ADN-UL LUI DUMNEZEU SE AFLĂ ÎN CUVÂNTUL SĂU!

„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu…” (2 Timotei 3:16)

     Ai încercat vreodată, când era ger afară, să-ți sufli în mâini pentru a le dezmorți și încălzi? Cam asta se întâmplă atunci când meditezi la Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că „toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu.” Imaginează-ți că ești la o zi de naștere și invitații umflă baloane, pe care le sparg apoi cu acul. Un om de știință și-ar putea da seama care a fost balonul tău pentru că ADN-ul tău (configurația genetică ce te face să fii unic) se găsește în respirația ta. Acum aplică acest principiu la citirea Bibliei și vei înțelege cât este de vital pentru viața ta spirituală. Apostolul Ioan ne spune: „Cuvântul era Dumnezeu” (Ioan 1:1), așa că de fiecare dacă când ingerezi Cuvântul lui Dumnezeu, ingerezi atributele Sale. De aceea, diavolul va încerca să te țină ocupat ca să nu ai timp sau chef pentru citirea Bibliei. Adevărul este că multe dintre problemele cu care ne confruntăm ar putea fi rezolvate sau eliminate complet dacă am avea într-adevăr o foame după Cuvântul lui Dumnezeu. Patriarhul Iov a zis: „N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui…” (Iov 23:12) Ieremia, care a fost atât de sensibil și trist încât este cunoscut drept „profetul lacrimilor”, a spus: „Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele…” (Ieremia 15:16). Domnul Isus a experimentat toate încercările și problemele omenești posibile, și S-a confruntat chiar cu ispititorul. Care a fost secretul tăriei Lui? Isus Însuși ne spune (Matei 4:4): „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”

FII CREDINCIOS!

„Ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri…” (Matei 25:21)

     În Sfânta Scriptură, a fi credincios înseamnă a fi devotat lui Dumnezeu, statornic față de angajamentul luat, demn de încredere și perseverent. Pe tine te caracterizează aceste atribute? Ar trebui, pentru că loialitatea față de Dumnezeu îți aduce mari beneficii. „Un om credincios este năpădit de binecuvântări…” (Proverbele 28:20). Dar Domnul Isus ne-a spus: „mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.” (Matei 20:16). Oare din ce cauză este așa? Pentru că dacă talentul și calitățile îți deschid ușa și îți oferă locul de muncă, caracterul și credincioșia te vor ajuta să-l păstrezi. Când vine vorba despre credincioșie, Dumnezeu te va pune la încercare pe două planuri: 1) Credincioșia ta față de viziunea altcuiva. „Dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?” (Luca 16:12). Dacă ești critic, caustic, te văicărești, ești suspicios sau te compari mereu cu alții, vei fi descalificat în raport cu ce a pregătit Dumnezeu pentru tine. Credincioșia cere slujire cu dragoste și smerenie. 2) Credincioșia ta în lucrurile mărunte. „Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri… Pentru că celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are!” (Matei 25:23, 29). Dumnezeu vrea să știe că ești demn de încredere. Iar tu dovedești asta prin slujirea ta față de alții și prin credincioșia ta în lucrurile mărunte. Acestea sunt principii biblice verificate, care nu funcționează numai în probleme spirituale, ci și în viața de zi cu zi. Așadar astăzi, stai înaintea lui Dumnezeu în rugăciune și întreabă-te: „Sunt eu o persoană credincioasă?” Nu uita: când ești credincios, Dumnezeu te binecuvântează.

NU PIERDE DIN VEDERE ȚINTA!

