„Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă voi pune şi Eu o întrebare…” (Matei 21:24)

     Domnul Isus răspundea adesea la o întrebare cu o altă întrebare. Când a fost întrebat despre plata impozitelor, a luat o monedă și a spus: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sunt?” „Ale Cezarului”, I- au răspuns ei. Atunci, Isus le-a zis: „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Şi se mirau foarte mult de El.” (Marcu 12:16-17). Dar de multe ori nouă ne este teamă să punem întrebări, așa cum ne este teamă să răspundem la întrebări. Cred că Dumnezeu Se bucură mult mai mult să primească o întrebare autentică, născută din smerenie, decât o rugăciune nesinceră, născută din mândrie. Trebuie deci să fim sinceri cu Dumnezeu și autentici unii cu alții. Dacă nu vorbim despre problemele reale cu care se confruntă oamenii, ne vom pierde vocea profetică. Când oamenii ne întreabă: „Cine este Dumnezeu? Cine sunt eu? Care este adevăratul scop al vieții mele?”, ei nu se vor mulțumi cu răspunsuri ușoare sau clișeele pe care le-am acumulat pe parcurs, ci vor vrea răspunsuri clare de la noi. Dumnezeu nu este intimidat de întrebările noastre. El le apreciază! Ca părinte al unor copii curioși, probabil că Se amuză de întrebările noastre – dar le primește întotdeauna cu bucurie. Biserica ar trebui să fie un loc sigur în care oamenii să poată pune întrebări stânjenitoare. Dar de prea multe ori ne facem vinovați că răspundem la întrebări pe care nimeni nu le pune! Ar trebui să contestăm status quo-ul, dar prea adesea suntem vinovați că îl apărăm. Ce-ar fi dacă am înceta să mai forțăm răspunsurile, și-am învăța să dăm frâu liber curiozității primare, în bisericile noastre?! Curiozitatea noastră cu privire la Dumnezeu este cea care alimentează o dorință nestăvilită de a-L cunoaște. Așadar, să nu încetăm să punem întrebări, și să-i încurajăm și pe alții să facă același lucru!

„Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește… Oare nu te trimit Eu?” (Judecători 6:14)

     Găsim în Biblie acest dialog: „Îngerul Domnului i s-a arătat şi i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!” Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Şi unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinţii noştri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?” Acum, Domnul ne părăseşte şi ne dă în mâinile lui Madian!” Domnul S-a uitat la el şi a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian. Oare nu te trimit Eu?” Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă din Manase şi eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu.” Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine şi vei bate pe Madian ca pe un singur om.” (Judecători 6:12-16) Ești și tu într-o situație disperată? Simți teamă, gândești că ești nepotrivit, nepregătit? Ghedeon treiera grâul, temându-se de madianiți. Cu toate acestea, Dumnezeu l-a numit „viteazule”. Dumnezeu vede în tine lucruri pe care alții nu le văd, pe care nici măcar tu însuți nu le știi! Citește cu atenție aceste cuvinte: „Eu sunt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, şi nu este niciunul ca Mine. Eu am vestit de la început ce are să se întâmple, şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea.” (Isaia 46:9- 10). Dumnezeu vede lucrurile în starea lor completă – inclusiv victoria ta finală. Și astăzi El îți spune: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai… Oare nu te trimit Eu?” Când Dumnezeu te trimite, izbânda ta este garantată, în ciuda tuturor obstacolelor, a dușmanilor și a tuturor limitărilor de care ești atât de conștient! Dacă nu ești dispus să înaintezi decât când lucrurile „arată mai bine”, nu vei câștiga! Începe de unde ești și folosește ce ai – iar Dumnezeu îți va da mai mult!

„Nu vă îngrijoraţi… aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:31, 33)

     Dintr-un sondaj realizat în rândul americanilor cu vârsta de peste 50 de ani, a reieșit că jumătate dintre ei aveau sub 30.000 de dolari în fondul de pensii. Având în vedere că speranța de viață a crescut, asta înseamnă că: o mulțime de oameni vor depinde de guvern pentru supraviețuirea lor, și o mulțime de oameni care plănuiau să se pensioneze vor trebui să continue să lucreze. Iar aceasta nu este doar o problemă americană, ci una mondială. Așadar, ce-ar trebui să faci? 1) Să reduci cheltuielile acolo unde poți, și să începi să economisești mai mult. Înțeleptul Solomon ne-a lăsat scris: „Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.” (Proverbele 21:20); 2) Să găsești un planificator financiar care să te ajute să evaluezi situația în care te afli, precum și nivelul veniturilor și al cheltuielilor pe care le vei avea probabil la pensie. În acest fel, poți personaliza un plan adaptat la obiectivele tale financiare. Dar mai presus de orice, încrede-te în ce afirmă Scriptura: „În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în câştigurile celui rău este tulburare.” (Proverbele 15:6); 3) Onorează-L pe Dumnezeu cu finanțele tale. Iată ce spune Biblia (Proverbele 3:9-10): „Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău, căci atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug.” Zeciuiala aduce binecuvântarea lui Dumnezeu! 4) Crede că Dumnezeu va avea grijă de tine. De unde avem această siguranță? Din Cuvântul Său (Matei 6:31-34): „Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei!”

