„Am zidit zidul, care a fost isprăvit… Şi poporul lucra cu inimă.” (Neemia 4:6)
Pentru a reuși, Neemia a avut nevoie de trecere înaintea șefului său, împăratul. Așa că s-a rugat ca acest monarh păgân să finanțeze reconstruirea zidurilor Ierusalimului. A fost o rugăciune îndrăzneață care nu a primit răspuns peste noapte. Neemia nu a stat cu mâinile-n sân, așteptând… Între timp, a alcătuit un plan, a întocmit o echipă și a stabilit o dată de început a lucrărilor. Astfel, când împăratul a spus da, a fost gata să treacă la fapte. Unii cred că dacă Dumnezeu va lucra, noi de ce să mai lucrăm? Apoi mai sunt și cei care cred că nu au nevoie de Dumnezeu deloc, așa că încearcă să facă totul singuri. Însă ambele extreme sunt greșite. Uneori Dumnezeu va trebui să echilibreze ceea ce face în viața ta, pentru ca „toate lucrurile să lucreze împreună spre bine” (Romani 8:28). În cazul lui Neemia, așteptarea unei scrisori de autorizare din partea împăratului, și a fondurilor pentru proiect, a fost asemenea așteptării unei indemnizații din partea statului – poate dura o vreme. Însă Biblia spune: „Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului pe care îl îndreaptă încotro vrea” (Proverbe 21:1). Neemia și-a manifestat încrederea puternică în dorința lui Dumnezeu de a-i purta de grijă. El a înțeles, în timpul așteptării, responsabilitatea lui de a pregăti lucrurile, așa încât – atunci când Dumnezeu i-a dat undă verde – a fost gata să acționeze, punând în practică înțelepciunea și credința. El a știut că nu poate face partea lui Dumnezeu, și că Dumnezeu nu i-o va face pe a lui. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Fă-ți partea!