăință? Bunătatea lui Dumnezeu? Cuvântul „pocăință” înseamnă să te întorci și să faci unele schimbări – în modul cum gândești, cum vorbești, cum viețuiești. Condamnarea nu produce o viață neprihănită, dar cunoașterea harului și bunătății lui Dumnezeu față de noi o face! Simon fariseul a crezut că acceptarea sa de către Domnul Isus se baza pe performanțele sale; prin urmare, el se considera îndreptățit. Dar Domnul Isus l-a pus la punct, spunându-i: „Cui i se iartă puțin, iubește puțin.” Când îți dai seama cât de mult și des te-a iertat Dumnezeu, te îndrăgostești de El și îți dorești să-I fii pe plac în tot ce faci! Așa să ne ajute Dumnezeu, de-acum încolo!

„El… poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.” (Evrei 2:18)

     Dacă vrei cu adevărat să învingi ispita, iată cinci lucruri pe care trebuie să le faci: 1) Gândește-te la alegerile pe care le faci și la consecințe, înainte de a le face. Înțelepciunea privește întotdeauna înainte. 2) Crede că poți rezista ispitelor – pentru că poți! Biblia spune că: „Voi… sunteţi din Dumnezeu şi i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.” (1 Ioan 4:4) 3) Adu-ți aminte ce-ai resimțit atunci când ai cedat ispitei: vinovăție, condamnare, rușine. Acestea sunt câteva dintre armele preferate ale Satanei. Când cedezi în fața lor, este greu să te pui din nou pe picioare. 4) Nu te expune situațiilor în care poți cădea pradă ispitei. Dacă te lupți cu gestionarea banilor, nu merge la centrul comercial sau nu cumpăra online atunci când nu-ți permiți să cumperi nimic. Iar dacă te lupți cu pornografia, elimină orice sursă din viața ta. 5) Sărbătorește fiecare victorie, dar asigură-te că Îi acorzi lui Dumnezeu meritul pentru ea! Cu toate acestea, nu vei absolvi niciodată școala rezistenței la ispită. Este ușor să crezi că ești departe de a cădea… dar odată ce crezi asta, devii o țintă ușoară pentru Satan! Dumnezeu vrea să te încrezi în El pentru victorie în fiecare domeniu al vieții tale. Oile sunt animale lipsite de apărare, și n-au abilități de luptă… iar când se îndepărtează de turmă, sunt pradă ușoară pentru lupi. Așa că ele au învățat că siguranța și protecția lor constă în a rămâne aproape de păstor, și în turmă… Același lucru este valabil și pentru tine! Și iată o promisiune pe care te poți baza (2 Petru 2:9): „Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici.” Asigură-te că ești așa!

„Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre…” (1 Corinteni 10:13)

     Ediția clasică a versiunii amplificate a Bibliei redă 1 Corinteni 10:12-13 astfel: „De aceea, oricine crede că stă în picioare (este convins că are o gândire sănătoasă și stă neclintit), să ia seama să nu cadă (în păcat). Căci nicio ispită (nicio încercare care te poate ispiti să păcătuiești), (indiferent cum vine sau încotro duce) nu v-a ajuns din urmă și nu a pus stăpânire pe voi astfel încât să fie de nesuportat pentru om (adică nicio ispită sau încercare nu a venit la voi care să fie dincolo de rezistența umană și care să nu fie ajustată și adaptată și să nu aparțină experienței umane, și pe care omul să n-o poată suporta). Dar Dumnezeu este credincios (față de Cuvântul Său și față de natura Sa plină de compasiune) și El (poate fi demn de încredere) că nu vă va lăsa să fiți ispitiți și încercați peste capacitatea, puterea de rezistență și puterea voastră de a îndura, ci, odată cu ispita, El vă va oferi (întotdeauna) și calea de ieșire (mijlocul de scăpare către un loc de adăpost), pentru ca voi să fiți capabili, tari și puternici să rezistați cu răbdare.” Expresia „mijlocul de scăpare” nu vă promite scutirea de ispită. Satan, care este numit „ispititorul”, nu se lasă, și nu-și ia niciodată zi liberă. Dar scopul lui Dumnezeu este să te facă puternic acolo unde ai fost slab, așa că promisiunea Sa pentru tine este „să fii capabil, tare și puternic pentru a rezista cu răbdare”. Deci, perseverează! Pe măsură ce devii mai puternic în Domnul, ispitele cu care te lupți vor deveni tot mai slabe, până când își vor pierde puterea asupra ta… și vei începe să umbli în victorie!

„Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească…” (1 Corinteni 10:13)

     În Sfânta Scriptură, Satan este numit „ispititorul” și „acuzatorul/pârâșul”. În primul rând, el te va ispiti, iar dacă greșești, te va acuza. El vrea ca tu să te simți nevrednic și descalificat în ochii lui Dumnezeu. Dar nu ești! De unde știm? Din Sfânta Scriptură, care ne asigură că „nu avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:15-16). Când păcătuiești, te poți adresa lui Dumnezeu cu încredere, știind că El nu numai că te va ierta, ci îți va și oferi harul care să te ajute să învingi ispita data viitoare! Cu toții ne confruntăm cu ispita, este o parte inevitabilă a vieții. Chiar și credincioșii care au umblat cu Domnul și au stat lângă El, s-au confruntat cu ea. Poate că zonele lor de ispită au fost diferite de ale tale, dar Satan nu ne scutește pe niciunul. Cu toate acestea, poți învinge ispita. Cum? Primul pas pe care trebuie să-l faci este să începi să spui ceea ce trebuie. Biblia spune: „Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte îi va mânca roadele.” (Proverbele 18:21). Cuvintele tale dau viață la ceea ce spui. Așadar, începe să rostești Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „v-am dat putere… peste toată puterea vrăjmaşului… şi nimic nu vă va putea vătăma.” (Luca 10:19). Revendică această promisiune astăzi – pentru că atunci când Dumnezeu promite, El Se ține de cuvânt!

„Umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti.” (Galateni 5:16)

     Noi avem suficient ego și independență cât să vrem să facem lucrurile în felul nostru. Și asta ne duce mai mereu la necazuri. Apostolul Pavel scria: „Umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti. Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul, împotriva firii pământeşti; sunt lucruri potrivnice unele altora…” (Galateni 5:16-17). Să reținem expresia „firea pământească pofteşte împotriva Duhului”; care este cheia victoriei? În primul rând, sprijină-te mai mult pe Dumnezeu și mai puțin pe tine însuți. În al doilea rând, stabilește limite în viața ta. De aceea citirea zilnică a Bibliei este atât de importantă. Ea te menține în zona de siguranță a lui Dumnezeu, spunându-ți ce poți face și ce ar fi bine să nu faci pentru a fi în siguranță. Ai observat că drumurile au marcaje? Câte unul pe fiecare parte și unul pe centru. Aceste marcaje oferă marje pentru siguranța noastră în timp ce conducem. Dacă depășim marcajul lateral, riscăm să ajungem în șanț sau în prăpastie. Dacă trecem peste linia din mijloc, riscăm să fim loviți de mașinile care vin din sens opus. Apreciem aceste linii pentru că ne mențin în siguranță. Așa este și în viața noastră personală. Atunci când avem linii de demarcație clar stabilite, ne simțim mult mai bine și experimentăm pacea lui Dumnezeu. Atunci când Dumnezeu spune să nu faci un lucru, asta nu înseamnă că este dificil să te înțelegi cu El, ci că El este protector. Ai fost răscumpărat prin sângele prețios al Domnului Isus, ești prețios în ochii Lui și El vrea doar ce e mai bun pentru tine. Așadar, încrede-te în Dumnezeu și rămâi în legile Lui!

„Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.” (Proverbele 18:22)

     Cele mai bune și solide căsnicii sunt formate din parteneri (soț și soție) care încearcă să țină minte calitățile care i-au atras inițial unul spre celălalt. Dacă dorești să construiești o căsnicie fericită sau să îmbunătățești una mai puțin fericită, fă următoarele lucruri: 1) Fă o listă a calităților soțului tău/soției tale. Scrie lucrurile pe care le iubești cel mai mult la el sau la ea, și străduiește-te să păstrezi acele lucruri în minte în orice moment. Atunci când apar stresul și tensiunile în relația voastră (pentru că asta se va întâmpla în mod inevitabil), parcurge din nou lista în gând (dacă este necesar, consultă lista scrisă pentru a-ți reaminti). 2) Concentrează-te asupra acestor calități. Gândește-te că ele îți îmbogățesc viața, și cât de mult ți-ar lipsi dacă el sau ea nu ți-ar mai fi prin preajmă. Când îți schimbi centrul de interes, îți schimbi sentimentele. Iar când îți schimbi sentimentele, îți schimbi perspectiva, abordarea și reacțiile! 3) Rostește-le/recunoaște-le cu voce tare. Ascultă îndemnul Scripturii: „Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude” (Proverbele 31:28). Cât de des îți complimentezi soția? În fiecare zi? Ar fi bine, pentru că pruncii tăi vor învăța cum să construiască o căsnicie minunată (sau una mizerabilă) privindu-te pe tine. Doar acest gând ar trebui să pună frână criticilor și să scoată la iveală complimentele! 4) Apoi, hrănește-le. Biblia spune: „Ce seamănă omul, aceea va şi secera.” (Galateni 6:7). Oamenii se ofilesc sub critici, dar prosperă și cresc prin laude și încurajări. Profită de orice moment care merită sărbătorit și amplifică-l! Așadar, ca o concluzie, apostolul Pavel ne spune că: „Dragostea… acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.” (1 Corinteni 13:7) Deci, dacă vrei să ai o căsnicie bună, concentrează-te asupra celor mai bune calități ale soțului sau soției tale!

„Dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?” (Luca 16:11)

     Știai că disponibilitatea lui Dumnezeu de a te binecuvânta cu mai mulți bani depinde de cât de bine gestionezi ceea ce ți-a dat deja? Când vine vorba de bani, iată câteva principii biblice după care trebuie să trăiești: 1) Dă-I mai întâi lui Dumnezeu partea Lui, astfel încât să nu-ți fie rușine că nu faci asta (vezi Maleahi 3:10). 2) Roagă-te înainte de a cumpăra ceva. Întreabă-te: „Am nevoie de asta sau doar o vreau?”. 3) Fii atent la valoarea cheltuielilor, în raport cu veniturile tale. 4) Fii de acord cu soțul tău sau cu soția ta cu privire la bugetul casei și la obiectivele voastre pe termen scurt, mediu și lung. Și nu ascunde sau nu interpreta greșit informațiile despre finanțele tale. 5) Angajează-te să atingi excelența la locul de muncă (dar fără a exagera cu orele suplimentare!) 6) Plătește-ți toate datoriile (cu excepția celor legate de proprietățile imobiliare). Păstrează un singur card de credit, pentru a putea să-ți construiești un rating de credit bun. 7) Economisește lunar (ai în vedere un minim de 10% din salariul brut, dacă nu ai datorii). 8) Nu semna ca garant al unui împrumut pentru nimeni, și nu împrumuta nimănui bani pe care nu-ți permiți să-i pierzi. 9) Plătește pe loc pentru toate cheltuielile (mai cu seamă pentru „dorințele” tale) în loc să folosești un card de credit. 10) Alocă fonduri din bugetul tău pentru sărbători și evenimente familiale deosebite, și nu te împrumuta. 11) Când primești o mărire de salariu, nu-ți schimba stilul de viață pentru a consuma toți banii! Antrenează-te să nu trăiești pe măsura mijloacelor tale. 12) Pune-ți deoparte bani de rezervă pentru situații de urgență, care să acopere cheltuielile pentru cel puțin două luni (șase ar fi excepțional). 13) Fii mulțumit cu ceea ce ai și ia aminte la sfatul înțeleptului Solomon: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!” (Eclesiastul 5:10). Iată dar câte cuvinte prețioase are Dumnezeu pentru tine, astăzi!

„Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” (Exodul 33:14)

     Atunci când simți prezența lui Dumnezeu și știi că El este cu tine, tu poți face față oricărei provocări pe care ți-o aduce viața. Încearcă să-ți imaginezi ce misiune a avut Moise: eliberarea a două milioane de oameni din ghearele sclaviei. El a trebuit să-i conducă prin pustie (unde au fost expuși dușmanilor, căldurii și frigului extrem), să se îngrijească de hrănirea lor, de rezolvarea disputelor lor și de menținerea lor în mișcare spre destinul care-i aștepta. Ce a făcut Moise? S-a rugat astfel: „Dacă nu mergi Tu Însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici!” (Exodul 33:15). Moise a preferat să nu meargă nicăieri, dar să fie cu Dumnezeu, decât să meargă undeva fără El. Când relația cu Batșeba a fost dată pe față, David nu s-a rugat: „Nu-mi lua coroana, împărăția sau armata…” Nu, el știa ce contează cel mai mult, așa că s-a rugat: „Nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt!” (Psalmul 51:11) Pentru a crește spiritual, trebuie să conștientizezi din ce în ce mai mult prezența lui Dumnezeu în viața ta. Cum poți face asta? În loc să fii o stâncă, fii un burete. Când arunci o piatră în ocean, suprafața ei se udă, dar miezul ei rămâne tare și uscat. Dar atunci când pui un burete în ocean, apa modifică însăși esența ființei sale. Așadar, încetinește și simte prezența lui Dumnezeu. Începe prin a reciti versetul următor, apoi scrie-l, repetă-l la nesfârșit și deschide fiecare por al sufletului tău ca prezența lui Dumnezeu să te pătrundă: „Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.” (Țefania 3:17) Așadar, dezvoltă-ți capacitatea de a conștientiza prezența lui Dumnezeu!

„Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă…” (Osea 4:6)

     Faptul că nu reușim să eliminăm temerile iraționale și concepțiile greșite ne împiedică să devenim ceea ce Dumnezeu vrea să fim. Slăbănogul din Ioan 5 este un bun exemplu în acest sens. El era bolnav de treizeci și opt de ani, când Domnul Isus l-a întrebat dacă ar dori să se facă bine. Cu toate acestea, bărbatul credea că există o singură cale de a fi vindecat. El a spus: „N-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa şi, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.” (Ioan 5:7) Acest om a crezut ceva care l-a ținut captiv treizeci și opt de ani din viață. El știa că, pentru a fi vindecat, trebuia să fie cea dintâi persoană care intra în scăldătoarea din Betesda, atunci când un înger tulbura apa. Într-un fel, a fost ținut prizonier de acest gând. Dar Domnul Isus i-a desființat această credință falsă printr-o singură propoziție: „Ia-ți patul și umblă!” (Ioan 5:11) Domnul Isus l-a eliberat pe acest om la nivel fizic, dar și la nivel cognitiv. Credința înseamnă să te dezveți de obiceiul de a-ți face griji fără sens, și să te dezveți de convingerile greșite care te țin captiv. Și asta este ceea ce facem în timp ce studiem Scriptura. Ne îmbunătățim literalmente mintea prin descărcarea unui program numit „gândul lui Hristos” (a se vedea 1 Corinteni 2:16). A te dezvăța de un obicei este de două ori mai greu decât a învăța ceva. De ce? Pentru că fiecare milă pe care o parcurgi în direcția greșită este de fapt o eroare de două mile, deoarece trebuie să te întorci, pentru a ajunge acolo unde ar trebui să fii, nu de unde ai plecat… Să-ți scoți din minte gândurile vechi este mai greu decât să introduci gânduri noi în ea. Dar merită! Așadar, fă-ți timp în fiecare zi pentru a-ți înnoi mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu!