„Când au răsărit firele de grâu… a ieşit la iveală şi neghina.” (Matei 13:26)

     De la Domnul Isus avem această pildă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina. Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?’ El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.’ Şi robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’ ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: „Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.” (Matei 13:24-30). Separarea buruienilor (necredincioșii) de grâu (credincioșii) nu este treaba noastră. Noi trebuie să ne concentrăm pe cultivarea grâului, și să-L lăsăm pe Dumnezeu să facă separarea. De ce? Pentru că rădăcinile ambelor plante (vieți) vor deveni atât de strâns împletite încât, chiar dacă ai putea face diferența între cele două, ai dezrădăcina grâul odată cu buruienile. De asemenea, ai dezrădăcina grâul care a fost semănat și care se maturizează mai greu decât buruienile. În plus, ai putea confunda grâul care nu a dat încă bob – cu buruienile. Menirea ta este să produci roade bune, iar misiunea lui Dumnezeu este să separe grâul de neghină. Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este acesta: lasă judecata/separarea în seama lui Dumnezeu. Tu seamănă sămânța!

„Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.” (Matei 4:19)

     Domnul Isus le-a spus unor pescari: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.” Dar acești pescari nu erau niște amatori în arta pescuitului, ci ei erau profesioniști și sigur știau și aceste trei secrete elementare despre prinderea peștilor: 1) Trebuie să mergi acolo unde sunt peștii. Spiritual vorbind ai putea spune: „Am crezut că trebuie să ne separăm de lume”. Dar Domnul Isus nu a evitat cultura; El S-a implicat în ea pentru a o schimba. Și tu trebuie să faci la fel! Domnul Isus S-a rugat pentru ucenicii Săi, din toate timpurile: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume…” (Ioan 17:15-18) 2) Trebuie să fii pregătit când mușcă peștele. Apostolul Petru ne sfătuiește să fim totdeauna gata să răspundem oricui ne cere socoteală de nădejdea care este în noi, dar cu blândeţe şi teamă (vezi 1 Petru 3:15). Proverbul „Când elevul este pregătit, maestrul va apărea” este cât se poate de valabil! 3) Trebuie să folosești momeala potrivită pentru a prinde pește. Apostolul Pavel a mărturisit: „Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede…” (Romani 1:16). Cuvântul „evanghelie” înseamnă vestea bună. Păcătoșii onești se simt deja prost cu privire la păcatele și luptele lor; ceea ce le lipsește este puterea de a se schimba. Or, „Evanghelia… este puterea lui Dumnezeu pentru mântuire…” Așadar, ține bine minte aceste trei principii, și du-te la pescuit… de suflete!

„Sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul; El este Ajutorul şi Scutul nostru.” (Psalmul 33:20)

     Sinele nostru interior poate fi antrenat să aștepte în tăcere ajutor de la Dumnezeu, chiar dacă eul nostru exterior este stresat și nerăbdător să obțină răspunsuri. Sigur că asta nu e ceva ușor, în viteza debordantă a vieții de azi, în care disciplina spirituală a așteptării tăcute și răbdătoare a ajutorului de la Dumnezeu lipsește adesea cu desăvârșire. Vrem totul – aici și acum. Dar dacă ne grăbim mereu, vom rata părtășia strânsă cu Dumnezeu, care necesită timp pentru a se dezvolta. El va vorbi inimilor noastre numai dacă vom avea răbdare să ascultăm. După ce i-a ucis pe profeții lui Baal, Ilie a învățat o lecție valoroasă despre așteptarea în prezența lui Dumnezeu. Domnul i-a spus să meargă să stea pe un munte. A venit un vânt puternic, apoi un cutremur, apoi un foc, dar Domnul n-a fost în niciunul dintre acestea. Biblia spune: „Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire.” (1 Împărați 19:12) Domnul i-a vorbit lui Ilie cu voce blânda și subțire – după vânt, cutremur și foc. Dacă Ilie ar fi fost nerăbdător, n-ar fi auzit vocea Domnului! De asemenea, David a învățat să aștepte în prezența lui Dumnezeu și a dorit să locuiască toată viaţa lui în Casa Domnului, „ca să privesc frumuseţea Domnului şi să mă minunez de Templul Lui.” (Psalmul 27:4) Pentru a ne putea ruga eficient, trebuie să alegem să așteptăm cu răbdare și să ascultăm Cuvântul Său. Așteptarea și ascultarea mută atenția de pe noi pe Dumnezeu, care este răspunsul la toate nevoile noastre. Adesea, în tăcere, puterea lui Dumnezeu se mișcă cel mai mult. Așadar, lasă Duhul Sfânt să te învețe cum să aștepți în prezența lui Dumnezeu!

„Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti…” (Ioan 6:9)  

     Dacă simți că nu ești suficient de talentat pentru a fi folosit de Dumnezeu, citește relatarea despre hrănirea celor cinci mii… De fapt, au fost cinci mii de bărbați! Dacă adăugăm femeile și copiii, aproape sigur numărul a fost mai mare decât dublu! Iar prânzul băiatului a fost mai sărac decât ne imaginăm. O pâinișoară era cam de mărimea unei chifle mai mari… iar cuvântul pentru „pește” desemnează ceva de mărimea sardinei. Dar ceea ce a transformat acel pachețel pentru un prânz umil într-o mare sărbătoare este ceea ce a făcut băiatul când Isus i le-a cerut: le-a dat de bunăvoie. El nu a spus: „Doamne, lasă-mi și mie o chiflă și-un pește!”, nici nu s-a plâns că rămâne fără mâncare, ci I le-a dat lui Isus fără crâcnire! Acum gândește-te la efectele binecuvântate ale actului său de bunătate jertfitoare: 1) Prânzul inițial ar fi avut loc lejer pe o tăviță, dar resturile au umplut douăsprezece coșuri! Acest lucru ilustrează legea recoltei propovăduită în Scriptură. Când ești darnic față de Dumnezeu, întotdeauna primești înapoi mai mult decât dai (vezi Luca 6:38). Iar atunci când ții pentru tine, practic te privezi pe tine de binecuvântarea Sa. De unde știm? Tot din Scriptură! În Proverbele 11:24, Solomon spune: „Unul care dă cu mână largă ajunge mai bogat; şi altul care economiseşte prea mult nu face decât să sărăcească.” 2) Contribuind decisiv la împlinirea nevoilor altora, și nevoile băiețelului au fost abundent împlinite. Apostolul Ioan spune: „Isus a luat pâinile, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce şedeau jos; de asemenea, le-a dat şi din peşti cât au voit”! (Ioan 6:11) Învățăm de aici acest adevăr: atunci când Îi dai lui Dumnezeu ce ai, vei fi uimit de ce, cum și cât face El cu lucrul acela! Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi!

„Până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el şi până când l-a încercat Cuvântul Domnului.” (Psalmul 105:19)