„Alerg spre ţintă, pentru premiu…” (Filipeni 3:14)

     Apostolul Pavel scrie: „Alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus. Gândul acesta dar să ne însufleţească pe toţi, care suntem desăvârşiţi; şi dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă.” (Filipeni 3:14-15). Am putea spune că apostolul Pavel descrie creștinul ca pe un „om al țintelor”. În vremea lui Pavel, ținta era lovită de o săgeată, însă în zilele noastre, ținta poate fi lovită și într-un poligon de trageri. Dacă ai tras vreodată la țintă, știi despre ce vorbim. Din punct de vedere spiritual, noi putem învăța două lucruri: 1) Ținta noastră trebuie să fie fixă! Adică raiul. Când ai în vizor centrul țintei, un lucru aparent minor, precum răsuflarea ta, te poate face s-o ratezi. La fel este și în plan spiritual. Apostolul Pavel ne spune să facem un lucru simplu: „uitând ce este în urma mea, şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiu…” El nu se referă la mântuirea noastră. Domnul Isus a câștigat-o și ne-a oferit-o deja – fără plată, prin har. Nu, aici e vorba despre împlinirea destinului dat de Dumnezeu și despre obținerea răsplătirii care ne așteaptă. 2) „Glonțul” tău trebuie să aibă cantitatea potrivită de pulbere, altfel va cădea înainte de a atinge ținta. Înțelegi ideea? Pulberea este puterea ta! De unde vine ea? De la Duhul Sfânt! Domnul Isus a spus: „voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi până la marginile pământului.” (Faptele Apostolilor 1:8). Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este acesta – nu pierde din vedere ținta spre care alergi!

TU PE CINE TE REZEMI?

„Prin credință Iacov, când a murit… s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său.”  (Evrei 11:21)

     Biblia spune: „Prin credință Iacov, când a murit… s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său.” Imaginează-ți următoarea scenă: de fiecare dată când Iacov avea o experiență cu Dumnezeu, lua un cuțit și cresta un inel de jur împrejurul toiagului său ca un semn de aducere aminte a ceea ce s-a întâmplat. Inelele începeau de jos și ajungeau până în vârf. Unul dintre acestea simboliza cu siguranță noaptea în care s-a luptat cu Dumnezeu, și când numele său a fost schimbat în Israel: „cel ce luptă cu Dumnezeu” (Geneza 32:28). Un altul reprezenta cu siguranță noaptea în care Dumnezeu i-a arătat în vis o scară care urca până la cer, și cu mulți îngeri pe ea. Pe scurt, toiagul lui Iacov reprezenta o viață de experiențe cu Dumnezeu. Așadar, nu e de mirare că el a murit închinându-se lui Dumnezeu – și rezemându-se de toiagul său! Acum să ne gândim la istoria femeii sunamite din 2 Împărați 4. Fiul ei s-a îmbolnăvit subit și a murit, așa că Elisei l-a trimis înainte pe Ghehazi, slujitorul său, cu toiagul lui ca să facă o minune. Ghehazi a pus toiagul profetului Elisei pe capul băiatului decedat, dar nu s-a întâmplat nimic. Numai când Elisei a intrat în casă și s-a rugat Domnului, copilul a înviat (vezi 2 Împărați 4:32-35). Înțelegem de aici că nu te poți rezema pe „toiagul” nimănui, ci numai pe-al tău! Nu te poți baza pe experiența cu Dumnezeu a nimănui, ci numai pe a ta. Când vine vremea să te confrunți cu provocările vieții – inclusiv cu moartea – te poți sprijini numai pe credința pe care ai dezvoltat-o în timpul umblării tale personale cu Dumnezeu. De aceea este esențial să fii credincios și perseverent în călătoria ta spirituală. Prin faptul că s-a sprijinit pe toiagul său și nu pe altceva sau altcineva, Iacov a declarat în esență: „Dumnezeul care m-a păzit, m-a ocrotit și m-a ajutat să propășesc până aici, va fi lângă mine până la sfârșitul drumului.” Ce siguranță binecuvântată! Și tu o poți avea, dacă vrei.

