_{„Bătrânii voştri vor visa visuri, şi tinerii voştri vor avea vedenii” (Ioel 2:28)}

     _{Un băiat l-a întrebat odată pe Michelangelo de ce se chinuie atât să cioplească acel bloc de marmură (care avea să devină cea mai mare capodoperă a sa: David)… Artistul a răspuns: „În această piatră se află un înger, iar eu îl voi elibera!” Hm! Puterea viziunii te ajută să vezi o potențială capodoperă în ceea ce alții trec cu vederea sau consideră că e fără valoare. Puterea viziunii te ajută să descoperi în tine lucruri care nu știai că există. Ea scoate la iveală tot ce e mai bun din tine! Mulți dintre cei pe care i-a folosit Dumnezeu în Scriptură păreau niște ratați înainte de a fi învingători. După ce ucenicii au pescuit toată noaptea și nu au prins nimic, Domnul Isus i-a spus lui Petru (Luca 5:10): „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.” Și ce s-a-ntâmplat în continuare? Pescarul Petru – a) a fost o piatră de temelie pentru Biserică, și iat-o încă în picioare și după două mii de ani; b) a scris secțiuni din cea mai importanta carte din istorie – Biblia; c) copiii noștri îi poartă numele. Înseamnă asta, oare, că e de ajuns să ai un vis, și Dumnezeu ți-l va împlini? Nu! Apostolul Pavel ne amintește (1 Corinteni 6:19-20) că: „Voi nu sunteţi ai voştri. Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, deci, pe Dumnezeu…” La Calvar ți-ai pierdut dreptul de a face ce vrei tu cu talentele, oportunitățile și experiențele tale… De ce, însă, ai dori așa ceva? Ce ți-ar putea aduce o mai mare împlinire dacă nu planul lui Dumnezeu pentru viața ta? Și ce ar putea fi mai tragic decât să nu-l împlinești? E cu neputință ca realizările lumești să-ți confere atâta semnificație încât sufletul tău să fie săturat! Golul pe care încerci să-l umpli are o dimensiune eternă, și numai Dumnezeu, doar Hristos îl poate umple! De aceea trebuie să te rogi: „Doamne, descoperă-mi viziunea pe care o ai pentru viața mea!”}

_{„Orice faptă bună… aceea să vă însuflețească” (Filipeni 4:8)}

     _{Te rog să-mi răspunzi sincer: Ai întâlnit vreodată un perfecționist care să fie cu adevărat fericit? Nu! Deoarece atunci când lucrurile trebuie să fie „într-un anume fel”, viața devine tristă… pentru că ea se află într-o continuă schimbare – de îndată ce rezolvi o problemă, apare alta… În loc să privească la binecuvântările lor și să fie recunoscători, perfecționiștii sunt atenți la ceea ce este greșit și la motivul pentru care lucrurile trebuie îndreptate. Poate fi vorba de o sarcină îndeplinită de ei într-un mod mai puțin fericit, ori de nevoia de a da jos câteva kilograme, sau chiar de un dulap dezordonat… Poate fi vorba de imperfecțiunile altcuiva: felul în care își trăiește viața, în care se comportă sau în care arată… Atenția constantă la defectele – proprii sau ale altcuiva – te aduce în imposibilitatea de a fi mulțumitor. Și mulțumirea stă la temelia fericirii. Să ne facem bine înțeleși: aici nu vorbim de strădania de a face lucrurile mai bine. Acesta e un lucru bun. Vorbim de obsesia față de ce e greșit. Mereu va exista o modalitate mai bună de a face ceva, dar asta nu înseamnă că nu te poți bucura de viață așa cum este ea în prezent. Așadar, care e remediul? Vino-ți în fire înainte de-a cădea în capcana obsesiei că lucrurile ar trebui să fie întotdeauna altfel de cum sunt. Oprește-te și adu-ți aminte că, prin eliminarea duhului de judecată, totul va decurge foarte bine. Pavel spune: „Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu…” (Romani 8:28). Înțelegi? Dumnezeu se află la cârmă; e bine să te lași în seama Lui. În loc să te concentrezi pe aspectele negative, focalizează-te pe: „…tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste…” tot ce scrie în Filipeni 4:8 – măcar acestea ”să vă însuflețească”. Când se întâmplă așa, vei începe să descoperi cât de minunată este viața!}

_{„Ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile… pământul şi tot ce cuprinde el.” (Deut. 10:14)}