     Când frații lui l-au dezbrăcat de haina sa pestriță, care spunea tuturor că era favoritul tatălui său, oare ce l-a ajutat pe Iosif să-și păstreze credința? Promisiunea pe care i-a făcut-o Dumnezeu! Când a fost aruncat într-o groapă și apoi vândut ca sclav, ce l-a ținut ferm? Promisiunea pe care i-a făcut-o Dumnezeu! Când pitarul cu care se împrietenise în închisoare nu a reușit ori a uitat să vorbească pentru el înaintea lui Faraon, ce l-a făcut să nu-și piardă credința? Promisiunea pe care i-a făcut-o Dumnezeu! Biblia spune: „Iosif a fost vândut ca rob. I-au strâns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el şi până când l-a încercat Cuvântul Domnului. Atunci, împăratul a trimis să-i scoată lanţurile şi stăpânitorul popoarelor l-a izbăvit. L-a pus domn peste casa lui…” (Psalmul 105:17-21) Cuvântul lui Dumnezeu va trece testul timpului, dar pentru ca aceasta să se împlinească, trebuie să rămâi puternic ancorat în credință, în momentele tale de încercare. Vei fi testat prin atitudinile și acțiunile celor dragi din familie. Vei fi testat prin infidelitatea și trădarea prietenilor în care ai avut încredere. Vei fi testat trăind în circumstanțe ostile și confruntându-te cu necazuri și greutăți – ce par la antipozi față de ce ți-a promis Dumnezeu. Să știi însă că Dumnezeu este mai interesat de caracterul tău decât de confortul tău. În versiunea New Living Translation acest verset (Psalmul 105:19) sună astfel: „Până când a venit vremea să-i împlinească visele, Domnul a testat caracterul lui Iosif.” De ce trebuie să testezi pe cineva? Pentru a afla dacă este demn de încredere. Iar atunci când te dovedești demn de încredere, poți fi sigur că prorocia sau făgăduința „se va împlini negreşit.” (Habacuc 2:3). Așadar, sprijină-te pe promisiunile pe care ți le-a făcut Dumnezeu!

„Veniţi cu veselie înaintea Lui!” (Psalmul 100:2)

     Psalmistul a scris: „Veniţi cu veselie înaintea Lui!… Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cântări în curţile Lui! Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele!” (Psalmul 100:2,4) Când te apropii de un rege, este necesar să respecți un anumit protocol. Iar împăratul David ne oferă protocolul necesar pentru a veni în prezența Regelui Regilor: „Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cântări în curţile Lui”. Întrebare: Oare aceasta este și experiența ta personală în biserică? Sau stai ca un spectator în timp ce cântăreții, echipa de laudă și închinare, corul sau restul adunării cântă?! Sau, mai mult, comentezi că n-au cântat bine? Cu toții suntem chemați să „intrăm” în laudă! Închinarea nu este ceva ce doar auzi cu urechile; o exprimi cu buzele – și cu inima! Dacă nu reușești să faci asta, conexiunea cu Dumnezeu nu este realizată. Tu, personal, trebuie să te închini lui Dumnezeu! Și indiferent cât de înzestrat și de talentat poate fi cineva, nimeni nu poate face asta în locul tău. S-ar putea să spui: „Uneori nu am starea necesară să-L laud pe Dumnezeu!” Dar Biblia spune: „Prin El (Isus), să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui.” (Evrei 13:15). Dumnezeu vrea o laudă jertfitoare. Ce înseamnă asta? Să-L lauzi pe Dumnezeu și atunci când nu ai chef s-o faci. Laudă-L atunci când treci prin perioade grele. Laudă-L atunci când, omenește vorbind, nu te poți gândi la niciun lucru pentru care să-L lauzi pe Dumnezeu. În fața lui Dumnezeu, lauda care costă este lauda care contează! Așa că, spune și tu împreună cu David, care iată cum începe Psalmul 34: „Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.” Așa să ne ajute Dumnezeu!

„Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.” (Psalmul 22:3)