PUTEREA IDEILOR DATE DE DE DUMNEZEU (3)

„Căci în El ați fost îmbogățiți… cu orice cunoștință…” (1 Corinteni 1:5)

     În cartea sa „Ce le datorează lumea creștinilor”, dr. Victor Pierce, un învățat de la Oxford, ne împărtășește istoria mașinii de scris. „Mașina de scris a fost un precursor al procesoarelor de text moderne și a tastaturilor. Un creștin a ajuns s-o inventeze! Știți de ce? Pentru a scrie predici. Nu, serios?! Chiar așa, cât se poate de serios! Christopher Latham Sholes era îngrijorat cu privire la pastorul său care întreaga săptămână era extrem de aglomerat cu vizitarea victimelor unei epidemii, cu mângâierea rudelor îndoliate și cu serviciile de înmormântare. Prin urmare, nu mai avea timp să-și scrie predicile pentru duminică. Într-o zi, Sholes, discutând cu un prieten despre ce era de făcut, a spus: „E păcat că nu există o metodă mai rapidă de a scrie pentru oameni ocupați ca pastorii.” Prietenul l-a întrebat: „Oare nu s-ar putea inventa o mașină?” Sholes i-a răspuns: „Voi încerca.” A fost începutul unor luni întregi de muncă asiduă. În cele din urmă, un grup de oameni s-au adunat să-l vadă dactilografiind pe hârtie, cu litere de tipar: C. LATHAM SHOLES, NOV 1867. Șase ani mai târziu, familia Remington a recunoscut mașina de scris ca pe ceva care ar putea revoluționa lumea afacerilor. În acele zile, persoanele care practicau dactilografia erau numai bărbați, însă Asociația tinerelor creștine a început să ofere cursuri de dactilografiere pentru femei, și din acele vremuri mașina de scris și demersurile acestei Asociații au făcut ca locul femeii să fie nu numai acasă, ci și la birou!” Este bine să te rogi ca Dumnezeu să-ți binecuvânteze afacerea, pentru că El dorește să-ți binecuvânteze activitatea sau munca, și să contribui astfel la dezvoltarea „afacerii” Sale – răspândirea Evangheliei în toată lumea.

PUTEREA IDEILOR DATE DE DUMNEZEU (2)

„Orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus… de la Tatăl luminilor…” (Iacov 1:17)

     O singură idee venită de la Dumnezeu aduce mari schimbări. Alfabetul Braille a adus o astfel de schimbare! În 1824, Louis Braille, un creștin, a inventat un sistem de semne, în care literele erau realizate din puncte în relief, care a dus la un sistem de scriere tactilă, pentru cei cu probleme de vedere El a inventat 63 de combinații de puncte care pot fi folosite în orice limbă și astfel Cuvântul lui Dumnezeu a ajuns pentru prima dată în mâinile celor cu deficiență vizuală. Dar despre comunicații știi ceva? În parte, noi îi datorăm telefonul mobil și computerul unui alt creștin, pe nume Samuel Morse. Ce diferită a fost lumea înainte de el! Știrile de prim rang aveau nevoie de două săptămâni să ajungă în S.U.A. Iar rapoartele despre vreo victorie majoră aveau nevoie și de 6 luni până să ajungă în Marea Britanie. Într-o zi, un prieten l-a întrebat pe Morse: „Când făceai experimente, ai ajuns vreodată într-un punct mort, fără să știi ce să faci?” Răspuns: „Sigur, de multe ori!” Prietenul său l-a întrebat: „Și ce ai făcut atunci?” Morse i-a dezvăluit „secretul”: „Am îngenunchiat și m-am rugat pentru lumină, și lumina a venit; iar când invențiile mele au fost recunoscute și elogiate, în America și în Europa, am spus: „Nu mie, Doamne, nu mie, ci Numelui Tău dau slavă!” (vezi Psalmul 115:1). De aceea primul mesaj transmis prin cablul transatlantic a fost: „Iată ce a făurit Dumnezeu.” Și să mai adăugăm aici descoperirea unui alt creștin cunoscut, pe numele său Louis Pasteur, om de știință francez care a demonstrat că infecțiile sunt rezultatul unor microorganisme pe care noi nu le putem vedea, și anume bacteriile și virușii. El a introdus metodele de sterilizare care au salvat viața foarte multor oameni. Crezi că Dumnezeu a rămas în pană de idei bune, sau de oameni prin care să ni le transmită? Nici gând! Și tu poți să Îi ceri una – pentru viața ta, pentru lucrarea ta sau pentru afacerea ta!