     _{Când vine vorba de banii noștri, ne place să spunem: „Eu i-am câștigat, așa că sunt ai mei!”. Greșești profund! Biblia afirmă repetat: „Ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile… pământul şi tot ce cuprinde el”. „A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău” (1 Cronici 29:11). „Al Meu este argintul, şi al Meu este aurul, zice Domnul oștirilor” (Hagai 2:8). Iar în Noul Testament scrie: ”Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit?” (1 Corinteni 4:7) Bogățiile sunt precum câștigurile de la jocul Monopoly: dacă ești mai bun decât concurența, ajungi să deții titlul de proprietate a celor mai scumpe proprietăți. Dar, surpriză! La sfârșit, când jocul se termină, participanții pleacă de la masă și toate piesele sunt puse la loc în cutie. Iar dacă ai fost peste măsură de agresiv, ceilalți jucători s-ar putea să nu te mai placă. Iată câteva versete menite să ne dea de gândit: „Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva, şi când i se înmulţesc vistieriile casei; căci nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se pogoară după el. Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face, căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată. Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe care le tai” (Psalmul 49:16-20). Dumnezeu, care are toate lucrurile în stăpânire, ne dăruiește din ele, cu două scopuri: 1) Să ne bucurăm. 2) Să investim în împlinirea planurilor Sale pe pământ. Când trăim cu această atitudine, teama ne va fi înlocuită cu credința în Dumnezeu!}

_{„Al Meu este argintul, şi al Meu este aurul, zice Domnul” (Hagai 2:8)}

     _{Cum ai descrie un om care construiește o casă fără să-și pună problema să-i facă o fundație? Nesăbuit! Tot astfel îi socotește Dumnezeu pe cei care își pun încrederea în „bogății nestatornice” (1 Timotei 6:17). Între 1948 și 2001 economia Statelor Unite a trecut prin zece recesiuni, fiecare durând, în medie cel puțin un an, și ducând la pierderea a miliarde de dolari. Asta înseamnă că aproximativ tot cam la cinci ani economia își abandonează administratorii și o ia de la capăt! Avraam a fost unul dintre cei mai bogați oameni din vremea sa; la fel și Iov… Și în biserica Noului Testament au existat oameni bogați… Dar în Faptele Apostolilor 4:34-35 scrie: „Toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vândute, şi-l puneau la picioarele apostolilor”. Dumnezeu dorește să te binecuvânteze din punct de vedere financiar, pentru ca la rândul tău să aduci binecuvântare lucrării lui Dumnezeu. Însă motivul pentru care unora dintre noi nu ne dăruiește mai mulți bani este că nu avem maturitatea de a-i gestiona! Ar fi spre nimicirea noastră. Iar acelora dintre noi care primesc bani în custodie, El le spune: „Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii” (1 Timotei 6:18). Tu nu ai cu adevărat nimic în posesie; ești doar un administrator. „Al Meu este argintul, şi al Meu este aurul, zice Domnul” (Hagai 2:8). În realitate, nu vei avea niciodată parte de siguranță financiară până când nu vei fi dispus să-I spui „da” lui Dumnezeu, indiferent ce îți cere să faci, știind că El Se va îngriji întotdeauna de tine. Întotdeauna!}

_{„Dar când au dat de păşune, s-au săturat, şi când s-au săturat, inima li s-a umflat de mândrie; de aceea M-au uitat” (Osea 13:6)}

     _{Apostolul Pavel îi scria lui Timotei (1 Timotei 6:17-18): „Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngâmfe, şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele. Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii”. Te numeri printre „bogații veacului acestuia”? Află atunci că aproape jumătate din planetă – peste trei miliarde de oameni – trăiesc cu mai puțin de 12 lei pe zi! Dacă venitul tău depășește această sumă, prin comparație – ești bogat! Dar odată cu prosperitatea apare și avertizarea: nu fi trufaș! „Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii” (Proverbe 16:18). Istoricul și scriitorul scoțian Thomas Carlyle scria: „Uneori problemele se țin scai de noi. Pentru fiecare om care se bucură de prosperitate, corespund alți o sută care se confruntă cu necazurile”. Dumnezeu dorește să te bucuri de lucruri fără să fii orbit de ele. Agonisirea de averi, indiferent cât de mărunte ar fi ele, pune în plan secund orice altceva – inclusiv căutarea lui Dumnezeu. Există un parcurs previzibil de la sărăcie la mândrie. Săracul se roagă și muncește; Dumnezeu îl aude și îl binecuvântează. Omul smerit devine bogat și uită de Dumnezeu. Săracul credincios devine un bogat îngâmfat! După cum a spus Dumnezeu prin Osea: „Când au dat de păşune, s-au săturat, şi când s-au săturat, inima li s-a umflat de mândrie; de aceea M-au uitat”. Cum putem evita această capcană? Adu-ți aminte că tot ce ai vine de la Dumnezeu și că El este izvorul tuturor lucrurilor de care vei avea nevoie în viitor. Așa că, trăiește având o inimă recunoscătoare, și fii în totală dependență de Dumnezeu!}