„…Plin de har și de adevăr.” (Ioan 1:14)

     Unii dintre noi au această calitate de-a da dovadă de har, dar neglijăm confruntarea oamenilor cu adevărul, ca nu cumva să-i jignim. Alții se specializează în a confrunta, dar nu reușesc să le arate oamenilor harul lui Dumnezeu. Doar Domnul Isus a fost „plin de har și de adevăr”, ori acesta este echilibrul spre care trebuie să tindem! Un om puțin interesat de chestiuni spirituale interacționa uneori cu vecinul său, care era creștin. Fie vorbeau peste gardul din spate, fie își împrumutau unul altuia unelte, și altele de felul acesta. Apoi, din nefericire, soția necredinciosului a fost lovită de cancer și a murit. Iată o parte dintr-o scrisoare pe care omul a scris-o după aceea: „Eram cuprins de disperare. Am trecut prin pregătirile pentru înmormântare ca și cum aș fi fost în transă. După slujba funerară, m-am plimbat toată noaptea de-a lungul râului… Dar n-am fost singur: vecinul meu – îngrijorat pentru mine, cred – a stat cu mine toată noaptea. Nu a vorbit, nici măcar nu a mers lângă mine. Pur și simplu, pășea în spatele meu. Când, în sfârșit, soarele a răsărit peste râu, a venit și mi-a spus: „Hai să mergem să mâncăm ceva!” Acum mă duc la biserică. La biserica vecinului meu! Religia care poate produce genul de dragoste pe care mi-a arătat-o vecinul meu este ceva despre care vreau să aflu mai multe. Vreau și eu să iubesc și să fiu iubit în felul acesta, pentru tot restul vieții mele!” Uimitor, nu-i așa? Poate spune la fel și… vecinul tău? Orice fermier îți va spune că, înainte de a semăna, trebuie să pregătești terenul… și tot la fel este și în cele spirituale. Biblia ne spune: „Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău şi lipiţi-vă tare de bine.” (Romani 12:9) Să știi: când îi tratezi pe oameni cu har, ei își vor deschide inimile și mințile și pentru adevărul pe care vrei să li-l împărtășești!

„Prietenul adevărat iubeşte oricând…” (Proverbele 17:17)

     Îmi amintesc de povestea lui Lev Tolstoi pe care am citit-o când eram copil: „Cei doi prieteni” (poate că v-au citit-o și vouă părinții sau bunicii când erați mici)… Doi prieteni mergeau împreună prin pădure când un urs a apărut în fața lor. Înainte ca ursul să-i poată observa, unul dintre bărbați a fugit spre un copac de pe marginea drumului, s-a urcat în el și s-a ascuns printre ramurile acestuia. Celălalt, se pare că nu la fel de agil ca prietenul său care s-a cățărat în copac, s-a aruncat la pământ și s-a prefăcut că este mort. Ursul s-a apropiat de el, l-a adulmecat îndelung… dar omul încetase până și să respire, așa că ursul a plecat, crezându- l mort. Poate nu știați că urșii nu se ating de cadavre (omul nostru se pare că știa, de aceea a rămas nemișcat și și-a ținut respirația). Când pericolul a dispărut, bărbatul din copac a coborât. Curios, l-a întrebat pe prietenul său râzând: ce i-a șoptit ursul la ureche? La care acesta a răspuns: „Mi-a spus să nu mai călătoresc niciodată cu un prieten care te abandonează când ești în primejdie!” E ușor să fii prieten cu cineva care are succes, care știe totul și care se află pe creasta valului. Dar ce se întâmplă atunci când acea persoană cade, eșuează, sau își pierde legătura cu Hristos, sau se izolează în mod deliberat și provoacă tot felul de consecințe urâte? Biblia spune: „Prietenul adevărat iubește oricând…” Adică, nu este invidios când ești „sus”, iar când ești „jos” nu este indiferent. El este plin de compasiune și atent, indiferent dacă tu ești sau nu. Scriitorul american Elbert Hubbard a spus: „Prietenul tău este persoana care știe totul despre tine, și totuși te iubește!” Dacă ai un astfel de prieten, prețuiește-l și ajută-l să știe asta. Spune azi unui prieten adevărat cât de mult îl apreciezi!

„Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii.” (Romani 12:18)

     Biblia ne învață: „Fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.” (Efeseni 4:32) S-ar putea să spui: „Dar ce mi-au făcut a fost nedrept, lipsit de bunătate și nejustificat!” Poate – dar ce-ai zice dacă Dumnezeu ar spune la fel despre unele lucruri pe care le-ai făcut tu?! Orice încercare de a răzbuna o nedreptate care ți s-a făcut este o încălcare a Cuvântului lui Dumnezeu. Răzbunarea include vorbirea de rău, reprimarea oricărui dialog, sau remarcile sarcastice, refuzul de a-l ajuta și recurgerea la violență fizică sau la atacuri verbale. Dacă ai fost rănit de cineva la locul de muncă, aceasta include aplicarea regulilor de la locul de muncă, mai strict în ce-l privește pe colegul ofensator decât față de ceilalți, sau schimbarea deliberată a regulilor/ritmului pentru a-l face să se simtă frustrat. Dacă ai fost rănit de către soțul/soția ta, asta include tăcerea sfidătoare, sau cearta „la cuțite” – vorba românului – până-l faci (sau o faci) să meargă „ca pe coji de ouă”, refuzându-i dragostea și afecțiunea. Dar apostolul Pavel spune: „Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc: binecuvântaţi şi nu blestemaţi… Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri, ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul.” (Romani 12:14, 17-19). Iar a răsplăti pe cineva cu rău pentru rău nu-ți va aduce nicio satisfacție. În plus, te-ai gândit că poate persoana care te-a rănit și-a cerut iertare de la Dumnezeu și s-ar putea să se fi schimbat cu adevărat?! Sau gândește-te ce s-ar întâmpla dacă Dumnezeu ar continua să-ți amintească fărădelegile tale? Răzbunarea nu face decât să-ți distrugă liniștea sufletească, pentru că știi că Îl nemulțumește pe Dumnezeu. Așa că roagă-te: „Tată, dau la o parte orice dorință de a mă răzbuna. Vreau să umblu în pacea Ta, să las harul Tău să curgă spre ceilalți, și să Te las pe Tine să răzbuni nedreptățile făcute împotriva mea! Amin!” Așadar, nu riposta – e îndemnul zilei pentru tine!

„…Bucuria Domnului va fi tăria voastră.” (Neemia 8:10)

     Ori de câte ori înlocuiești credința în Dumnezeu și ascultarea de Cuvântul Său cu gândirea pozitivă, ești pe un teren periculos! Cred că vă sună cunoscut atenționarea: „Nu arunca și copilul odată cu apa în care l-ai spălat!”, adică nu respinge, nu arunca toată informația, ci reține ideile bune care sunt în acord cu Scriptura! În calitate de credincios, ar trebui să-ți antrenezi creierul să aibă încredere în Dumnezeu și să ai gânduri pozitive care se bazează pe Cuvântul Său. Un studiu efectuat în Olanda a constatat că persoanele optimiste au o inimă mai sănătoasă decât cele ursuze. Cei care se autointitulau optimiști au murit de boli cardiovasculare într-o rată mai mică decât cei pesimiști. Dr. Becca Levy, de la Universitatea Yale, a realizat un studiu și a constatat că atitudinea pozitivă față de îmbătrânire a avut efect asupra măsurătorilor fiziologice, cum ar fi tensiunea arterială și colesterolul; iar fiecare dintre acestea ar putea adăuga câte patru ani la viața unei persoane. Același studiu a descoperit că oamenii optimiști trăiesc mai mult decât cei care își fac mereu griji, și că o atitudine pozitivă poate adăuga mai mulți ani la viață decât exercițiile fizice sau abținerea de la fumat. În plus, susținând legătura dintre minte și corp, un articol din 2005 al Associated Press relata: „Noi cercetări sugerează că, odată ce boala Alzheimer îi răpește cuiva capacitatea de a crede că un analgezic dovedit ca eficient îl va ajuta, acesta nu mai funcționează nici pe departe la fel de bine”. Nu-i așa că este remarcabil? Când oamenii sunt capabili să creadă că analgezicele funcționează, medicamentele par să ajute. Mințile noastre sunt uimitoare! Biblia spune că „bucuria Domnului va fi tăria noastră” și nu este vorba doar de tărie spirituală, ci și de putere fizică, mentală și emoțională. Dacă vrei să ai o viață sănătoasă, trebuie să ai o minte sănătoasă, iar asta începe cu o gândire pozitivă, nu cu una negativă. Așadar, antrenează-ți creierul!

„Îmi plânge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvântul Tău.” (Psalmul 119:28)

     Când ești deprimat, trebuie să te încrezi cu toată puterea în Cuvântul lui Dumnezeu. Iar dacă depresia are o cauză fiziologică, Dumnezeu te poate vindeca printr-un miracol, sau printr-un tratament medical potrivit: vitamine, plante și suplimente. Dar uneori ea este mai profundă, și – la fel cum trupul tău poate suferi din cauza unei boli – la fel și sufletul tău poate suferi. Din fericire, Dumnezeu este Doctorul suprem al sufletului! Psalmistul a spus: „În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul.” (Psalmul 138:3) În loc să te dai bătut și să te mulțumești cu faptul că depresia este o trăsătură de familie, încrede-te în Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Isus a fost trimis „să vindece pe cei cu inima zdrobită, să vestească robilor slobozenia… să mângâie pe toţi cei întristaţi… să le dea o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit…” (Isaia 61:1-3) Psalmistul spune: „Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice…” (Psalmul 16:11) Profetul Isaia scria: „Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele vor fugi!” (Isaia 35:10) Iar apostolul Ioan ne încurajează cu promisiunile Domnului Isus: „V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină.” (Ioan 15:11) „Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.” (Ioan 16:24) În fiecare dimineață, când te trezești și ești deprimat, privește-te în oglindă și declară: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!” (Psalmul 118:24). Așadar, Dumnezeu poate și dorește să te elibereze de anxietate sau depresie și El te va ajuta să găsești pacea Sa!

„…Dumnezeu, care v-a chemat la părtăşia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru.” (1 Corinteni 1:9)

     Încrede-te în Cuvântul lui Dumnezeu atunci când te simți nepotrivit pentru o anumită provocare. Ți s-a încredințat o sarcină pentru care nu te simți calificat? Nicio problemă, este o ocazie potrivită pentru Dumnezeu ca să-Și arate puterea în favoarea ta (vezi 2 Cronici 16:9). Îndreaptă-ți gândurile spre Tatăl tău ceresc, Cel Atotputernic, care este mereu aproape și plin de iubire. Psalmistul spune: „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului şi El te va sprijini! El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.” (Psalmul 55:22) În loc să te temi de provocare, începe să-ți hrănești credința! Petrece mai mult timp în rugăciune și apropie-te mai mult de Domnul: „Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da. Dacă aduceţi multă roadă, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit…” (Ioan 15:7-8) În loc să cedezi în fața fricii, mai bine ascultă și încrede-te în acest Cuvânt al lui Dumnezeu: „Fraţilor, uitaţi-vă la voi, care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1:26-29) Și tot Pavel scria: „A Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava… în vecii vecilor.” (Efeseni 3:20-21) Ai dreptate: de unul singur, nu vei fi în stare să faci față provocărilor! Dar cu Dumnezeu de partea ta, ești mai mult decât suficient pentru orice provocare sau solicitare!

„…Ochii omului nu se pot sătura.” (Proverbele 27:20)

     Când materialismul încearcă să pună stăpânire pe tine, ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu și încrede-te în Cuvântul Lui. Filozofia greșită din spatele materialismului este „mai mult, mai mult, mai mult!” Și este rezultatul „problemelor de vedere”: Biblia spune: „Ochii omului nu se pot sătura”… Este în regulă să-ți dorești o casă frumoasă, o mașină de încredere și siguranță financiară – Dumnezeu îți va oferi aceste lucruri atunci când ești un bun administrator al lucrurilor pe care ți le-a încredințat deja. Dar atunci când vrei mai mult decât ai nevoie, sau mai mult decât este necesar pentru a împlini voia Lui, Biblia numește asta deșertăciune. Cuvântul desemnează ceva sec, găunos sau fără scop. Înțeleptul Solomon scria: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune.” (Eclesiastul 5:10) Așadar, înainte de a-I cere lui Dumnezeu prosperitate, cere-I să-ți dezvăluie scopul vieții tale, pentru că ele sunt direct legate. Domnul Isus a spus: „Viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui…” (Luca 12:15) Dumnezeu folosește un alt instrument de măsură, iar Cuvântul Său spune că El „poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună… Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu…” (2 Corinteni 9:8, 10-11). Este oare Dumnezeu dornic să te binecuvânteze financiar? Da, dar în măsura în care ești dispus să fii și un transmițător și un distribuitor al binecuvântărilor Sale!