PUTEREA IDEILOR DATE DE DUMNEZEU (1)

„Toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine…” (Geneza 28:14)

     Ideile bune vin de la Dumnezeu, așa că cere-I și tu o astfel de idee. Lumea a fost binecuvântată de cei care au făcut lucrul acesta. Să vorbim de exemplu despre anestezie: Ți-ar plăcea să fii operat fără anestezie? Așa se făceau mai demult operațiile… până când un medic scoțian, pe nume James Young Simpson, a descoperit ceva ce el a numit „somn artificial”. Ca student la Universitatea din Edinburgh, el a fost atras de chirurgie pentru că era deranjat de ideea de durere și de rata mortalității din timpul intervențiilor chirurgicale. După ce a citit în Biblie „Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om şi omul a adormit…” (Geneza 2:21), Simpson s-a gândit că substanța numită cloroform ar putea fi răspunsul. Prima oară a făcut un experiment pe el însuși. Apoi, în 1847 au avut loc primele trei operații cu cloroform. Unul dintre pacienți, un tânăr soldat, a fost atât de încântat încât a apucat buretele și a inhalat din nou. „A fost pur și simplu extraordinar de bine, și-am mai vrut!” a spus el. La început, Simpson a întâmpinat multe împotriviri. Unii credeau că este păcat să intervii în ordinea firească a lucrurilor. „Dați-mi Biblia, să vă arăt”, a spus dr. Simpson… „Așa l-a operat Dumnezeu pe Adam!” Simpson a ținut discursuri, a scris scrisori și manifeste și a încercat să-i convingă pe cei ce i se opuneau că acesta era viitorul. Când trei decese atribuite cloroformului au fost raportate de la alte spitale, Simpson a reușit să le demonstreze că nu aplicau corect anestezia. Lucrurile s-au schimbat atunci când regina Victoria a dat naștere celui de-al optulea copil al ei, cu ajutorul cloroformului, și ea a declarat că „a fost foarte încântată de efectul acestuia.” Așadar, astăzi, roagă-L pe Dumnezeu să-ți dea și ție o idee care să fie o binecuvântare pentru oameni!

DUHOAREA PĂCATULUI

„Noi suntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos…” (2 Corinteni 2:15)

     Când mâncarea din frigider s-a stricat, știi lucrul acesta chiar din momentul în care deschizi ușa frigiderului. Și viața ta este la fel. Când există ceva stricat în interior, persoanele cu care intri în contact deseori simt lucrul acesta. Domnul Isus i-a spus lui Petru unele dintre cele mai aspre cuvinte ale Sale: „Înapoia mea, Satano… Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.” (Matei 16:23). Care a fost greșeala lui Petru? Gândirea omenească, firească. Petru nu avea gândurile lui Dumnezeu, ci ale oamenilor. Petru L-a mustrat pe Domnul Isus, iar Isus i-a aplicat o corecție usturătoare, dar necesară. Există păcate „afară din trup” și păcate „împotriva trupului”. Păcatul lui Petru a fost un păcat în afara trupului, în timp ce păcatul împăratului David a fost un păcat împotriva trupului, care s-a manifestat prin adulter și crimă. Mai târziu, David a scris: „Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc! Păzeşte, de asemenea, pe robul Tău de mândrie, ca să nu stăpânească ea peste mine!” (Psalmul 19:12-13). Dumnezeu nu dorește să devii egocentric și introspectiv, într-o așa măsură încât să trăiești toată viața condamnându-te. Însă El dorește să fii sensibil la păcat și să-l rezolvi numaidecât. Sfânta Scriptură ne oferă trei modalități prin care ne putem păstra curați într-o lume poluată spiritual: 1) Să umblăm în lumină (vezi 1 Ioan 1:7). Asta înseamnă să te străduiești să fii onest înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. 2) Să fim persoane responsabile. Acest lucru presupune să existe cineva în viața ta care să fie suficient de matur să-ți merite încrederea, suficient de îngăduitor încât să-ți suporte greșelile, și suficient de sincer ca să te confrunte (vezi Proverbele 13:20). 3) Să ne confruntăm păcatul imediat (vezi Psalmul 32:3-5). Momentul în care devii conștient că ai păcătuit trebuie să te ducă la mărturisirea păcatului și la curățarea de păcat. Apoi, trebuie să te ridici din nou – și să-ți continui umblarea cu Dumnezeu!