_{„Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme” (Psalmul 104:27)}

     _{Nu-i așa că ne temem adesea că ne pierdem locul de muncă, asigurarea de sănătate, sau beneficiile pensionării?! Așa că ne străduim să agonisim, să ”punem de-o parte”, crezând că dacă avem mai mult ne vom simți mai ”acoperiți”! Aceeași nesiguranță i-a motivat și pe cei care au încercat să construiască Turnul Babel: „Haide să ne zidim… un turn al cărui vârf să atingă cerul, şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului” (Geneza 11:4). Resimți teama din aceste cuvinte? Așa cum noi agonisim bani, bunuri materiale și proprietăți, la fel și ei au adunat și au strâns… dorind ca turnul averii lor să ajungă până la cer! Apoi au spus: „Suntem în siguranță!” Doar că Dumnezeu a zis: „Nu, nu sunteți!” În Biblie scrie (1 Timotei 6:17): „Îndeamnă pe bogaţi… să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu”. Posesiunile nu aduc cu ele siguranță. Cu cât ai mai mult, cu atât poți pierde mai mult! Este o ironie: cu cât strângi mai mult, cu atât devii mai acaparator, și cu atât este mai mare îngrijorarea ta că totul va fi măturat de evenimente pe care nu le poți controla. Nu așa a dorit Dumnezeu să trăiești! El vrea să ai hambarele pline, dar, în același timp, să semeni… Iar dacă faci așa, înțelepciunea îți cere în plus să nu te încrezi în nimic altceva decât în Dumnezeu. Psalmistul a spus: „Toate aceste vieţuitoare… mici şi mari… Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme” (Psalmul 104:25-27). Iar El o face! Dumnezeu e marele Dătător, mila, grija și generozitatea duse la absolut… El e cu totul vrednic de încredere! Răsunătorul mesaj al Scripturii este clar: lui Dumnezeu Îi aparține totul. Dumnezeu oferă totul. Așadar, pune-ți încrederea în El – nu în avuții!}

_{„S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon…” (Luca 5:3)}

     _{Într-o zi, Domnul Isus „a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele mrejele. S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a şezut jos, şi învăţa pe noroade din corabie. Când a încetat să vorbească, i-a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.” Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit, şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele” (Luca 5.2-6). Te afli astăzi în aceeaşi condiţie în care era Petru? Privire tristă, mreje goale… ai încercat tot ce ai știut și ești gata să renunți? Se mai întâmplă să ajungi în punctul în care nu mai aștepți nimic bun. Ai trecut prin prea multe dezamăgiri și ți-e teamă parcă şi să mai visezi, să te apropii de orizonturi, să le extinzi ori să le lărgești… Domnul Isus știe cât de mult te-ai străduit… și astăzi El te invită să încerci din nou – de data aceasta alături de El. Chiar dacă te lupți cu depresia și cu amintiri chinuitoare, cu șomajul, dependența, eșecul financiar sau cu boala, Domnul noilor începuturi dorește să vină în corabia ta. Dacă-L lași, El îți va arăta ce să faci. Poate ceea ce îți spune nu are sens pentru tine la început… Dar dacă ești dispus să răspunzi asemenea lui Petru – „la cuvântul Tău…” – te afli în pragul unei minuni! Astăzi, invită-L pe Isus în corabia ta și vei vedea cum va schimba El lucrurile!}