     În traducerea King James a Bibliei scrie: „O, Tu care locuiești în laudele lui Israel…” Traducerea New King James redă astfel: „Tu ești… întronat în laudele lui Israel”. Și parc-aud întrebarea: „Și care traducere este corectă?” Răspuns: Ambele! Cuvântul „a locui” descrie faptul de a te simți ca acasă. Iar cuvântul „întronat” descrie pe cineva aflat într-o poziție de putere și autoritate, pe cineva care poate da ordine și care poate face ca lucrurile să se întâmple. Așadar, Dumnezeu este acasă în lauda noastră; puterea Sa este eliberată prin lauda noastră. Când Dumnezeu a creat lumea, El a făcut-o prin cuvânt – rostind… Așadar, puterea lui Dumnezeu se pogoară prin rostire. Iar anumite rostiri Îi mișcă inima. Prin anumite rostiri este invocată prezența Sa. Anumite rostiri Îl îndeamnă la acțiune. Cheia izbăvirii, sinonimă cu „a fi eliberat/salvat”, este întâlnirea cu Dumnezeu. Iar cântările de izbăvire pot pregăti terenul pentru o astfel de întâlnire cu Dumnezeu. Ia aminte la îndemnurile din următoarele trei versete: „Spuneţi lucrul acesta în inimile voastre când staţi în pat, apoi tăceţi!” (Psalmul 4:4); „Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El!” (Psalmul 37:7); „Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic…” (Psalmul 91:1) Acum fii atent la aceste cuvinte dintre cele citite: „spune”, „taci”, „stă sub ocrotirea”, și „odihnește la umbra celui Atotputernic” – și imaginează-ți că te scufunzi în prezența lui Dumnezeu. Emoțiile tale sunt liniștite, duhul tău este în acord cu prezența lui Dumnezeu… poți auzi ce are El de spus și poți primi de la El ceea ce ai nevoie. Și toate astea se întâmplă când te înconjuri cu „cântări de izbăvire”! Fă-o și tu – azi, și în fiecare zi!

„Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu…” (Faptele apostolilor 16:25)

     Chiar și știința este de acord că muzica are puteri vindecătoare. Astăzi avem meloterapeuți care produc muzică instrumentală, de liniștire, pentru cei din spitale, săli de clasă cu nevoi educaționale speciale, cămine de bătrâni și alte medii. Cercetătorii de la Universitatea Harvard, raportează că muzica este un balsam vindecător pentru accidentul vascular cerebral, boala Alzheimer și stresul postnatal (mai cu seamă în cazul nașterii premature). De asemenea, au descoperit că muzica poate îmbunătăți rezultatele intervențiilor chirurgicale, poate ajuta la recăpătarea vorbirii, poate reduce efectele secundare ale terapiei împotriva cancerului, poate ameliora durerea, poate îmbunătăți starea de spirit și poate combate depresia. Dr. Gottfried Schlaug, neurolog la Universitatea Harvard, a declarat pentru Los Angeles Times: „Muzica ar putea oferi un punct de intrare alternativ în creier, deoarece poate deschide atât de multe uși diferite către un creier rănit sau bolnav”. Cercetările sale arată că tonul, armonia, melodia, ritmul și emoția, care sunt toate componente ale muzicii, implică diferite părți ale creierului – regiuni cerebrale care sunt, de asemenea, importante pentru vorbire, mișcare și interacțiune socială. Citim în Sfânta Scriptură (Psalmul 107:20) că Dumnezeu „a trimis Cuvântul Său, i-a tămăduit, şi i-a scăpat de groapă.” Așadar, folosește muzica pentru a-L lăuda pe Dumnezeu și pentru a exprima Cuvântul Său care schimbă vieți, și începe să vezi potențialul ei aducător de izbăvire. Cu siguranță așa a fost și pentru Pavel și Sila când erau în închisoare: ei „se rugau şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închişi îi ascultau. Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, aşa că s-au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s-au deschis toate uşile şi s-au dezlegat legăturile fiecăruia…” (Faptele apostolilor 16:25-26) Așa că schimbă-ți atitudinea, schimbă-ți mediul, schimbă-ți perspectiva… și fă tot posibilul să fii înconjurat de cântări de izbăvire!

„Tu mă înconjuri cu cântări de izbăvire.” (Psalmul 32:7)