PĂZEȘTE-ȚI MINTEA! (2)

„Noi însă avem gândul lui Hristos.” (1 Corinteni 2:16)

     Există o gândire firească și una duhovnicească. Pentru a avea o viață de biruință, trebuie să dezvolți o gândire duhovnicească. Biblia spune: „omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu… şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte… Noi însă avem gândul lui Hristos.” (1 Corinteni 2:14, 16). Când îți programezi viața în acord cu Scriptura, Cuvântul lui Dumnezeu și când te supui conștient pentru a face voia Sa în fiecare zi, El va sădi gândurile Sale în mintea ta. Ce beneficiu! De exemplu, cineva te critică și sentimentele tale sunt rănite. În acel moment, Domnul îți vorbește și îți spune: „Da, ai sentimentele rănite, dar în parte e vorba doar de orgoliu șifonat, și asta se poate repara. Eu te iubesc în ciuda întregului tău bagaj. Viața ta împreună cu Mine nu e în pericol. Persoana care te-a criticat poate vedea un defect. Oricum însă, nimeni nu crede că ești perfect, și e mai bine că nu trebuie să te prefaci. Ai ocazia să crești. Folosește-o!” Chiar dacă în acest mod de gândire există elemente ale durerii, în loc să te paralizeze, ele îți vor da energie, îți vor oferi un fundament și vei înțelege că dacă gândirea ta este centrată pe ele, din ele vor decurge sentimentele și acțiunile potrivite. Așa că, începe să trăiești după această promisiune: „Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.” (Isaia 26:3). În loc să te concentrezi asupra criticilor tăi, îți vei îndrepta atenția spre Dumnezeu, spre creșterea ta spirituală și spre ceea ce poți învăța din fiecare experiență. Așadar, dezvoltă-ți gândirea duhovnicească!

PĂZEȘTE-ȚI MINTEA! (1)

„Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” (2 Corinteni 10:5)

     Dacă te-ai trezi cu un hoț la ușa ta, l-ai invita înăuntru? Nu, ai suna la poliție ca să-l aresteze. Asta trebuie să faci și atunci când gânduri nepotrivite îți invadează mintea! Să le faci roabe – înainte ca ele să te facă rob! Și trebuie s-o faci în clipa în care primul gând de felul acesta încearcă să pătrundă în mintea ta. Când alimentezi un gând, îi dai putere și el te va acapara. Biblia spune: „Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.” (Iacov 4:7). De unul singur, nu vei avea puterea necesară pentru a te împotrivi lui Satan, așa că nu încerca! Dar când Îl chemi pe Dumnezeu și îți supui voința, vei fi mai mult decât biruitor asupra lui Satan. Tu vei fi cel care decide cine îți controlează mintea: „Umblarea după lucrurile firii pământeşti, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.” (Romani 8:6). Când un gând tot revine în mintea ta, întreabă-te: „În ce direcție mă duce acest gând? Spre moarte spirituală sau spre „viață și pace”?” Gândește-te: nu-ți cumperi asigurare de locuință după ce furtuna ți-a pus casa la pământ. Dacă ești înțelept, o faci înainte să vină furtuna. Așadar, în loc să păcătuiești și să spui: „Nu voi putea fi altfel!”, privește în urmă și întreabă-te: „Care a fost gândul din mintea mea care m-a dus la păcat? Am stat eu în compania nepotrivită, în locul nepotrivit sau m-am gândit la lucruri nepotrivite? Am citit eu Cuvântul lui Dumnezeu și m-am rugat regulat? Mi-am zidit eu viața în jurul oamenilor care mă întăresc?” Monitorizarea gândirii tale îți va aduce mari câștiguri! Așa că, păzește-ți mintea!