„În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33)

     Indiferent de circumstanțele în care te afli, acestea nu trebuie să te definească sau să te învingă. Chiar dacă nu le poți schimba, le poți depăși. Celebrul dramaturg George Bernard Shaw, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, a scris: „Oamenii dau mereu vina pe circumstanțe pentru ceea ce sunt. Eu nu cred în circumstanțe. Oamenii care reușesc în această lume sunt cei care se ridică și caută circumstanțele pe care și le doresc, iar dacă nu le găsesc, le creează.” Când vine vorba de credință, ne bazăm mult prea mult pe dovezi circumstanțiale. Îndoiala înseamnă să permitem circumstanțelor să dicteze ce simțim și ce credem. Când lăsăm circumstanțele să se interpună între noi și Dumnezeu, se creează un paravan al îndoielii. Credința înseamnă să pui promisiunile lui Dumnezeu între tine și circumstanțele tale. Asta nu înseamnă să negi realitatea. Înseamnă pur și simplu că ești conectat la o realitate superioară – una mai reală decât ceea ce poți atinge, gusta, vedea, auzi, simți sau mirosi. Domnul Isus a fost o persoană ancorată în realitate. El a spus: „În lume veți avea necazuri.” Dar ne-a dat și soluția optimistă: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” Optimismul nostru este ancorat în mormântul gol. Dacă Isus a ieșit din mormânt (și a făcut-o!), nu există problemă pe care El să n-o poată rezolva. Trebuie să începi să trăiești ca și cum ai crede că acest lucru este adevărat. În cartea Apocalipsa există șapte promisiuni care încep cu aceeași frază: „Celui ce va birui…” Și aceasta ne amintește de adevărata noastră identitate de biruitori. Dar noi nu suntem doar biruitori; suntem „mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit”!