     Împăratul David este autorul acestor cuvinte: „Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjuri cu cântări de izbăvire.” Când vin necazurile, te poți întoarce la Dumnezeu și te poți ascunde în El. Cum? Înconjurându-te cu cântări de izbăvire. Autoarea Ruth Ward Heflin ne oferă o hartă a drumului spre prezența lui Dumnezeu și spune: „Laudă-L până când vine duhul de închinare, închină-te până când vine slava, apoi rămâi în slavă. Și acolo este locul unde „toate lucrurile sunt cu putință”. (vezi Marcu 9:23)” Dumnezeu i-a spus profetului Ieremia: „Eu veghez asupra Cuvântului Meu, ca să-l împlinesc.” (Ieremia 1:12) Și asta se întâmplă și atunci când Cuvântul Său este pus pe note, cântat… Harpa pe care a folosit-o David pentru a se închina lui Dumnezeu, pe dealuri, în timp ce-și păzea turmele, a fost aceeași harpă pe care Dumnezeu a folosit-o pentru a-l elibera pe regele Saul de duhurile care-l țineau în ghearele nebuniei. Dar nu a fost singura dată când Dumnezeu a folosit un cântăreț pentru a face o minune. Când poporul lui Iuda risca să piară din cauza secetei, profetul Elisei a spus: „Acum aduceţi-mi un cântăreţ cu harpa. Şi, pe când cânta cântăreţul din harpă, mâna Domnului a fost peste Elisei. Şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Faceţi gropi în valea aceasta, groapă lângă groapă!” (2 Împărați 3:15-16). Dumnezeu a umplut cu apă fiecare dintre acele gropi și le-a dat o victorie spectaculoasă asupra dușmanilor lor. Cântăreața Julie True spune: „La nivel spiritual, muzica ne ocolește mintea și merge direct la inimă, suflet și spirit. Ea atinge locuri pe care nimic altceva nu le poate atinge… Închinarea deschide cerurile și mișcă inima lui Dumnezeu!” Așadar, ce-ar fi ca azi să pui Cuvântul lui Dumnezeu pe note?! Sau cel puțin să-I cânți laude lui Dumnezeu!

„Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău… cu toată puterea ta.” (Marcu 12:30)

     Ce înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu cu toată puterea ta? Un pastor a oferit următorul răspuns: „Înseamnă să cheltuiești cantități uriașe de energie pentru cauzele Împărăției. Înseamnă sânge, sudoare și lacrimi. Înseamnă slujire și sacrificiu. Înseamnă străduință. Energia poate fi cea mai puțin apreciată dimensiune a iubirii, pentru că este cea mai puțin sentimentală, iar modul în care ne investim energia ne dezvăluie adevăratele priorități. Ea dezvăluie cât de mult iubim pe cineva; în acest caz, pe Dumnezeu! Creștinismul nu a fost niciodată menit să fie un substantiv. Iar atunci când îl transformăm într-un substantiv, devine un obstacol! Creștinismul a fost întotdeauna menit să fie un verb. Trebuie să ne supunem îndemnurilor Duhului Sfânt. Trebuie să profităm de orice ocazie de a sluji. La sfârșitul zilei, Dumnezeu nu va spune: „Bine zis, rob bun și credincios!”, ci „Bine făcut/lucrat, rob bun și credincios!” (vezi Matei 25:14-30) Nimic nu este mai satisfăcător decât să arzi calorii pentru o cauză regală. Orice alt lucru care nu ne solicită toată puterea, pentru planul lui Dumnezeu, este în cel mai bun caz plictisitor, și în cel mai rău caz dovadă de fățărnicie. Atât de mulți creștini sunt atât de plictisiți, și așa de frustrați de diferența dintre teologia lor și realitate. Modalitatea de a reduce acest decalaj și de a experimenta din nou acea senzație sfântă de adrenalină este să transpiri slujindu-i pe alții! Poate fi un lucru simplu: să stai cu un copil al mamei văduve care are nevoie de o ieșire în oraș, să slujești într-o lucrare din biserica locală sau să faci voluntariat într-un azil sau într-un penitenciar! Nu contează dacă e un lucru mare sau mic, fiecare calorie arsă pentru o cauză regală, generează o dobândă mai mare pentru eternitate. Și va umple golul din sufletul tău cu bucurie sfântă!” Dacă vrei ca de azi acestea să devină realitate și-n viața ta, iubește-L pe Dumnezeu cu toată puterea ta!