_{„Puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” (2 Corinteni 12:9)}

     _{Dacă descoperi că ai dorința excesivă de a controla, încearcă să faci şi următoarele trei lucruri: 1) În loc să te temi de ineficacitatea ta, accept-o ca pe o calitate. Ea te ajută să experimentezi puterea lui Dumnezeu. „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită”. Dă-te la o parte și fă-I loc lui Dumnezeu! 2) Spune-i lui Dumnezeu nevoia ta. Regele Iosafat și-a dat seama că armatele sale erau insuficiente pentru armatele invadatoare. Așa că el s-a rugat: „O, Dumnezeul nostru, nu-i vei judeca Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi, care înaintează împotriva noastră, şi nu ştim ce să facem, dar ochii noştri sunt îndreptaţi spre Tine!” (2 Cronici 20:12) Care a fost sfârșitul istoriei sale? Unul miraculos! Armatele invadatoare s-au distrus una pe alta, iar armata lui Iosafat nu a trebuit să lupte deloc! Cele mai mari minuni vor avea loc când tu te simți neputincios, dar crezi că Dumnezeu va interveni. 3) Meditează la versetele care vorbesc despre suveranitatea lui Dumnezeu și despre inutilitatea încercării de a-ți controla singur viața. Iată câteva: „Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul.” (Proverbe 16:33) „Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.” (Proverbe 19:21) „El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: „Ce faci?” (Daniel 4:35). „În El am fost… rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale.” (Efeseni 1:11). Relaxează-te și începe să te încrezi în Dumnezeu – El știe ce face și are cele mai bune planuri pentru viața ta!}

_{„El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:6)}

     _{Fără auto-control ajungem să ne rănim singuri, dar când dorim să avem control excesiv asupra noastră sau asupra altora, e un indiciu că nu ne încredem suficient în Dumnezeu. La analiza finală, numai Dumnezeu ne determină rezultatul: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3: 5-6) Dacă ai mereu pretenţia să poţi controla fiecare detaliu și aspect din viața ta, încearcă să folosești aceste strategii pentru a-ți dezvolta o gândire corectă: 1) Înțelege faptul că nu ești o ființă independentă și auto-suficientă. „Noi suntem poporul Lui şi turma păşunei Lui” (Psalmul 100:3). Oile nu pot avea grijă de ele singure; ele au nevoie de un păstor care să le hrănească, să le conducă și să le protejeze. Înțelegi ideea? 2) Când au loc lucruri neașteptate, impune-ţi să reacționezi calm. Dumnezeu nu este luat prin surprindere niciodată. Ceea ce pare a fi o criză pentru tine este deseori o oportunitate pentru El ca să-Și arate dragostea și grija față de persoana ta. 3) Concentrează-te asupra lucrurilor interne și lasă-le pe cele externe în seama lui Dumnezeu. Odată ce ți-ai stabilit în sinea ta că nu poți controla aproape nimic din ceea ce se întâmplă în afară, ci numai reacția ta lăuntrică la toate acestea, vei reuși să nu te mai stresezi din cauza lucrurilor incontrolabile și inevitabile. Respiră adânc pentru a-ți încetini fluxul de adrenalină, înalță o rugăciune, apoi încredințează problema lui Dumnezeu. Înțelege că planurile Sale pentru viața ta nu te vor ocoli. „Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.” (Psalmul 139:16). Nu mai încerca să controlezi totul!}

_{„Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” (2 Corinteni 10:5)}

     _{Tu nu vei fi mai bun, mai înțelept sau mai fericit decât gândurile care te influențează. Poate spui: „Nu mă pot abține; aceste gânduri nu încetează să-mi vină în minte”. Ba da, poți! „Armele cu care ne luptăm noi… sunt întărite de Dumnezeu ca să  surpe întăriturile… şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” (v. 4-5). „Întăritura” e un tipar de gândire care te controlează. Ar putea fi teama, lăcomia, inferioritatea, pofta etc. E o „întăritură” pentru că te ține în strânsoare, şi pentru că greu cedează! Cum te poți elibera din această strânsoare? Prin Cuvântul lui Dumnezeu. De exemplu, când teama și neadecvarea îți spun că nu ești suficient de bun pentru a izbândi, trebuie să devii proactiv și să spui: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13) Dacă scopul tău imediat este să „te simți bine”, nu-ți vei dezvolta auto-controlul. „Orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.” (Evrei 12:11) Pedeapsa nu aduce bucurie imediată, dar aduce bucurie de durată. Să remarcăm cuvântul „școală”. Trebuie să-ți instruiești mintea să meargă pe calea dreaptă; altfel, ea te va duce pe drumul greșit. Dumnezeu spune: „ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa…” (Deuteronom 30:19) Dumnezeu îți pune înainte alegeri. Dar El nu va alege în locul tău; tu trebuie s-o faci. Pentru a umbla în binecuvântarea lui Dumnezeu în fiecare zi, trebuie să alegi gândurile potrivite în fiecare zi… și cu cât faci mai mult lucrul acesta, cu atât mai ușor va fi! Trebuie însă să treci de perioada de „instruire” pentru a fi biruitor.}